Necaz în Coreea de Nord: parada militară a dus la răspândirea Covid

O defilare militară uriaşă care a marcat înfiinţarea armatei, menită să sărbătorească triumfal dibăcia marţială a Coreei de Nord, ar fi contribuit la răspândirea COVID-19 în toată ţara, estimează experţi, relatează AFP.

Parada militară din Coreea de Nord ar fi cauzat răspândirea COVID

Coreea de Nord a anunţat vineri prima moarte din cauza COVID-19 şi a precizat că virusul s-a răspândit în întreaga ţară – o ”febră” s-a ”propagat în toată ţara începând de la sfârșitul lui aprilie”, potrivit agenţiei oficiale nord-coreene de presă KCNA, transmite Adevărul.ro.

Actuala epidemie de COVID-19 este ”strâns legată de parada de la 25 aprilie”, o defilare militară uriaşă, cu ocazia marcării a 90 de ani de la înfiinţarea Armatei Populare Revoluţionare a Coreei, potrivit unui cercetător de la Institutul coreean al Unificării, cu sediul la Seul, Hong Min.

Imagini de la eveniment, difuzate de televiziunea de stat, surprindeau mii de persoane – care nu purtau mască şi nu erau distanţate social – înghesuite în Piaţa Kim Il Sung, la Phenian, pentru a vedea militarii defilând şi a aplauda tancurile, lansatoarele de rachetă şi rachete balistice intercontinentale (ICBM) uriaşe.

”Peste 20.000 de persoane s-au pregătit de paradă cu două luni înainte de eveniment şi au rămas în capitală la şedinţe foto cu Kim Jong Un”, declară AFP Hong Min.

Regimul lui Kim Jong Un nu pare, în opinia sa, să fi ”realizat gravitatea” situaţiei decât târziu şi a procedat la testări în vederea depistării COVID-19 după întoarcerea participanţilor la defilare în districtele lor.

”Organizarea unei defilări militare în prezenţa unei mulţimi mari, în timp ce varianta Omicron (a SARS-CoV-2) făcea ravagii în China vecină, arată că Phenianul era prea încrezător în capacităţile sale de a combate şi preveni virusul”, dă asigurări Cheong Seong-chang, de la Institutul Sejong.

Această ţată izolată a anunţat joi primele cazuri de COVID-19 şi a declarat o carantină la nivel naţional.

Şase persoane, victime ale ”febrei”, au murit în Nord, inclusiv una testată pozitiv cu subvarianta BA.2 a Omicron, potrivit KCNA.

Niciunul dintre cei 25 de milioane de locuitori nu este vaccinat anti-COVID, din cauză că Phenianul a respins vaccinurile oferite de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), China, şi Rusia.

Coreea de Nord a fost una dintre primele ţări care şi-au închis frontierele, în ianuarie 2020, după apariţia noului coronavirus în China vecină.

Politica sa de izolare strictă a părut să dea roade iniţial, iar Nordul nu a semnalat niciun caz timp de doi ani, un lucru pus la îndoială de către unii experţi.

Phenianul a organizat o defilare militară nocturnă în 2021, fără să se semnaleze vreo consecinţă, iar fotografii de la acest eveniment surprind participanţi care poartă mască de protecţie.

Însă, în timp, se pare că Nordul şi-a slăbit vigilenţa pe plan intern, iar presa de stat scrie despre lupta împotriva pandemiei în mod sporadic, potrivit unor analişti.

La momentul defilării din 2021, circulaţia persoanelor şi bunurilor către şi dinspre China era închisă aproape total, notează un profesor de la Universitatea de Studii Nord-coreene, Yang Moo-jin. 

Însă, la începutul acestui an, Coreea de Nord şi-a relaxat restricţiile sanitare, ceea ce a condus, probabil, la epidemia Omicron actuală, apreciază el.

”Virusul a putut să intre în Coreea de Nord pe trei căi: căile ferate, transportul maritim şi contrabanda”, precizează el.

”Adevărul este că a venit din China”, conchide Yang Moo-jin.

Rusia interzice trei posturi TV din România

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat marți că interzice accesul în Rusia la resursele de radiodifuziune pentru zeci de instituții media din Uniunea Europeană, ca represalii pentru o interdicție similară impusă de UE la adresa a trei instituții media ruse, scrie stiripesurse.md.

Pe lista publicată de Ministerul Afacerilor Externe din Rusia se numără trei televiziuni din România: ProTV, Digi24 și B1TV, transmite presa de peste Prut.

În total, pe lista publicată marți de Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova se numără 81 de publicații europene, precum Spiegel, Zeit, Frankfurter Allgemeine Zeitung (Germania), El País (Spania), La Stampa, La Repubblica (Italia), Le Monde, Liberation (Franța), dar și canale pan-europene precum Politico and EUobserver.

