Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a pus pe Maxim Oreşkin să salveze Rusia de la faliment. Maxim Oreşkin este un economist, a fost ministru al Dezvoltării şi consilier al preşedintelui din anul 2020. Planul dezvoltat de Oreşkin este de a crea platforme paralele de „compensare şi decontare” în Rusia şi China, care să permită celor două ţări să facă comerţ cu ruble şi cu yuani.
Pe 9 mai de Ziua Victoriei, cel mai aşteptat act în Rusia a fost semnarea de către Vladimir Putin în Piaţa Roşie a unui decret care urmăreşte schimbarea direcţiei războiului economic cu Occidentul, legând Rusia de China, prilej cu care a fost promovat Maxim Oreşkin, 39 de ani, pe verticala puterii, scrie Mediafax.
Oreşkin nu se află pe lista a 1.000 de ruşi şi belaruşi importanţi supuşi măsurilor restrictive impuse de UE. El a fost vizat de către Londra, în calitate de preşedinte al principalului radiodifuzor public rus Pervîi Kanal.
Maxim Oreşkin este un economist educat în şcolile de elită din Rusia, a trecut prin diferite bănci de investiţii (de la Rosbank-ul rusesc la sucursala din Moscova a francezilor Crédit Agricole şi la Institutul de Stat Vtb), a fost ministru al Dezvoltării, la 34 de ani şi consilier al preşedintelui din 2020. Oreşkin a devenit creatorul schimbării tactice ruseşti. I s-a solicitat să reorienteze sistemul de producţie şi financiar, să înveţe să tranzacţioneze fără valute occidentale şi să împingă ţara în braţele Chinei.
Din 9 mai, potrivit decretului preşedintelui rus, Oreşkin este „şeful grupului de lucru interdepartamental” creat pentru a răspunde la măsurile restrictive şi a rescrie regulile comerţului cu ţările „neprietenoase”, în special cu UE, şi cu „prietenii”. Pentru a realiza acest lucru, el împreună cu echipa sa vor trebui să creeze noi structuri.
Pe lista personalităţilor incluse în decret se află: Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii ruse, Anton Siluanov, ministrul Finanţelor, şi Maxim Reşetnikov, ministrul dezvoltării.
Rusia, legată de China Ordonanţa lui Putin din 9 mai vorbeşte despre „elaborarea unui plan de formare a infrastructurii de plăţi internaţionale cu partenerii comerciali ai ţărilor prietene” şi despre „determinarea procedurii de decontare a elementelor financiare în ruble sau monede internaţionale”. De asemenea, în decret se mai vorbeşte şi despre „mecanisme de compensare care trebuie dezvoltate” mereu cu ţările „prietenoase”, cele care la ONU nu au criticat invazia în Ucraina: China şi India. „În următorii doi ani, China va fi principala destinaţie de export şi sursă a importurilor ruseşti”, afirmă Alexander Gabuev, de la Institutul Carnegie pentru Pace Internaţională.
„Acest lucru va permite Chinei să stabilească yuanul ca monedă regională a Eurasiei de Nord, chiar înainte ca acesta să devină complet convertibil pe piaţa valutară”, a mai adăugat Gabuev. Astfel, rezultatele ameninţă să ducă la ceea ce Gabuev numeşte „o balcanizare a sistemului valutar global”, în care nici măcar supremaţia euro şi a dolarului nu este mai presus de dubiu.
