Ucraina cere Turciei să rețină nava încărcată cu cereale care a plecat din portul Berdiansk

Ucraina a cerut Turciei să rețină nava de cargo sub pavilion rusesc Jibek Joly care transportă o încărcătură de cereale ucrainene preluată din portul Berdiansk, ocupat de ruși, potrivit unui oficial ucrainean și documentelor consultate.

Ucraina cere Turciei să rețină nava care a plecat din portul Berdiansk cu cereale

Oficialul Ministerului de Externe ucrainean a spus, citând informații primite de la administrația maritimă a țării, că Jibek Joly, de 7.146 tdw (tone deadweight, unitate de măsură pentru capacitatea totală de încărcare a unei nave) a încărcat prima tură de aproximativ 4.500 de tone de cereale de la Berdiansk, despre care oficialul a spus că aparțin Ucrainei, transmite Digi24.ro.

Într-o scrisoare din 30 iunie adresată Ministerului de Justiție din Turcia, procurorul general al Ucrainei a scris că Jibek Joly a fost implicată în „exportul ilegal de cereale ucrainene” de la Berdiansk, de unde a plecat spre Karasu, Turcia, cu o încărcătură de 7.000 de tone, o cifră mai mare decât cea menționată de oficialul MAE.

Procuratura generală a Ucrainei a cerut Turciei „să efectueze o inspecție a acestui vas maritim, să ridice mostre de cereale pentru examinare criminalistică, să solicite informații cu privire la locul unde se află cerealele”, se arată în scrisoare, adăugând că Ucraina este gata să facă o anchetă comună cu autorităţile turceşti.

Un oficial instalat de ruși în regiunea Zaporojie din Ucraina a declarat joi că prima navă cu cereale a părăsit portul Berdiansk.

„După o pauză de mai multe luni, o primă navă pentru transportul mărfurilor a părăsit portul comercial Berdiansk, 7.000 de tone de cereale pleacă spre ţările prietene”, a anunţat pe contul său de Telegram şeful administraţiei proruse din regiune, Evgheni Baliţki.

Securitatea cargoului este asigurată de nave şi vedete de la baza militară din Novorossiisk a Flotei Rusiei din Marea Neagră, a adăugat oficialul rus.

Ucraina acuză de săptămâni bune Rusia că îi fură recoltele de grâne din regiunile ocupate de armata rusă în sudul Ucrainei pentru a le vinde ilegal unor ţări străine. Moscova neagă orice fel de furt în acest sens.

Berdiansk, port la Marea Azov, a fost ocupat fără a fi distrus de armata rusă încă din primele săptămâni ale invaziei ruse în Ucraina. Acesta este situat în regiunea Zaporojie, în mare parte ocupată de Rusia, la fel ca regiunea vecină Herson.

Ministerul de Externe al Turciei nu a răspuns solicitării Reuters pentru precizări cu privire la sosirea navei Jibek Joly în Turcia.

Compania KTZ Express, cu sediul în Kazahstan, a confirmat pentru Reuters că Jibek Joly este deținută de companie, dar a spus că a fost închiriată de către compania rusă Green-Line, fără ca KTZ Express să furnizeze echipaj sau provizii. Compania Green-Line nu este supusă sancțiunilor.

KTZ Express a adăugat că discută cu părțile implicate și va respecta toate sancțiunile și restricțiile. 

Salvatorii și pompierii din țară au marcat ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova

Astăzi, 27 aprilie 2024 este marcată Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova. Angajații IGSU din toată țară au onorat cu demnitate simbolul statului.

Salvatorii și pompierii IGSU marchează ziua Drapelului de StatFoto: IGSU

Efectivul IGSU a organizat ceremonii de arborare a drapelului în incinta tuturor subdiviziunilor instituției din țară.

Potrivit IGSU, în cadrul ceremoniilor de onoare a drapelului salvatorii, pompierii și angajații SMURD în ținută de serviciu, dar și efectivul gărzilor de intervenție, echipați în costume de luptă au exprimat mândria, stima și onorul față de stat și poporul Republicii Moldova, pentru care își îndeplinesc zi de zi misiunile de salvare cu devotament, curaj și sacrificiu.

„Drapelul de stat reprezintă simbolul oficial major al suveranității și independenței Republicii Moldova. Tricolorul reprezintă simbolul unității și al aspirației spre suveranitate, democrație, valori și idealuri naționale”, se arată în mesajul IGSU. 

Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputații primului Parlament, fiind arborat în aceeași zi pe clădirea forului legislativ. Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău la data de 23 aprilie 2010. 

gallery images

gallery images

gallery images

Maia Sandu, de Ziua Drapelului Republicii Moldova: Să fim mândri când privim spre tricolor

Astăzi, 27 aprilie, este marcată Ziua Drapelului Național al Republicii Moldova. Cu această ocazie, în fața Casei Guvernului s-a desfășurat o ceremonie festivă.

