Pentru că atacurile Rusiei în apropierea granițelor Alianței s-au întețit în ultima vreme, NATO va desfăşura patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Ungaria şi Slovacia. Totul pentru a-şi consolida apărarea pe flancul său estic contra Federației Ruse.
„Liderii NATO vor decide la summitul lor mâine (joi) să consolideze poziţia de apărare cu patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, în România, în Ungaria şi în Slovacia, aducând la opt grupările tactice desfăşurate de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a declarat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă la sediul Alianţei de la Bruxelles. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, scrie realitatea.net.
„Mă aştept ca liderii să convină întărirea poziţiei NATO în toate domeniile, cu creşteri majore în partea estică a Alianţei la sol, în aer şi pe mare. Ne confruntăm cu o nouă realitate pentru securitatea noastră, aşa că trebuie să ne resetăm poziţia de apărare şi descurajare pe termen mai lung”, a încheiat Jens Stoltenberg.
Pe de altă parte, secretarul general al Alianţei a calificat Belarusul drept „complice” la invazia militară rusă din Ucraina încă dinainte ca aceasta să fie lansată, întrucât a permis ca teritoriul său să fie utilizat pentru concentrarea de trupe, şi continuă să permită invazia.
De asemenea, Belarusul a permis ca aerodromurile sale militare să fie folosite de forţele ruse pentru a lansa atacuri asupra oraşelor şi civililor ucraineni.
În aceeaşi conferinţă de presă, Stoltenberg a accentuat că ţările occidentale sunt îngrijorate că Beijingul ar putea oferi sprijin material Rusiei în războiul acesteia contra Ucrainei.
„China a furnizat Rusiei sprijin politic, inclusiv prin răspândirea de minciuni şi dezinformări flagrante, iar aliaţii sunt îngrijoraţi că Beijingul ar putea furniza sprijin material pentru invazia rusă”, a explicat secretarul general al NATO.
În această privinţă, el a precizat că „liderii statelor NATO vor cere Chinei să îşi respecte responsabilităţile în calitate de membru al Consiliului de Securitate al ONU, să se abţină de la susţinerea eforturilor Rusiei pentru război şi să se alăture restului lumii în a cere încheierea paşnică imediată a acestui război”.
Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, îşi face nuntă trei zile la Veneţia. Donald Trump s-ar putea număra printre invitaţi
Când George şi Amal Clooney s-au căsătorit la Veneţia în 2014, punând în dificultate oraşul din lagună prin blocarea Marelui Canal şi umplerea canalelor înguste cu celebrităţi şi paparazzi, veneţienii au îmbrăţişat spectacolul, mândri să etaleze încă o dată frumuseţea şi romantismul oraşului lor natal. Dar vestea din această săptămână că Veneţia va găzdui nunta dintre Jeff Bezos, fondatorul miliardar al Amazon, şi Lauren Sánchez, o fostă jurnalistă TV, nu a mai fost primită la fel, relatează The Guardian.
Potrivit relatărilor din presa italiană, organizatorii nunţii au rezervat complet cinci dintre cele mai luxoase hoteluri din Veneţia şi au rezervat aproape întreaga flotă de taxiuri pe apă a oraşului, precum şi un doc pentru mega-iahtul lui Bezos. Sunt aşteptaţi sute de invitaţi, posibil chiar şi preşedintele SUA, Donald Trump.
Nu este clar unde anume va avea loc nunta, deşi aceasta ar putea avea loc la Palatul Dogilor, care a fost sediul puterii în timpul anilor în care Veneţia era republică.
Evenimentul se anunță unul extravagant: o nuntă de vară presărată cu invitați de top, lux uluitor și romantism. Cu un buget de miliardari și o petrecere ce s-a lăsat așteptată de 2 ani, evenimentul nupțial se anunță unul de poveste.
Potrivit TMZ, de la eveniment nu vor lipsi Eva Longoria, Katy Perry și Orlando Bloom, Oprah Winfrey, Gayle King, Kris Jenner, Kim Kardashian, cântăreața și compozitoarea Jewel.Ivanka Trump și Jared Kushner sunt și ei pe listă, alături de Karlie Kloss și soțul ei Joshua Kushner. Cuplul Barry Diller și Diane von Furstenberg, producătorul de film Brian Grazer și modelele Brooks Nader și Camila Morrone completează lista plină de vedete.
Potrivit mai multor publicații, Italia este destinația de nuntă stabilită a cuplului. Ce putea fi mai romantic?
