Un vin din Republica Moldova, desemnat cel mai bun vin roșu din lume

Concours Mondial de Bruxelles a anunțat astăzi rezultatele sesiunii „Roșu & Alb” din 2022. În perioada 19-21 mai, cea mai prestigioasă competiție din lume a adunat experți din industria vinului pentru a degusta peste 7.300 de vinuri, provenind din circa 40 de țări.

Printre câștigătorii competiției sunt vinuri de pe șase continente și 35 de țări. Cu 2 mari medalii de aur, 20 de aur și 31 — de argint, Moldova ocupă locul 9 la numărul de premii.

Fautor Negre 2017 din Moldova a primit cel mai mare punctaj al juriului la categoria vin roșu, dintr-un total de 5 084 de vinuri roșii din întreaga lume. Negre este un cupaj roșu din 2 soiuri autohtone — Feteasca Neagră și Rara Neagră — maturat 12 luni în butoi de stejar.

Cu 53 de premii, în toal, Moldova este lider în Europa de Est, urmată de Cehia (43), Bulgaria (38) și România (36). În total, 12 țări est-europene au primit medalii la competiția din acest an, confirmând calitatea tot mai mare a vinurilor din această regiune a lumii.

Printre națiuni, Franța a adunat cel mai mare număr de medalii (445), în special pentru vinurile din Bordeaux și Languedoc-Roussillon. Spania ocupă locul al doilea în clasament, cu 433 de medalii, în special cu vinăriile din Castilla y Leon și Rioja. Țara gazdă Italia este a treia în rating, cu 351 de medalii. Cele mai premiate regiuni ale Italiei sunt Sicilia, Toscana și Puglia. Portugalia ocupă locul patru cu 296 de medalii, urmată de China cu 141.

Din punct de vedere al prețului, marile medalii de aur au fost acordate în medie vinurilor din categoria de prețuri 12,5 – 35 de euro, la producător. Medaliații cu aur aveau de obicei prețuri cuprinse între 5 și 12,5 euro. Un studiu intern al Concours Mondial de Bruxelles arată că o medalie a acestei competiții poate crește acest preț cu până la 15%.

Toate vinurile au fost degustate de experți internaționali în domeniul vinului, reprezentând 45 de naționalități. Procesul riguros de evaluare se bazează pe un model conceput de OIV și Uniunea Internațională a Oenologilor. Medaliile sunt oferite la mai puțin de 30% din vinurile înscrise.

Următoarea sesiune “Alb & Roșu” a Concours Mondial de Bruxelles va avea loc în perioada 12- 14 mai 2023, în Istria, Croația, unde competiția își va sărbători cea de-a 30-a ediție.

sursa: www.deschide.md

Uniunea Europeană anunţă o „nouă eră” în comerţul său cu cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, promițând o investiție uriașă în aceste țări

Liderii celor cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, o regiune bogată în resurse naturale, au participat vineri, la Samarkand, în Uzbekistan, la un summit cu reprezentanţi ai Uniunii Europene. Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului şi Uzbekistanului au sărbătorit apariţia unei „noi ere”, promiţând un „parteneriat strategic” bazat pe „angajament reciproc” în relaţiile lor cu Uniunea Europeană, o cooperare de natură să concureze Moscova, dar şi Beijingul, relatează AFP.

Potrivit Comisiei Europene, iniţiativa „Global Gateway” ar trebui să mobilizeze investiţii de 300 de miliarde de euro până în 2027.

Promiţând să ofere o alternativă la „noile drumuri ale mătăsii” propuse de Beijing, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei de la Bruxelles, însoţită de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că va oferi un sprijin de 12 miliarde de euro acestor ţări.

Europa intenţionează să se implice în patru sectoare: transport, resurse naturale, energie verde şi conectivitate digitală.

„Noile drumuri ale mătăsii” este un proiect chinezesc, început în 2013, care urmăreşte să stabilească o legătură economică între China şi alte regiuni ale lumii. În special, se intenţionează strângerea legăturilor comerciale cu Asia Centrală prin intermediul unei vaste reţele de coridoare feroviare şi rutiere.

