Necaz în Coreea de Nord: parada militară a dus la răspândirea Covid

13/05/2022

News

O defilare militară uriaşă care a marcat înfiinţarea armatei, menită să sărbătorească triumfal dibăcia marţială a Coreei de Nord, ar fi contribuit la răspândirea COVID-19 în toată ţara, estimează experţi, relatează AFP.

Parada militară din Coreea de Nord ar fi cauzat răspândirea COVID

Coreea de Nord a anunţat vineri prima moarte din cauza COVID-19 şi a precizat că virusul s-a răspândit în întreaga ţară – o ”febră” s-a ”propagat în toată ţara începând de la sfârșitul lui aprilie”, potrivit agenţiei oficiale nord-coreene de presă KCNA, transmite Adevărul.ro.

Actuala epidemie de COVID-19 este ”strâns legată de parada de la 25 aprilie”, o defilare militară uriaşă, cu ocazia marcării a 90 de ani de la înfiinţarea Armatei Populare Revoluţionare a Coreei, potrivit unui cercetător de la Institutul coreean al Unificării, cu sediul la Seul, Hong Min.

Imagini de la eveniment, difuzate de televiziunea de stat, surprindeau mii de persoane – care nu purtau mască şi nu erau distanţate social – înghesuite în Piaţa Kim Il Sung, la Phenian, pentru a vedea militarii defilând şi a aplauda tancurile, lansatoarele de rachetă şi rachete balistice intercontinentale (ICBM) uriaşe.

”Peste 20.000 de persoane s-au pregătit de paradă cu două luni înainte de eveniment şi au rămas în capitală la şedinţe foto cu Kim Jong Un”, declară AFP Hong Min.

Regimul lui Kim Jong Un nu pare, în opinia sa, să fi ”realizat gravitatea” situaţiei decât târziu şi a procedat la testări în vederea depistării COVID-19 după întoarcerea participanţilor la defilare în districtele lor.

”Organizarea unei defilări militare în prezenţa unei mulţimi mari, în timp ce varianta Omicron (a SARS-CoV-2) făcea ravagii în China vecină, arată că Phenianul era prea încrezător în capacităţile sale de a combate şi preveni virusul”, dă asigurări Cheong Seong-chang, de la Institutul Sejong.

Această ţată izolată a anunţat joi primele cazuri de COVID-19 şi a declarat o carantină la nivel naţional.

Şase persoane, victime ale ”febrei”, au murit în Nord, inclusiv una testată pozitiv cu subvarianta BA.2 a Omicron, potrivit KCNA.

Niciunul dintre cei 25 de milioane de locuitori nu este vaccinat anti-COVID, din cauză că Phenianul a respins vaccinurile oferite de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), China, şi Rusia.

Coreea de Nord a fost una dintre primele ţări care şi-au închis frontierele, în ianuarie 2020, după apariţia noului coronavirus în China vecină.

Politica sa de izolare strictă a părut să dea roade iniţial, iar Nordul nu a semnalat niciun caz timp de doi ani, un lucru pus la îndoială de către unii experţi.

Phenianul a organizat o defilare militară nocturnă în 2021, fără să se semnaleze vreo consecinţă, iar fotografii de la acest eveniment surprind participanţi care poartă mască de protecţie.

Însă, în timp, se pare că Nordul şi-a slăbit vigilenţa pe plan intern, iar presa de stat scrie despre lupta împotriva pandemiei în mod sporadic, potrivit unor analişti.

La momentul defilării din 2021, circulaţia persoanelor şi bunurilor către şi dinspre China era închisă aproape total, notează un profesor de la Universitatea de Studii Nord-coreene, Yang Moo-jin.

Însă, la începutul acestui an, Coreea de Nord şi-a relaxat restricţiile sanitare, ceea ce a condus, probabil, la epidemia Omicron actuală, apreciază el.

”Virusul a putut să intre în Coreea de Nord pe trei căi: căile ferate, transportul maritim şi contrabanda”, precizează el.

”Adevărul este că a venit din China”, conchide Yang Moo-jin.

După ce fel de mâncare e înnebunit Zelenski. Preparatul preferat al primei doamne de la Kiev, dezvăluirile unui bucătar celebru

Popularul bucătar ucrainean și expert culinar Yevhen Klopotenko, câștigător al emisiunii MasterChef, a dezvăluit o parte din preferințele culinare ale cuplului prezidențial, Volodimir Zelenski și Olena Zelenska. El este cunoscut și prin faptul că a reușit să reintroducă în preferințele culinare ale ucrainenilor mâncărurile tradiționale. Volodimir Zelenski, însă, ar fi un mare fan al mâncărurilor fast-food.

Ce mâncăruri preferă Olena Zelenska

Klopotenko a mărturisit că soții Zelenski nu sunt deloc pretențioși la mâncare și mai degrabă preferă preparatele simple, pe care le poate mânca oricine și care pot fi gătite cu ușurință chiar și acasă.

Cunoscutul bucătar are o colaborare îndelungată cu soția președintelui Ucrainei, Olena Zelenska. Împreună au implementat reforma alimentației în școli și grădinițe, iar bucătarul a mărturisit că are o comunicare eficientă cu soția lui Volodimir Zelenski în timpul diverselor evenimente oficiale.

La un moment dat, Yevhen Klopotenko i-a prezentat soției președintelui Ucrainei salata cu cușcuș și coriandru, precum și paella, pe care Zelenska le-a apreciat foarte mult.