Miliardarul american Jeff Bezos şi logodnica lui, Lauren Sanchez, se vor căsători la Veneţia în luna iunie, a raportat luni tabloidul New York Post, citat de ANSA.
Jeff Bezos, în vârstă de 61 de ani, fondatorul grupului Amazon, a stabilit data şi locul în care se va căsători cu Lauren Sanchez, o jurnalistă de televiziune în vârstă de 55 de ani, care a înlocuit-o în 2018 în calitate de parteneră de viaţă a magnatului american pe prima soţie a acestuia, MacKenzie Scott, afirmă tabloidul newyorkez.
Potrivit New York Post, ceremonia de nuntă va avea loc în laguna veneţiană la bordul lui Koru, acelaşi mega-iaht de 500 de milioane de dolari pe care Jeff Bezos şi Lauren Sanchez s-au logodit, în largul coastelor din Positano, în august 2023.
La ceremonia de atunci au participat o serie de invitaţi de seamă, cum ar fi actorii Leonardo DiCaprio, Tobey Maguire, Andrew Garfield, regina Rania a Iordaniei, modelul Kris Jenner şi magnatul Bill Gates.
Se pare că invitaţiile de nuntă au fost deja trimise, dar deocamdată nu sunt cunoscute detalii despre amploarea viitoarei petreceri şi nu se ştie nici dacă aceasta va interfera cu planurile lui Jeff Bezos de a îşi trimite viitoare soţie în spaţiu la bordul uneia dintre rachetele sale Blue Origin alături de un echipaj exclusiv feminin, din care vor face parte şi cântăreaţa Katy Perry şi o renumită prezentatoare a TV a postului CBS, Gayle King.
Cutremur în Myanmar. Cel puţin 14 replici și bilanţul victimelor, în creștere: cel puțin 694 de morți
Bilanţul deceselor în urma cutremurului de magnitudine 7,7 care a lovit Myanmar vineri a crescut la 694 iar cel al răniților la 1.670, a anunţat sâmbătă junta militară a ţării, conform CNN, citat de hotnews.md
Cifrele se referă doar la regiunea Mandalay, situată în centrul ţării şi aproape de epicentrul seismului, notează News.ro.
Junta a mai declarat că 68 de persoane sunt date dispărute în regiunea Mandalay.14 replici
Cel puţin 14 replici au lovit Myanmar de la cutremurul de 7,7 magnitudine de vineri, arată o hartă interactivă de pe site-ul United States Geological Survey.
Majoritatea replicilor – care au avut loc pe parcursul mai multor ore după cutremurul principal, produs puţin după prânz, ora locală – au avut magnitudini cuprinse între 3 şi 5. Cea mai puternică a fost de 6,7 magnitudine şi s-a produs la aproximativ 10 minute după seismul principal.
Două dintre replici – una de 4,9 şi alta de 6,7 – au avut loc la aproximativ 32 de kilometri de Mandalay, al doilea cel mai mare oraş din Myanmar, care a suferit pagube semnificative.
Alte replici s-au răspândit spre nord şi sud de la epicentrul cutremurului principal, formând aproximativ o linie.
Seismul puternic s-a produs la o adâncime mică
Un cutremur cu magnitudinea de moment de 7,7, care s-a produs la numai 10 km adâncime, a lovit vineri centrul Myanmarului, fiind urmat la 12 minute de un alt seism, o replică, produsă la aceeaşi adâncime, care a avut magnitudinea de 6,4, potrivit USGS.
Seismul s-a resimţit puternic şi în ţările vecine, capitala Thailandei, Bangkok, fiind printre zonele afectate.
Adâncimea mică a acestui cutremur puternic este de natură să provoace pagube enorme, cu mai multe clădiri prăbuşite sau deteriorate, drumuri avariate şi rupte. Bilanţul victimelor este în creştere, cu decese raportate atât în Myanmar, cât şi în Thailanda.
Bill McGuire, profesor emerit specializat în evenimente geofizice şi climatice la University College London, spune că este foarte probabil ca, în general, calitatea construcţiilor să nu fie suficient de ridicată pentru a supravieţui acestui nivel de cutremur, iar numărul victimelor va creşte aproape sigur în mod semnificativ pe măsură ce se vor afla mai multe despre amploarea dezastrului.
Cutremurele se produc atunci când plăci uriaşe de rocă care alcătuiesc scoarţa terestră, cunoscute sub denumirea de plăci tectonice, se ciocnesc. Potrivit USGS, cutremurul din Myanmar s-a produs ca urmare a unei „falii de alunecare” între plăcile India şi Eurasia – ceea ce înseamnă că aceste două plăci tectonice s-au frecat lateral una de cealaltă.
