România renunță la petrolul rusesc. Virgil Popescu: „Suntem solidari și susținem decizia Comisiei Europene”

04/05/2022

News

România este solidară cu decizia Comisiei Europene privind petrolul rusesc şi nu se pune problema să fim nepregătiţi, a declarat, miercuri, ministrul Energiei, Virgil Popescu, subliniind că România importă 70% din ţiţeiul consumat, din care 30% este ţiţei rusesc, scrie Agerpres.

Virgil Popescu: Unii furnizori de energie acționează în continuare speculativ. Piața trebuie să fie liberă, dar nu sălbatică | Digi24

„Gândiţi-vă că se discută de foarte mult timp de acest lucru. Noi am discutat de foarte mult timp cu companiile din România care rafinează, care deţin rafinării, le-am spus de această posibilitate. Aţi văzut cred că şi o declaraţie, în urmă cu 2-3 săptămâni, a celor de la OMV Petrom şi a celor de la OMV din Austria că urmăresc deja şi iau în calcul achiziţia de petrol din alte surse decât Federaţia Rusă. Este vorba nu de un embargo, e vorba de phase out al ţiţeiului rusesc începând cu 31 decembrie sau 1 ianuarie sau, de asemenea, cu 2 luni mai mult, este vorba de produsele petroliere, benzina şi motorina. România este solidară, este un stat membru, susţine decizia Comisiei Europene. Nu se pune problema să nu fim pregătiţi sau să ne ia pe nepregătite”, a spus Popescu, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern.

Potrivit ministrului, producţia de ţiţei a României se cifrează în prezent la 30% din consumul naţional şi în general aceasta merge la rafinăria OMV Petrom de la Brazi. Rafinăria Petromidia este calibrată pe ţiţei Ural, care vine din Kazahstan şi Federaţia Rusă, sau pe alte tipuri de ţiţei care sunt asemănătoare.

În ceea ce priveşte importurile, care acoperă 70% din consum, circa 30% e ţiţei rusesc şi 40% ţiţei kazah.

Întrebat ce alte alternative ar avea România pentru importurile de ţiţei, ministrul a menţionat statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), respectiv Kazahstan, Azerbaidjan, Arabia Saudită.

Reprezentanţii statelor UE nu au ajuns miercuri la un acord cu privire la un embargo asupra petrolului şi produselor petroliere importate din Rusia, o nouă întâlnire urmând să se desfăşoare joi, potrivit unor surse citate de Reuters.

Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii. Conform unui document al Comisiei Europene consultat de agenţia EFE, Comisia Europeană a propus excepţii pentru Ungaria şi Slovacia, astfel încât acestea să aplice embargoul cu un an întârziere faţă de celelalte state membre.

Slovacia a cerut însă o perioadă de exceptare de trei ani, în timp ce Ungaria a anunţat că nu sprijină propunerea Comisiei Europene în forma actuală, întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Ungaria ar putea susţine măsurile propuse numai dacă petrolul importat din Rusia prin conducte va fi exceptat de la sancţiuni, a precizat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto.

Bulgaria a anunţat la rândul ei că va cere Comisiei Europene excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Vicepremierul bulgar Assen Vassilev a declarat că din punct de vedere tehnologic Bulgaria s-ar putea descurca fără petrolul rusesc, dar un asemenea embargo va avea ca efect creşterea semnificativă a preţurilor combustibililor.

Republica Cehă a transmis că, la fel ca Slovacia, va cere o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere.

În noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, Comisia Europeană a propus miercuri un embargo asupra petrolului rusesc care să intre în vigoare după şase luni şi un embargo asupra produselor petroliere care să se aplice de la 31 decembrie 2022.

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara sa este de acord cu aceste propuneri, atenţionând totuşi că un asemenea embargo ar putea antrena dificultăţi de aprovizionare cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora.

Limba rusă, interzisă la bancomate și limitată pe piața muncii, într-o țară europeană

Parlamentul Letoniei a adoptat joi măsuri legislative prin care limba rusă va fi limitată pe piaţa muncii şi interzisă pe ecranele ATM-urilor bancare, în această fostă republică sovietică, scrie agenția spaniolă de presă EFE citată de hotnews.ro.

Un prim amendament adoptat în acest sens la Legea Muncii stabileşte că solicitanţilor de locuri de muncă nu li se va mai putea cere cunoaşterea unei limbi străine drept condiţie pentru angajare, cu excepţia cazurilor în care necesitatea cunoştinţelor de limbi străine este justificată în anunţul de angajare, notează Agerpres.

Deşi prevederea nu face vreo referire explicită la limba rusă, în practică ea vizează angajatorii ce solicită cunoaşterea acestei limbi.Deşi Letonia are o minoritate rusă numeroasă, relaţiile sale cu Moscova sunt considerabil diminuate în contextul războiului din Ucraina, necesitatea cunoaşterii limbii ruse fiind astfel dificil de justificat de către companiile letone.Într-un alt amendament, parlamentul de la Riga a votat interzicerea utilizării limbii ruse pe interfeţele de utilizator ATM.