Această regiune, care este la fel de vastă ca UE, are rezerve uriaşe de materii prime, dar nu găzduieşte decât aproximativ 80 de milioane de oameni. Resursele sale naturale sunt foarte râvnite. „Ţările dumneavoastră sunt înzestrate cu resurse imense. Aceste materii prime sunt sângele viitorului economiei mondiale”, a recunoscut Ursula von der Leyen.

Şavkat Mirzioev, preşedintele Republicii Uzbekistan, a subliniat „transformarea profundă şi durabilă a Asiei Centrale”, care a făcut mari progrese în materie de colaborare. Prin apropierea de Uniunea Europeană, Asia Centrală, care aspiră să se prezinte ca un pol unitar după treizeci de ani de tensiuni, încearcă să obţină ceea ce puterile rusă şi chineză nu pot oferi, în special anumite tehnologii avansate.

UE, cel mai mare investitor regional (40 % din total), rămâne principalul furnizor de ajutor pentru dezvoltare în această regiune extrem de sensibilă la schimbările climatice, cu un buget de aproximativ 550 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027.

Von der Leyen a subliniat „oferta diferită” a Europei, făcând referire la promisiunea europeană de „parteneriat necondiţionat”.

Cu toate acestea, China şi Rusia vor fi greu de înlăturat şi îşi consolidează influenţa asupra regiunii. Beijingul alocă împrumuturi de miliarde de dolari pentru dezvoltare şi infrastructură, în timp ce Moscova îşi accentuează legăturile istorice cu fostele republici sovietice din Asia Centrală.

Anul trecut, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat indignarea faţă de iniţiativele americane şi europene de „perturbare a legăturilor comerciale, de cooperare şi culturale tradiţional strânse” între Rusia şi aceste ţări.

Pentru a facilita comunicarea cu aceste ţări fără a trece prin Rusia, Ursula Von der Leyen a subliniat, de asemenea, importanţa progreselor înregistrate în proiectul său de transport comercial rapid pe Marea Caspică, care riscă să fie blocată de nisip şi este puternic poluată.

În timpul summitului, subiectul drepturilor omului în aceste ţări încă foarte autoritare, cum ar fi ţara gazdă, Uzbekistan, a părut să fie lăsat deoparte. O serie de ONG-uri semnalează o deteriorare a situaţiei, denunţând încarcerarea opozanţilor şi a jurnaliştilor.

Directorul ANP, Anatolie Falca, și-a dat demisia la cererea lui Recean

Șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falca, și-a dat demisia la cererea premierului Dorin Recean. Informațiile au fost confirmate pentru Unimedia de directorul ANP.

„Da, am acceptat. Sunt ofițer. Ordinele se execută, nu se discută”, a declarat pentru Unimedia, Anatolie Falca.

Astăzi, premierul Dorin Recean i-a solicitat demisia directorului ANP, Anatolie Falca, după ce scandalul cu Legea Amnistiei a luat amploare, iar deputata Olesea Stamate a fost exclusă din PAS.

Ulterior, într-o postare pe Facebook, ea scris că a primit cu înțelegere decizia conducerii PAS și a subliniat că înțelege contextul politic dificil și atacurile informaționale dure care i-au fost direcționate în ultimele zile, în special într-un an electoral.

Americanii își fac stocuri de produse, de la machiaj la condimente, din cauza tarifelor lui Trump. „Nu mai cumpăr decât ce e necesar”

Unii americani își fac stocuri de produse esențiale și cumpără articole pe care le consideră necesare, după ce președintele american Donald Trump a anunțat tarifele pe care vrea să le impună altor țări. Unii își cumpără produse de machiaj și de îngrijire a pielii, alții hrană pentru animale de companie, condimente și carne, alții telefoane. Sunt și oameni care cumpără mai puțin sau deloc produse pe care acum le consideră de lux, cum ar fi ceaiul și fructele, relatează Business Insider.