„Ca răspuns la decizia luată de Consiliul UE la 17 mai de a interzice „orice activitate de difuzare” a trei mass-media rusești (RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta), care intră în vigoare astăzi, 25 iunie, introducem contramăsuri de restricționare a accesului de pe teritoriul Federației Ruse la resursele de difuzare ale unui număr de instituții media din statele membre ale UE și operatori media la nivelul UE care difuzează în mod sistematic informații false cu privire la desfășurarea unei operațiuni militare speciale”, au transmis oficialii ruși.

„La Bruxelles și în capitalele europene s-a ales calea escaladării”

Ministerul rus de Externe subliniază că partea rusă a avertizat în mod repetat și la diferite niveluri că „hărțuirea jurnaliștilor autohtoni din motive politice și interdicțiile nefondate impuse presei ruse în spațiul UE nu vor trece neobservate”.

„În ciuda acestui fapt, la Bruxelles și în capitalele europene s-a ales calea escaladării, forțând Moscova să ia contramăsuri în oglindă și proporționale cu o altă interdicție ilegitimă. Responsabilitatea pentru o astfel de evoluție a evenimentelor revine exclusiv conducerii Uniunii Europene și țărilor din această asociație care au susținut o astfel de decizie”, subliniază ministerul rus.

Oficialii au adăugat că, în cazul în care restricțiile asupra presei rusești vor fi ridicate, Moscova își va reconsidera, de asemenea, decizia cu privire la operatorii media sancționați marți.

Podul de pe strada Mihai Viteazul ar putea fi închis definitiv pentru aproape 2 luni

Începând cu data de 1 iulie curent, pentru aproape 2 luni, ar putea fi închisă definitiv circulația pe podul de pe strada Mihai Viteazul. O precizare în acest sens a fost făcută de șeful-adjunct al Direcției generale mobilitate urbană, Dumitru Ceban, scrie realitatea.md.

Responsabilul a precizat că restricțiile vor fi valabile până pe 28 august curent.

„La moment, această decizie este în discuție, am pregătit actele necesare în vederea remedierii soluțiilor pe perioada de închidere a podului prin stabilirea rutelor de ocolire și examinăm potențiala închidere a podului începând cu 1 iulie până la 28 august a anului curent.

(…) Suntem în proces de discuție cu Calea Ferată din Moldova (CFM) ce ține mai multe aspecte tehnice privind traversarea căilor ferate, nu avem o decizie finală, însă examinăm posibilitatea redirecționării traficului pe rețeaua rutieră existentă”, a precizat Dumitru Ceban, șeful-adjunct al Direcției generale mobilitate urbană.

Agentul responsabil de lucrările desfășurate pe podul de pe strada Mihai Viteazul a solicitat ca circulația rutieră pe pod să fie închisă definitiv pentru o perioadă.

La aproape 50 de ani de la darea în exploatare, podul rutier de pe strada Mihai Viteazul a fost supus pentru prima dată reparației capitale, până acum fiind doar întreținut cu reparații curente de ÎM Regia „Exdrupo”.

Podul a intrat în reparație la august 2022, iar pentru lucrări, Primăria Municipiului Chișinău cheltuie circa 108 milioane lei. Suma însă ar putea crește.

Podul este o magistrală de interes sectorial, cu 6 benzi de circulație și 2 trotuare pietonale, având o lungime totală de 300 metri și lățimea de 26 metri, cu 9 deschideri (grinzi) a câte 33 metri fiecare.

47 de ucraineni, ascunși în patru microbuze, au încercat să intre ilegal în R. Moldova

O schemă amplă de transportare ilegală a persoanelor peste hotar a fost destructurată de oamenii legii din Ucraina.

Patru vehicule care transportau ilegal bărbați din Ucraina în Moldova au fost identificate la hotar. În total, 47 de bărbați au plătit între 5000 și 18.5000 de dolari ca să părăsească țara vecină, scrie voceabsarabiei.md.

Conform oamenilor legii din Ucraina, cele patru microbuze formau o coloană, în fața căreia se deplasa un SUV. În mașină se afla un șofer și un pasager, transmite realitatea.md.

Incidentul a avut loc pe 21 iunie, în regiunea Odesa. Pe numele celor vizați au fost deschise dosare penale, pentru transportul ilegal de persoane peste hotarele Ucrainei.

„Clienții” erau găsiți prin intermediul canalelor de Telegram. Unii dintre ei au plătit integral pentru „serviciile” prestate, pe când alții au oferit doar un avans.

Persoanele care transportau cetățenii ucraineni nu le ofereau garanții. Aceștia au mers circa 100 de kilometri pe saltele, la podea. Pe numele lor sunt inițiate cauze contravenționale.

Andrei Spînu a ajutat-o pe o locuitoare din Anenii Noi să-și conecteze televizorul la tehnologia digitală
Articolul anterior
IGP a scos la vânzare 21 de unități de transport. Prețurile încep de la 4.000 de lei
Articolul următor