Cutremurul a avut loc pe falia Sagaing, care marchează limita plăcii tectonice dintre placa indiană la vest şi placa eurasiatică la est. Placa indiană se deplasează spre nord de-a lungul faliei în comparaţie cu placa eurasiatică”, a explicat McGuire.
USGS spune că regiunea a fost afectată şi în trecut de mai multe cutremure de alunecare similare, şase cutremure cu magnitudinea 7 sau mai mare producându-se pe o rază de aproximativ 250 km de la epicentrul cutremurului actual, începând din 1900.
Ce arată magnitutdinea de moment a unui cutremur
Deşi mulţi oameni au auzit de scara Richter pentru a măsura dimensiunea unui cutremur, standardul actual este scara magnitudinii de moment folosită de USGS.
„Scara Richter este o scară veche dezvoltată pentru California. Este bună doar pentru cutremurele mai mici, dar nu este foarte bună pentru diferenţierea dimensiunilor şocurilor mai mari”, a explicat McGuire.
După cum se menţionează pe site-ul USGS, calculul magnitudinii momentului se bazează pe rezistenţa rocii în care a avut loc alunecarea, zona faliei care a alunecat şi distanţa pe care s-a deplasat falia.
„Astfel, un material stâncos mai puternic, o suprafaţă mai mare sau o mişcare mai mare în timpul unui cutremur vor contribui toate la producerea unei magnitudini mai mari”, arată USGS.
Cu toate acestea, la fel ca scara Richter, scara magnitudinii momentului este logaritmică, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce magnitudinea creşte cu o unitate, gradul de zguduire a solului implicat creşte de 10 ori. (Pentru că este un logaritm, ca şi la scara Richter, vorbim de o valoare matematică şi de aceea nu este corect să se spună că un cutremur are „grade” – n.r.)
„Acesta este un cutremur major după orice standard, iar impactul său este cu mult mai grav din cauza faptului că a fost la adâncime mică – doar aproximativ 10 km. Dacă ar fi fost la 100 km adâncime, impactul ar fi fost mult mai mic, astfel încât adâncimea, precum şi dimensiunea, sunt esenţiale”, a explicat McGuire. Dar, a adăugat el, măsurătorile variază în funcţie de locaţiile reţelelor seismice utilizate.
Potrivit Centrului pentru Reţelele Seismologice din China, cutremurul din Myanmar a atins magnitudinea de 7,9, iar trepidaţiile au fost resimţite în provincia Yunnan din sud-vestul Chinei.Share
Donald Trump spune că are nevoie de Groenlanda „nu pentru SUA, ci pentru pacea mondială”
Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru pacea şi securitatea internaţională, a motivat, vineri, preşedintele american Donald Trump dorinţa sa de a anexa acest teritoriu autonom danez din regiunea arctică. Președintele american a susținut că în zonă se află nave ruseşti sau chineze pe care Washingtonul nu le poate lăsa în „grija” Danemarcei sau a altcuiva, potrivit Reuters, citată de Agerpres.
Donald Trump. Sursa foto: Profimedia Images
„Avem nevoie de Groenlanda şi este foarte important pentru securitatea internaţională. Trebuie să avem Groenlanda (…) Nu vorbim despre pace pentru Statele Unite, ci vorbim despre pacea mondială”, a indicat Donald Trump, la câteva ore după ce vicepreşedintele său, JD Vance, a sosit în Groenlanda într-o vizită criticată de autorităţile acestui teritoriu.
„Dacă privim căile navigabile, sunt peste tot nave chinezeşti şi ruseşti (…) Nu ne putem baza pe Danemarca sau pe altcineva să aibă grijă de această situaţie”, a justificat el.
Ideea lui Trump de a anexa Groenlanda – el sugerând cumpărarea acesteia, dar într-o declaraţie din ianuarie nu a exclus nici posibilitatea de a recurge la forţa militară – este respinsă pe scară largă de politicieni şi de populaţia locală.
Deşi majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independenţa, puţini dintre ei consideră această opţiune ca fiind viabilă, având în vedere dependenţa economică faţă de Danemarca, iar 85% dintre ei nu doresc ca insula să intre în componenţa SUA, potrivit unui sondaj recent.
Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran.
Cu baza sa aeriană Pituffik, insula este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA şi pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât ruta cea mai scurtă dintre Europa şi America de Nord trece prin această insulă. Washingtonul şi-a exprimat interesul de a-şi extinde acolo prezenţa militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare şi submarinele nucleare ruseşti.