Melanie Moroz are acum suficiente produse de machiaj, de îngrijire a pielii și a părului pentru doi ani.

Moroz a declarat pentru Business Insider că încercările Casei Albe de a desființa Departamentul pentru Educație au băgat-o în „modul de stocare”, deoarece se teme că și-ar putea pierde locul de muncă de profesoară, pe care îl are de 25 de ani.

„Nu cumpăr nimic care să nu fie o necesitate absolută”, a spus ea. Moroz, care locuiește în Morgantown, Virginia de Vest, a spus că acum economisește banii pe care înainte îi cheltuia pe cumpărături și ieșiri la restaurant.

Din cauza tarifelor anunțate de Trump, SUA riscă un război comercial de amploare, iar Moroz își ia măsuri de precauție.

Ea își încropește o listă cu lucruri de care va avea nevoie, inclusiv să-și umple congelatorul cu carne și să-și schimbe vechiul iPhone cu unul nou, înainte să apară „creșteri majore de preț”.

Moroz nu este singura care își regândește cheltuielile, pe fondul temerilor că tarifele lui Trump vor scumpi produsele pe care le cumpără americanii.

De luni de zile, Elizabeth Blackstock și soțul ei sunt cu ochii pe modificările prețurilor rezultate din tarifele anunțate sau impuse de Trump.

În urma anunțului de miercuri, însă, prioritatea lor este aprovizionarea cu alimente și medicamente pentru cele șase pisici, dintre care unele necesită diete speciale. Dincolo de asta, soții Blackstock își fac și ei stocuri de carne pentru ținut în congelator.

„Ne-am pregătit, dar este imposibil să ne simțim în siguranță”, a spus Elizabeth Blackstock.

Acum se gândește la alte achiziții schumpe, cum ar fi piese pentru mașina ei Mazda, pentru că se teme că o vor costa mai mult după ce tarifele lui Trump intră în vigoare.

Felix Tintelnot, profesor asociat de economie la Universitatea Duke, a declarat pentru Business Insider că ar fi bine ca oamenii să se aprovizioneze cu unele bunuri ale căror prețuri ar putea crește. Asta a făcut Moroz cu produsele de înfrumusețare pe care știe că le va folosi.

În 2024, SUA au importat produse de frumusețe în valoare de 7,59 miliarde de dolari, inclusiv produse de machiaj și de îngrijire a pielii, potrivit datelor guvernamentale.

„Riscul unei recesiuni în SUA a crescut”, a spus Tintelnot, care recomandă oamenilor să pună deoparte bani pentru a se pregăti pentru potențiale șocuri economice.

El a mai spus că, în caz de recesiune, nu toată lumea ar fi afectată în mod egal, în parte pentru că siguranța locurilor de muncă diferă de la o industrie la alta.

In plus, a spus Tintelnot, oamenii care sunt noi la locul de muncă ar putea dori să ia măsuri de precauție suplimentare, deoarece angajații noi sunt de obicei primii concediați pe timp de criză. Unii oameni se pregătesc deja pentru scumpiri și discută despre acest lucru pe forumuri precum Reddit.

Un utilizator, care a spus că locuiește în Illinois, a declarat pentru Business Insider că va renunța complet la achiziția de lucruri care nu sunt esențiale.

Produsele pe care le importă SUA, cum ar fi fructele, avocado și ceaiul, „sunt un lux acum”, a spus el, adăugând că intenționează să treacă la conserve pentru a-și satisface „poftele de dulce” sau să cumpere doar fructe de sezon de la vânzătorii locali.

Un alt utilizator Reddit, care a spus că locuiește în Florida, intenționează să cumpere condimente, orez basmati și iasomie, fasole uscată și ulei de măsline, produse care s-ar putea scumpi.

11 morţi şi 33 de dispăruţi, după uraganul Agatha din Mexic. Imagini cumplite
Articolul anterior
O colaborare surprinzătoare! Pasha Parfeni și Andreea Bostanică au lansat hit-ul verii
Articolul următor
Close menu