Dispoziţia legală în acest sens, care din nou nu menţionează explicit limba rusă, precizează că informaţiile de pe ecranele bancomatelor pot fi oferite doar în limbile oficiale ale statelor membre în UE sau candidate la aderare şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).Această măsură privind ATM-urile va intra în vigoare pe data de 30 ianuarie 2025.Letonia şi celelalte două state baltice foste republici sovietice (Lituania şi Estonia) au relaţii tensionate cu Moscova, ele remarcându-se printre ţările cele mai active în susţinerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia.

Ele oferă astfel Kievului cel mai substanţial ajutor raportat la propriul PIB, respectiv 1,4% din PIB Lituania, 1,1% Letonia şi 1,3% Estonia.

De asemenea, cele trei state baltice, acum membre ale UE şi NATO, solicită cele mai radicale sancţiuni împotriva Rusiei.

Doi frați, membri ai „grupării Șor”, reținuți pentru organizarea de destabilizări în masă

Ofițerii INI, în comun cu polițiștii de la Inspectoratul de poliție Criuleni și procurorii PCCOCS, cu suportul mascaților de la BPDS „Fulger”, anunță reținerea a două persoane pentru complicitate la organizarea dezordinilor în masă, în cadrul unui protest în fața Comisiei Electorale Centrale, de către o entitate afiliată condamnatului Ilan Șor, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Acțiunile investigate au avut loc în prima săptămână a lui septembrie a anului 2024, atunci când sediul CEC a fost vandalizat (atât în timpul protestului, cât și în noaptea zilei din data de 7 spre 8 septembrie), inclusiv prin proiectarea la intrarea în sediu a recipientelor cu vopsea. Acțiunile ilegale au fost raportate de către CEC autorităților, care au reținut doi frați din Criuleni, cu vârste de 38 și 43 de ani.

Cei doi bănuiți, de comun cu organizatorul (care la moment este în căutare) au racolat 17 tineri din Criuleni, care au primit instrucțiuni pe grupul de comunicare creat pe platforma Telegram despre modalitățile de cauzare a destabilizării. O parte din tinerii audiați, cărora cei doi bănuiți le-au organizat și transportarea în calitate de șoferi la Chișinău, cooperează cu ancheta. Aceștia menționează că pentru participare la protestul care a durat aproximativ o oră li s-au promis a câte $50, iar cel care ar fi aruncat primul obiectele pregătite (este vorba de ouă, pe care le-au primit fiecare) la intrarea în sediul CEC – un bonus de 1000 lei. În final, însă, acestora le-au fost achitate sume de 500-600 lei.

Încălcările comise sunt investigate de procurorii PCCOCS de comun cu ofițerii INI în contextul în care organizatorul acestor acțiuni de destabilizare ar fi fost remunerați cu 20.000 lei, iar lunar sunt salarizați prin aplicația mobilă „PSB” a unei bănci din Rusia.

Investigațiile continuă, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Consiliul Europei, îngrijorat de un amestec al Rusiei în viitoarele alegeri din Republica Moldova

Consiliul Europei s-a declarat joi îngrijorat de un amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale din 20 octombrie din Republica Moldova şi referendumul din aceeaşi zi referitor la aderarea ţării la Uniunea Europeană, transmite France Presse citat de digi24.ro.

„Dezinformarea, finanţarea ilegală şi presupusa cumpărare de voturi, susţinute de Kremlin, aduc ameninţări grave pentru suveranitatea, securitatea şi integritatea alegerilor din Moldova”, a scris Consiliul Europei într-un comunicat. O delegaţie a acestei organizaţii ce reuneşte 46 de ţări s-a deplasat la Chişinău marţi şi miercuri.

„Viitoarele alegeri şi referendumul din 20 octombrie ar putea constitui un punct de cotitură pe calea consolidării democraţiei şi a instituţiilor”, au estimat reprezentanţii organismului însărcinat cu apărarea democraţiei şi drepturilor omului pe continentul european.

Republica Moldova, cu o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, este din iunie 2022 candidată oficială la aderarea la UE. Însă aceste reuşite „sunt ameninţate de presiuni geopolitice crescânde”, potrivit delegaţiei Consiliului Europei, noteaxă France Presse, citată de Agerpres. În luna iunie, SUA, Regatul Unit şi Canada au avertizat cu privire la un „complot” rus vizând influenţarea alegerilor prezidenţiale şi „suscitarea de manifestaţii” dacă nu va câştiga un candidat pro-rus. Preşedinta pro-europeană Maia Sandu caută să obţină un al doilea mandat. Ea a atenţionat de mai multe ori cu privire la ingerinţele Moscovei în politica internă din ţara sa. Aflat marţi la Chişinău, ministrul demisionar de externe francez Stéphane Séjourné a subliniat necesitatea de a ajuta Republica Moldova să facă faţă ingerinţelor Rusiei şi să-şi îndeplinească destinul său european.