Copiii românilor născuți într-o clinică cu programe de mame surogat din Kiev nu pot fi reuniți cu părinții lor, din cauza războiului. Reprezentanții clinicii au spus pentru Libertatea că solicită ajutorul autorităților române. Ministerul de Externe xde la București precizează că „se întreprind toate demersurile posibile pentru a veni în sprijinul cetățenilor români”. Acum însă copiii rămân în adăposturile antibombă din Kiev, scrie libertatea.ro.
Pe măsură ce războiul intensifică, o clinică cu programe de mame surogat din Kiev încearcă să găsească alternative pentru a reuni nou-născuții cu părinții lor biologici. Între aceștia se află și părinți români care așteaptă să-și preia bebelușii născuți în vreme de război.
„Încercăm să ducem copiii la Cernăuți, să le facem actele acolo și să ne întâlnim cu părinții la granița cu România”, declară pentru Libertatea Lavinia Screnec, managerul departamentului român al clinicii. Ce sunt mamele surogat? În Kiev sunt 600 de mame surogat care urmează să nască, spune Lavinia Screnec. „Toate sunt acum în siguranță, fie în adăposturile clinicii noastre, fie în orașele în care locuiesc”.
”Mamele surogat sunt femei care acceptă, în baza unui contract, să nască un copil pentru un cuplu infertil. Ea practic rămâne gravidă și poartă sarcina care provine din gameții donați ai celor doi părinți. După naștere, mama surogat renunță la orice drept asupra copilului născut. ”
În România, legea este neclară și, de aceea, românii preferă să o facă în alte țări, Ucraina fiind printre destinațiile favorite. Peste 10 copii s-au născut deja la clinică în Kiev cele 9 zile de război și cel puțin trei aparțin unor cupluri de români, mai spune managera departamentului român al clinicii Biotexcom din Kiev, care se află acum la Cernăuți. Alții urmează să se nască. Părinții ar putea să-și aștepte copiii la granița cu România. Copiii sunt acum în siguranță, după un apel făcut în urmă cu câteva zile, clinica a primit ajutoare de la Crucea Roșie și resurse trimise în special de cupluri de părinți din Germania. „Avem tot ce ne trebuie acum.” „Când a început războiul, aveam în Kiev în jur de 150 de cupluri din diferite țări. Printre ele au fost peste 20 de cupluri de români, care au venit pentru tratamentul fertilizării în vitro (FIV) sau erau aici cu copiii nou-născuți în urma programelor de maternitate surogat. Toate cuplurile au ieșit din țară, la două zile după ce a început războiul”, spune reprezentanta clinicii.
Problema rămâne însă la evacuarea copiilor din adăposturile antibombă și reunirea acestora cu părinții lor biologici. „Dacă războiul va continua și nu mai este sigur adăpostul nostru, atunci avem două variante pe care le luăm în calcul. Una ar fi să transportăm copiii până la Cernăuți.” Legea ucraineană, modificată în vreme de război, le permite să le facă certificate de naștere în orice oraș din țară. „De aici, drumul ar trebui să fie mai sigur până la granița cu România, unde ar aștepta părinții lor. Fie români, fie de alte naționalități”, explică Lavinia Screnec.
Industria de fertilitate din Ucraina, afectată de război
Ucraina este a doua cea mai populară destinație, după Statele Unite, pentru cuplurile străine care caută servicii de maternitate surogat, potrivit Growing Families, o organizație non-profit care lucrează cu cuplurile care caută maternitate surogat și tratament de fertilitate în Ucraina și în întreaga lume.
Se estimează că între 2.000 și 2.500 de copii se nasc prin maternitate surogat în Ucraina în fiecare an, iar cel puțin 1.500 de cupluri care trăiesc în SUA, Marea Britanie, Irlanda, Australia și în alte părți au mame surogat și embrioni depozitați la clinici din Ucraina, spune Sam Everingham, director global al „Growing Families”, citat de Quartz. Potrivit Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie, un organism de membru al clinicilor de fertilitate care operează în UE, în Ucraina funcționează cel puțin 33 de clinici de fertilitate private și cinci administrate de guvern.
