Putin eșuează și e furios, iar ,,în două zile ar putea declara al Treilea Război Mondial”. Declarația aparține secretarului britanic al apărării

Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a avertizat că Putin ar putea încerca să „mobilizeze” poporul rus printr-o ofensivă globală împotriva „naziştilor”, deoarece invazia sa în Ucraina a „eşuat”. Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea declara cel de-al treilea război mondial în doar două zile, potrivit secretarului britanic al apărării, transmite adevarul.ro.

Putin's angry speech rewriting Ukraine's history - BBC News

Ben Wallace a spus că despotul rus va încerca „probabil” să „mobilizeze poporul rus” pe fondul „operaţiunii militare speciale” eşuate.

Trupele ruse au trecut pentru prima dată graniţa cu Ucraina pe 24 februarie, susţinând că vor „denazifica” ţara.

Putin a ameninţat că va folosi arme nucleare împotriva puterilor occidentale dacă acestea îi ies în cale, ministrul rus de externe Serghei Lavrov spunând că ameninţarea unui război nuclear „este gravă”.

Acum, Wallace avertizează că Putin îşi poate intensifica retorica în zilele următoare, scrie dailystar.co.uk.

Liderul de la Kremlin, nervos

Kremlinul a insistat joi asupra faptului că livrările de arme grele Ucrainei de către ţările occidentale constituie o ameninţare pentru securitatea continentului european.

„În sine, tendinţa de a pompa arme, inclusiv grele, în Ucraina şi în alte ţări reprezintă o acţiune care ameninţă securitatea pe continent şi provoacă instabilitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Peskov a răspuns astfel la o întrebare despre afirmaţiile ministrului britanic de externe Liz Truss, care a declarat miercuri că ţările care se opun invaziei Rusiei în Ucraina trebuie să îşi dubleze sprijinul, inclusiv prin furnizarea de arme grele, tancuri şi avioane.

Rusia a avertizat anterior că va considera armele furnizate Ucrainei de către Occident drept „ţinte legitime” pentru forţele sale armate.

În acest sens, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat săptămâna aceasta NATO că „luptă împotriva Rusiei printr-un interpus şi înarmează acest interpus”.

Moscova a criticat de asemenea livrările Pentagonului către Ucraina a unor elicoptere de fabricaţie rusească care erau destinate – conform unui contract ruso-american din 2011 – Afganistanului.

„Decizia SUA de a furniza Ucrainei elicopterele „afgane” încalcă grav dreptul internaţional şi contractele ruso-americane respective”, a denunţat într-un comunicat Serviciul federal rus de cooperare tehnico-militară (FSVTS).

Rusia, a cărei invazie în Ucraina a provocat moartea mai multor mii de oameni şi strămutarea altor câteva milioane, a catalogat în mod constant NATO şi Occidentul drept agresori care au forţat-o să-şi apere propria securitate.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri: „Dacă cineva are intenţia să intervină din exterior în evenimentele în curs de desfăşurare în Ucraina şi să creeze ameninţări strategice pentru Rusia care sunt inacceptabile pentru noi, ar trebui să ştie că loviturile noastre de răspuns vor fi fulgeratoare”.

Joe Biden: Putin e disperat

Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că ameninţările lui Vladimir Putin privind folosirea armelor nucleare sunt „iresponsabile” şi arată „sentimentul de disperare” al Rusiei faţă de turnura luată de ofensiva sa din Ucraina, a declarat, joi, preşedintele SUA, Joe Biden.

„Nimeni nu ar trebui să facă goale comentarii despre utilizarea armelor nucleare sau despre posibilitatea de a le folosi, este iresponsabil. Arată sentimentul de disperare pe care îl simte Rusia în faţa eşecului său mizer de a-şi îndeplini obiectivele iniţiale”, a spus preşedintele american, citat de AFP.

Rusia ameninţă NATO cu lovituri de rachete după ce Ucraina a atacat, în noaptea de marţi spre miercuri, un depozit de armament din regiunea Belgorod, Rusia.

Mai multe explozii s-au auzit în alte două provincii ruseşti de lângă graniţa cu Ucraina.

Atacul din satul Staraia Nelidovka, unde se afla depozitul de armament, a avut loc la mai bine de trei săptămâni după ce elicopterele ucrainene au atacat un depozit de combustibil din aceeaşi regiune. 

Guvernatorul provinciei Kursk, Roman Starovoit, a postat pe reţeaua socială Telegram că mai multe explozii ar fi fost auzite în oraşul rus Kursk, cel mai probabil venite de la sistemele de apărare aeriene din zonă.

Agenţia de presă TASS a transmis că alte două explozii s-au auzit în Vonoreţ, un oraş aflat în apropiere de graniţa de est a Ucrainei cu Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Afaceri Externe din Rusia, Maria Zaharova, a ameninţat că Rusia poate lovi statele NATO ce sprijină Ucraina cu armament. Printre statele ameninţate direct se numără Marea Britanie, care oferă armament greu Ucrainei.

„Înţelegem corect că pentru a pune capăt logisticii din spatele ajutorului militar trimis Ucrainei, Rusia poate lovi ţinte militare de pe teritoriul statelor NATO care aprovizionează regimul de la Kiev cu arme”, a punctat Zaharova, în timpul unei conferinţe de presă.

Ministerul de Apărare al Rusiei a transmis, de asemenea, că orice încurajare a Kievului de către Londra să atace Rusia va fi întâmpinată cu o reacţie pe măsură.

William Alberque, directorul programului de Strategie, Tehnologie şi Control al Armelor de la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), e de părere că aceste reacţii ale oficialilor ruşi „arată impactul pe care îl are sprijinul militar oferit de Occident Ucrainei”.