În plus, acesta a observat că Zelenska are o preferință pentru mâncăruri simple, cum ar fi colțunașii și diverse tipuri de omlete.

De altfel, soția lui Zelenski s-a arătat încântată de colecția de rețete pentru mesele școlare, care include 20 de tipuri de omletă, luând chiar cartea acasă pentru a încerca rețetele în propria bucătărie.

Shaorma, în topul preferințelor culinare ale lui Zelenski

Nici Volodimir Zelenski nu e pretențios la mâncare, spune bucătarul, dar el are o afinitate pentru fast-food. Președintele ucraineana preferă acest tip de mâncare, iar shaorma este pe primul loc, a dezvăluit Klopotenko.

Volodimir și Olena Zelenski s-au cunoscut când el avea doar 17 ani, pentru că mergeau împreună la același liceu.

„Abia în ultima noastră zi de școală ne-am intersectat privirile”, a dezvăluit el.

Cei doi s-au întâlnit ulterior, întâmplător, la facultate. Atunci, Volodimir Zelenski a făcut primul pas și abordat-o pe Olena, pretinzând că nu văzuse filmul, „Basic Instinct” pe care ea îl avea pe o casetă.

După ce i-a cerut să i-l împrumute, i-a cerut și numărul de telefon și de acolo s-a dezvoltat relația lor.

sursa

Toți comercianții, obligați să accepte plata cu cardul. Măsura a intrat în vigoare în România

Din 16 iunie toți comercianții sunt obligați să accepte plata cu cardul. Legea 406/2023 care intră în vigoare duminică, reglementează inclusiv avansul în numerar pe care clienții îl pot plăti în magazine, scrie evz.ro.

Astfel, agenților economici le revine obligativitatea să pună la dispoziția clienților cel puțin un instrument de plată fără numerar. „Persoanele fizice sau juridice, prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului (…).

Au obligația de a asigura implementarea și de a accepta cel puțin un instrument de plată fără numerar”, potrivit textului de lege. Prin urmare, entitățile juridice, persoanele fizice autorizate sau întreprinderile individuale ori familiale vor fi nevoite ca din 16 iunie să accepte și plățile prin card.

Plata cu cardul, acceptată de toți comercianții

„În scopul impulsionării utilizării mijloacelor moderne de plată, propunem ca pentru comercianții care operează pe teritoriul României să se instituie obligația de a accepta și cel puțin un instrument de plată fără numerar”, se arată în expunerea de motive.

Un alt amendament inclus în Legea 406/2023 prevede ca unitățile economice să accepte „serviciul de avans în numerar la terminalele de plată, conform contractelor încheiate cu instituțiile acceptante. Comercianții au obligativitatea să afișeze într-un loc vizibil semnul distinct care marchează acordarea serviciului respectiv, precum și informațiile despre costurile serviciului respectiv.

Avansul numerar nu trebuie să fie mai mare de 500 de lei

În privința avansului care poate fi acordat în numerar, suma nu trebuie să depășească pragul de 500 de lei. Tranzacțiile numerare vor fi evidențiate pe bonul fiscal. De asemenea, vor fi asimilate conform retragerilor de cash de la bancomate.

De menționat este faptul că, operatorii economici pot percepe de la titularul cardului un comision de cel mult 1% din valoarea avansului acordat, iar comisioanele se stabilesc în funcție de contractele în vigoare.

Moldovenii vor simți beneficiile aderării la UE mai repede

Procesul de negociere cu UE, în sine, este un lucru foarte bun pentru Republica Moldova, pentru că va accelera integrarea țării în Uniunea Europeană, spune europarlamentarul român Siegfried Mureșan, scrie evz.ro.

Populația din Republica Moldova va resimți beneficiile concrete ale integrării în UE pe tot parcursul procesului de negociere, nu doar la momentul aderării propriu-zise, considerp europarlamentarul.

Acesta a salutat acordul ambasadorilor Uniunii Europene privind calendarul și cadrul negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Negocierile urmează să înceapă de 25 iunie.

„Faptul că, în doar doi ani de la acordarea statutului de țări candidate, avem un acord și pe cadrul de negociere arată importanța pe care o au Moldova și Ucraina pentru întreaga Uniune Europeană.

Noi, Parlamentul European, am insistat ca acest cadru să fie adoptat până la finalul lunii iunie astfel încât prima conferință interguvernamentală să aibă loc înainte de toamnă și să începem munca efectivă pe capitolele de negociere”, a declarat Siegfried Mureșan.

Acesta, în calitate de președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, i-a asigurat pe oamenii din Republica Moldova de tot sprijinul legislativului european pentru procesul de aderare.

„Am fost recent la Chișinău, m-am întâlnit cu președinta Maia Sandu, cu prim-ministrul Dorin Recean, cu viceprim-miniștrii Cristina Gherasimov și Mihai Popșoi și pot spune foarte clar: oamenii de acolo sunt foarte bine pregătiți pentru negocieri”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Reamintim că ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene au agreat, de principiu, cadrul pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

Pe data de 25 iunie, Președinția belgiană a Uniunii Europene va convoca primele conferințe interguvernamentale cu Republica Moldova și Ucraina.

Chișinăul a depus cererea de aderare la UE în luna martie a anului 2022. Câteva luni mai târziu, în martie, i s-a acordat statutul de țară candidată. Iar în aprilie 2023, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene și Consiliului European să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova, în urma îndeplinirii celor nouă etape.