China, ţara în care noul coronavirus a fost depistat pentru prima dată la sfârşitul anului 2019, aplică o politică de toleranţă zero faţă de această epidemie. China reacţionează în urma apariţiei focarelor epidemiologice prin lockdownuri locale, testare în masă şi controlul deplasării populaţiei prin intermediul unor aplicaţii de monitorizare.
Frontierele chineze au rămas practic închise de la începutul pandemiei, informează Agerpres.
Tot mai multe nemulţumiri în China legate de măsurile radicale şi restricţiile adoptate de autorităţi referitoare la coronavirus
Însă noul record de cazuri zilnice, provocate în special de varianta Omicron, pune presiune pe această abordare.
„Mecanismul intervenţiei de urgenţă în anumite zone nu a fost suficient de robust, înţelegerea caracteristicilor variantei Omicron este insuficientă (…) şi deciziile au fost inexacte”, a recunoscut într-o conferinţă de presă guvernatorul Zhang Yan, coordonatorul pentru sănătate publică în provincia Jilin.
China a reuşit până acum să menţină numărul cazurilor de coronavirus la un nivel scăzut, graţie lockdownurilor locale, testărilor în masă şi închiderii graniţelor.
Însă nemulţumirile legate de această abordare strictă se fac tot mai des auzite în Chine. Mai mulţi oficiali preconizează, de acum, măsuri mai blânde şi mai degrabă ţintite pentru a limita răspândirea virusului, în timp ce economiştii avertizează că măsurile radicale afectează economia ţării.
Politica sanitară chineză a fost în general mai blândă şi ţintită după creşterea numărului de cazuri, fenomen care a început în februarie, în comparaţie cu strategia din decembrie 2021, când oraşul Xi’an şi cei 13 milioane de locuitori ai săi au fost plasaţi într-un lockdown total pentru două săptămâni.
În cel mai mare oraş al Chinei, Shanghai, autorităţile locale au preferat să mizeze pe distanţarea socială şi închiderea temporară a şcolilor, întreprinderilor, restaurantelor şi centrelor comerciale în loc să decreteze lockdownuri în masă.
În urma creşterii numărului de infectări, agenţia naţională pentru sănătate publică a anunţat vineri că va introduce utilizarea testelor antigen rapide, fapt care ar putea să sugereze o formă de relaxare a politicii sanitare a Partidului Comunist Chinez.
Săptămâna trecută, un cercetător chinez de rang înalt a declarat că ţara lui ar trebui să încerce să convieţuiască cu noul coronavirus, aşa cum o fac alte state.
Totodată, Consiliul pentru Refugiați a spus că este îngrijorat de nivelul de sprijin pentru persoanele traumatizate de război, transmite sursa citată.
Reprezentant al Muncii britanic a spus că există multe întrebări fără răspuns și a acuzat Guvernul că tărăgănează soluționarea crizei.
Persoanele care vor fi dispuși să se implice vor putea nominaliza o persoană sau o familie ucraineană numită pentru a rămâne cu ei fără chirie în casa lor sau într-o proprietate separată, timp de șase luni.
Nu i se va cere să le cunoască în prealabil – ar putea să le găsească, de exemplu, prin postări pe rețelele sociale.
Nu va exista o limită a numărului de refugiați care pot veni în Marea Britanie prin această rută și li se va acorda trei ani de concediu, cu drept de muncă și de acces la serviciile publice.
Cererile vor fi făcute online, iar refugiații trebuind să treacă prin controale de securitate. Gazda va primi o plată de „mulțumire” de 350 de lire sterline pe lună.
Un site web pentru ca oamenii să-și exprime interesul de a oferi cazare va fi lansat luni.
Într-o fază ulterioară, organizații precum organizațiile de caritate și bisericile vor putea face același lucru, deși nu există încă o dată de începere pentru aceasta, scrie BBC, citat de digi24.ro.