În cadrul evenimentului a participat și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Șefa statului a afirmat într-un discurs că atunci când cineva privește tricolorul, trebuie să-și amintească de valorile care ne definesc pe noi – dorința de libertate și de bună înțelegere, dragostea față de pământul nostru, atașamentul față de cultura și tradițiile noastre, transmite realitatea.md. 

„Marcăm în fiecare an Ziua Drapelului de Stat cu urarea: „Onor la tricolor!” – o urare care nu doar celebrează steagul nostru, dar reprezintă și un îndemn la contemplare. Cum onorăm noi în viața cotidiană acest simbol al statului nostru, care este o fereastră deopotrivă spre trecut, dar și spre viitor? Cum ne arătăm respectul față de drapelul ce servește drept ancoră și reper, amintindu-ne că împreună putem depăși orice obstacol? Răspunsul este simplu – să răspundem nu doar o dată pe an, ci în fiecare zi chemării la unitate, solidaritate și speranță care se reflectă în cele trei culori ale drapelului nostru”, a declarat Maia Sandu.

De asemenea, în cadrul evenimentului au participat și prim-ministrul Republicii Moldova Dorin Recean, miniștri, președintele Parlamentului Igor Grosu. 

Au avut loc prestații ale Orchestrei Prezidențiale, ale Gărzii de Onoare, ale Batalionului cu Destinație Specială „Fulger”, ale studenților Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” și ale mai multor coruri de copii.

În Iran, un rapper a fost condamnat la moarte pentru că a ieșit la proteste

Rapperul disident Toomaj Salehi a fost condamnat la moarte pentru implicarea sa în protestele de amploare care au avut loc în Iran, în 2022, potrivit avocatului său.

Un rapper, condamnat la moarte pentru că a ieșit la proteste, în Iran

„A fost emis un ordin de execuție pentru Toomaj Salehi”, a anunțat avocatul lui Salehi, Amir Raesian, potrivit CNN, transmite digi24.ro.

Rapperul a fost reținut, ținut în izolare și ar fi fost torturat după ce a fost arestat.

O instanță din Isfahan a anulat marți decizia Curții Supreme superioare în cazul lui Salehi, menținând verdictul inițial pentru „corupție pe pământ” și a stabilit pedeapsa maximă cu moartea, potrivit publicațiilor iraniene Shargh și Entekhab.

Presa de stat a spus că pedeapsa lui Salehi poate fi redusă de către o comisie de grațiere, dacă face din nou recurs.

Salehi, în vârstă de 32 de ani, care a criticat regimul iranian și s-a declarat ferm împotriva guvernului în versurile melodiilor sale și pe rețelele sociale, a fost eliberat din închisoare pentru scurt timp anul trecut, dar poliția l-a arestat din nou într-o acțiune brutală și l-a trimis în închisoarea în Isfahan.

El a fost arestat din nou după ce a apărut într-un videoclip în care a dezvăluit că a fost torturat și plasat în izolare timp de 252 de zile după arestarea din octombrie 2022, au declarat experții ONU.

Un alt artist iranian, rapperul Saman Yasin de origine kurdă, care a fost și el arestat în timpul protestelor din 2022, a fost transferat la un spital de psihiatrie de două ori în mai puțin de un an, potrivit publicației IranWire.

Un tribunal din Teheran l-a condamnat pe Yasin la cinci ani de închisoare, potrivit organizației Hengaw.

Protestele au cuprins toată țara după moartea lui Mahsa Amini, de 22 de ani, în arestul poliției. Autoritățile au intervenit brutal împotriva manisfestanților și au arestat sute de persoane, multe dintre ele primind condamnări aspre între timp.

„Condamnăm ferm sentința la moarte a lui Toomaj Salehi și pedeapsa de cinci ani pentru rapperul Saman Yasin. Cerem eliberarea lor imediată”, a scris Biroul Trimisului Special al Statelor Unite pentru Iran pe Twitter. „Acestea sunt cele mai recente exemple de abuz brutal al regimului asupra propriilor cetățeni, de nerespectare a drepturilor omului și opoziție la schimbarea democratică pe care o dorește poporul iranian”.

Și experții ONU au cerut eliberarea lui Salehi și anularea pedeapsei cu moartea. „Suntem alarmați de stabilirea pedepsei cu moartea și de presupusa totuturare a domnului Salehi, care pare să aibă legătură exclusiv cu exercitarea dreptului său de libertate de exprimare artistică”, au spus experții.

Sponsorul politic al lui Salehi în Europa, deputatul german Ye-One Rhie, a calificat condamnarea la moarte a lui Salehi drept „absurdă și inumană”.

Norvegia anunţă un ajutor de un miliard de euro pentru Ucraina
Articolul anterior
Perioada concediului paternal a fost extinsă de la 56 de zile până la 12 luni
Articolul următor