„Rusia începe să înţeleagă că există riscul să nu-şi poată atinge obiectivele militare din zonă”, spune William Alberque pentru Europa Liberă.

Protest la Copanca: Localnicii refuză lumina furnizată de Chișinău

Locuitorii satului Copanca, din raionul Căușeni, au organizat un protest spontan pentru a bloca lucrările de instalare a pilonilor electrici efectuate de Compania Premier Energy. Protestul a avut loc la marginea localităţii, unde sătenii, mobilizaţi în grupuri şi deplasându-se cu maşini, au oprit echipele tehnice care efectuau lucrările, scrie regional.md.

Tensiunile au apărut în contextul unor nemulţumiri exprimate de comunitate faţă de proiectul care prevede conectarea localităţii Copanca la reţeaua electrică din dreapta Nistrului. Sătenii acuză lipsa de transparenţă şi consultare publică privind acest proiect, afirmând că nu li s-au oferit suficiente informaţii despre impactul lucrărilor asupra localităţii şi a mediului înconjurător.

Pentru a calma situaţia, la faţa locului au fost trimise aproximativ cinci echipaje de poliţie din raionul Căuşeni. Oamenii legii au încercat să medieze conflictul şi au îndemnat protestatarii la calm. “Respectăm dreptul cetăţenilor de a-şi exprima nemulţumirile, dar este important ca protestul să rămână unul paşnic. Vom face tot posibilul pentru a evita escaladarea situaţiei”, a declarat un reprezentant al poliţiei.

Compania Premier Energy nu a oferit încă o reacţie oficială la evenimentele din Copanca. Totuşi, potrivit informaţiilor publice anterioare, proiectul de conectare a localităţii la reţeaua electrică ar avea scopul de a îmbunătăţi infrastructura energetică şi de a asigura o furnizare mai stabilă a energiei electrice pentru locuitorii regiunii.

Protestul din Copanca evidenţiază importanţa implicării cetăţenilor în procesul decizional atunci când vine vorba despre proiecte de infrastructură de mare amploare. Evenimentele sunt în derulare, iar situaţia rămâne tensionată.

O femeie va plăti peste 200.000 lei amendă pentru un colet trimis din Israel în Moldova

Procuratura raionului Fălești a obținut o sentință de condamnare în privința unei femei în vârstă de 47 de ani, acuzate de tentativă de contrabandă cu substanțe psihotrope (art.27, art.248 din Codul penal), informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

Judecătoria Bălți, sediul Fălești, a condamnat femeia, la o amendă de 4 125 de unități convenționale, echivalentul a 206 250 lei. Totodată, s-a dispus confiscarea și nimicirea substanțelor psihotrope, precum și plata cheltuielilor judiciare în valoare de 1 680 de lei.

Potrivit acuzării, inculpata, aflându-se în statul Israel, în perioada de timp până la data de 09 iunie 2022, a obținut și păstrat asupra sa 90 de comprimate, care conform expertizei judiciare reprezintă preparate medicamentoase, ce conțin brontizolam în cantitate totală de 0,0225 grame, substanță ce se atribuire la categoria substanțelor psihotrope. Femeia a încercat să le introducă pe teritoriul Republicii Moldova, expediindu-le printr-un colet. Substanțele au fost descoperite în cadrul unui control vamal efectuat la 17 iunie 2022, asupra coletului respectiv, expediat din Israel.

Inculpata și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată.

R. Moldova renunță la curentul furnizat de Centrala de la Cuciurgan, chiar dacă Rusia va relua livrările de gaze

R. Moldova va renunța la energia produsă de Centrala de la Cuciurgan, după ce „Gazprom” va relua livrările de gaze în stânga Nistrului, pentru că Federația Rusă nu-și respectă obligațiile contractuale și poate sista în orice moment aceste livrări, a declarat joi-seară prim-ministrul Dorin Recean, în cadrul unei emisiuni de la Pro TV, scrie ziarulnational.md.

Potrivit lui Recean, R. Moldova nu vrea să mai depindă în niciun fel de resursele energetice ale Rusiei, care sunt folosite în calitate de armă de șantaj.

„Noi trebuie să urmărim, în primul rând, stabilitatea livrărilor. Reluarea livrărilor de gaze în stânga Nistrului, indiferent de volum, nu înseamnă că ele nu pot fi stopate peste o lună-două sau peste trei luni, sau la fiecare două-trei săptămâni. După cum am observat, asta ne costă mult mai mult. Acum e important să ne adaptăm cu toții, să finalizăm construcția liniei electrice Vulcănești – Chișinău și, în felul acesta, să asigurăm securitatea livrărilor. După asta vom asigura și un cost optim pentru cetățenii R. Moldova”, a subliniat Recean.

Un nou contract de furnizare a energiei electrice cu Centrala de la Cuciurgan poate fi semnat doar dacă vor fi garanții ferme că aceste livrări de gaze nu vor fi întrerupte, doar că nimeni nu poate să ofere astfel de garanții. Premierul a amintit că acum este în vigoare un contract dintre „Moldovagaz” și „Gazprom” în privința livrării gazelor în stânga Nistrului, însă Rusia a oprit unilateral livrările de la 1 ianuarie 2025.

„Doar dacă avem garanții ferme că nu vor fi întrerupte livrările de gaze naturale, ceea ce nu văd posibil. Și nu văd cine ar putea să ofere astfel de garanții. Iar noi am observat că, dacă nu există astfel de garanții, atunci pe cetățeanul R. Moldova îl costă mai scump curentul electric”, a punctat Dorin Recean.

Lady Gaga, atacată de Ksenia Borodina
Articolul anterior
,,Viva, Regele! Te iubesc”. Filip Kirkorov împlinește astăzi 55 de ani
Articolul următor