Iuri, un pseudonim ales pentru un minor din Ucraina a ajuns singur la frontiera cu România, venind din regiunea Odessei. Părinții lui au fost, amândoi, uciși în aceeași zi în războiul din Ucraina. Copilul știe ce s-a întâmplat și a putut să povestească. Toți minorii care ajung neînsoțiți la punctele de frontieră dintre Ucraina și România beneficiază de protecție umanitară, transmite gandul.ro.
Aproximativ 80.000 de ucraineni au ales să rămână în România, dintre cei peste 610.000 care au trecut granița în cautarea unui refugiu din calea războiului, după ce Rusia le-a invadat țara, pe 24 februarie. Cele mai multe persoane care se refugiază din Ucraina în România, fugind din calea unui război care afectează întreaga țară, sunt femei și copii.
Astfel, mii dintre refugiați sunt copii, iar printre ei sunt și minori care și-au pierdut ambii părinți în conflictul armat și au ajuns la frontiera României cu rude sau prieteni de familie.
Copilul a intrat în grija unui centru de plasament
Este și cazul lui Iuri – nume ales de organizația Salvați Copiii România pentru a pentru a proteja identitatea copilului – care a intrat ulterior în grija unui centru de plasament din România și care nu este singular.
După ce a primit asistență umanitară imediată de la echipa Salvați Copiii aflată în Vama Isaccea, Iuri a intrat în sistemul de protecție și îngrijire pentru copiii care au intrat neînsoțiți în România. Copiii neînsoțiți sunt acei copii care intră pe teritoriul României fără părinți sau alți reprezentanți legali. Ei pot intra în România singuri sau alături de o rudă adultă sau de o persoană care are grijă de ei și în oricare dintre cazuri beneficiază de protecție.
Într-un material transmis, luni, organizația a detaliat situația și drepturile copiilor care intră neînsoțiți pe teritoriul României.
- Copiii neînsoțiți care ajung singuri în România
Copiii care nu sunt însoțiți de adulți sunt preluați de echipa mobilă a DGASPC-ului pentru a fi stabilită, conform Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, o măsură de protecție specială (plasamentul la o persoană sau familie, la un asistent maternal, preferabil vorbitori de limbă ucraineană sau rusă sau plasamentul în regim de urgență).
- Copiii neînsoțiți care călătoresc cu rude sau persoane care declară că au grijă de ei
Dacă acești copii călătoresc cu alți adulți (rude ori persoane care au grijă de ei) și sunt în tranzit sau declară că vor rămâne în România, Poliția de Frontieră solicită adulților completarea unor formulare cu date despre copil și despre adulți (nume, data nașterii, naționalitate, sex, documentul de identitate și telefon) și cu privire la adresa la care vor locui în străinătate sau în țara noastră. Dacă vor rămâne pe teritoriul României și declară că nu au unde să locuiască, Poliția de Frontieră apelează la reprezentanții DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) pentru a notifica Grupul Operativ pentru minori neînsoțiți pentru acordarea de asistență umanitară și identificarea măsurilor adecvate pentru protecția lor astfel încât aceștia să beneficieze imediat de servicii socio-medicale și educaționale.
Integrarea educațională a copiilor neînsoțiți
În oricare dintre situații, reprezentantul DGASPC are responsabilitatea de a stabili dacă se impune acordarea imediată de servicii specializate de consiliere psihologică sau de asistență socială de către serviciile sociale publice sau organizațiile neguvernamentale.
Potrivit organizației. ministerul Educației asigură, prin inspectoratele școlare județene, cuprinderea tuturor copiilor neînsoțiți în sistemul de educație ca audienți, iar după recunoașterea sau echivalarea a studiilor, ca elevi.
Indiferent de statutul lor, copiii au dreptul la educație în aceleași condiții ca ante-preșcolarii, preșcolarii și elevii români, având dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, alocație de hrană, rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte și manuale.