Fiica cea mică a lui Putin, numită în conducerea celui mai puternic grup de lobby din Rusia

14/07/2022

News

Katerina Tihonova, fiica cea mică a președintelui rus Vladimir Putin, a fost numită în conducerea unui grup de lobby de business din Rusia, pentru a supraveghea programul de înlocuire a bunurilor de import, la care țara nu mai are acces în urma sancțiunilor occidentale, scrie The Moscow Times, preluând site-ul pro-Kremlin RBC News.

Sancțiunile occidentale și ieșirea de pe piața rusească a companiilor din vest, ca urmare a războiului din Ucraina, a condus la un colaps al importurilor, iar Rusia se confruntă acum cu o criză a bunurilor esențiale.

Asociația Rusă a Industriașilor și Antreprenorilor (ARIA) a numit-o pe Katerina Tihonova co-președinte a consiliului de coordonare a înlocuirii bunurilor din import, a scris site-ul RBC, preluat de Moscow Times.

Un purtător de cuvânt al asociației, cel mai puternic grup de lobby de business din Rusia, a confirmat numirea Katerinei Tihonova.

Noul consiliu, condus de președintele ARIA, Alexander Șokin, are sarcina de a întocmi propuneri legislative, de a crea servicii digitale și de a evidenția bunele practici în încercarea Rusiei de a-și reduce dependența de bunurile provenite din import.

Importurile rusești s-au prăbușit la minimul ultimelor două decenii după invadarea Ucrainei și nu dau semne de revenire, mai notează Moscow Times.

Banca Centrală a Rusiei a arătat anul trecut că aproape două treii din afacerile rusești se bazează pe importuri.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, au fost raportate frecvente deficiențe în lanțurile de aprovizionare.

Vladimir Putin, care nu a confirmat sau infirmat niciodată că este tatăl Katerinei Tihonova, i-a presat pe oficialii ruși să grăbească înlocuirea bunurilor de import. Dar tot el a spus că înlocuirea importurilor „nu este un panaceu”.

Katerina și sora sa ei mai mare, Maria Voronțova, au fost puse pe lista de sancțiuni a Occidentului, ca răspuns la invadarea de către Rusia a Ucrainei.

Cine este Katerina Tihonova

Katerina Tihonova, 35 de ani, fata cea mică a lui preșdintelui Rusiei, s-a născut la Dresda, în 1986, când Putin lucra ca spion KGB în fosta Republică Democrată Germană. Fata, care a păstrat numele bunicii materne, Tihonova, a studiat la universitățile din St. Petersburg și din Moscova, având master în fizică și matematică.

Pe lângă studiu, Katerina este pasionată de cultura japoneză și dans acrobatic – rock’n’roll (în 2013 ea și partenerul ei au ieșit pe locul 5 la campionatul mondial din Elveția).

Înregistrările de la competițiile de dans, comparate cu fotografiile de pe site-ul Universității de Stat din Moscova, unde lucrează, au ajutat în 2015 la stabilirea faptului că ea este fiica lui Putin.

Katerina a deținut mai multe funcții la Universitatea de Stat din Moscova, iar în 2020 a fost numită șefa institutului pentru inteligență artificială al universității, finanțat cu 1,7 miliarde de dolari.

Limba rusă, interzisă la bancomate și limitată pe piața muncii, într-o țară europeană

Parlamentul Letoniei a adoptat joi măsuri legislative prin care limba rusă va fi limitată pe piaţa muncii şi interzisă pe ecranele ATM-urilor bancare, în această fostă republică sovietică, scrie agenția spaniolă de presă EFE citată de hotnews.ro.

Un prim amendament adoptat în acest sens la Legea Muncii stabileşte că solicitanţilor de locuri de muncă nu li se va mai putea cere cunoaşterea unei limbi străine drept condiţie pentru angajare, cu excepţia cazurilor în care necesitatea cunoştinţelor de limbi străine este justificată în anunţul de angajare, notează Agerpres.

Deşi prevederea nu face vreo referire explicită la limba rusă, în practică ea vizează angajatorii ce solicită cunoaşterea acestei limbi.Deşi Letonia are o minoritate rusă numeroasă, relaţiile sale cu Moscova sunt considerabil diminuate în contextul războiului din Ucraina, necesitatea cunoaşterii limbii ruse fiind astfel dificil de justificat de către companiile letone.Într-un alt amendament, parlamentul de la Riga a votat interzicerea utilizării limbii ruse pe interfeţele de utilizator ATM.

Dispoziţia legală în acest sens, care din nou nu menţionează explicit limba rusă, precizează că informaţiile de pe ecranele bancomatelor pot fi oferite doar în limbile oficiale ale statelor membre în UE sau candidate la aderare şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).Această măsură privind ATM-urile va intra în vigoare pe data de 30 ianuarie 2025.Letonia şi celelalte două state baltice foste republici sovietice (Lituania şi Estonia) au relaţii tensionate cu Moscova, ele remarcându-se printre ţările cele mai active în susţinerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia.

Ele oferă astfel Kievului cel mai substanţial ajutor raportat la propriul PIB, respectiv 1,4% din PIB Lituania, 1,1% Letonia şi 1,3% Estonia.

De asemenea, cele trei state baltice, acum membre ale UE şi NATO, solicită cele mai radicale sancţiuni împotriva Rusiei.

Doi frați, membri ai „grupării Șor”, reținuți pentru organizarea de destabilizări în masă

Ofițerii INI, în comun cu polițiștii de la Inspectoratul de poliție Criuleni și procurorii PCCOCS, cu suportul mascaților de la BPDS „Fulger”, anunță reținerea a două persoane pentru complicitate la organizarea dezordinilor în masă, în cadrul unui protest în fața Comisiei Electorale Centrale, de către o entitate afiliată condamnatului Ilan Șor, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Acțiunile investigate au avut loc în prima săptămână a lui septembrie a anului 2024, atunci când sediul CEC a fost vandalizat (atât în timpul protestului, cât și în noaptea zilei din data de 7 spre 8 septembrie), inclusiv prin proiectarea la intrarea în sediu a recipientelor cu vopsea. Acțiunile ilegale au fost raportate de către CEC autorităților, care au reținut doi frați din Criuleni, cu vârste de 38 și 43 de ani.

Cei doi bănuiți, de comun cu organizatorul (care la moment este în căutare) au racolat 17 tineri din Criuleni, care au primit instrucțiuni pe grupul de comunicare creat pe platforma Telegram despre modalitățile de cauzare a destabilizării. O parte din tinerii audiați, cărora cei doi bănuiți le-au organizat și transportarea în calitate de șoferi la Chișinău, cooperează cu ancheta. Aceștia menționează că pentru participare la protestul care a durat aproximativ o oră li s-au promis a câte $50, iar cel care ar fi aruncat primul obiectele pregătite (este vorba de ouă, pe care le-au primit fiecare) la intrarea în sediul CEC – un bonus de 1000 lei. În final, însă, acestora le-au fost achitate sume de 500-600 lei.

Încălcările comise sunt investigate de procurorii PCCOCS de comun cu ofițerii INI în contextul în care organizatorul acestor acțiuni de destabilizare ar fi fost remunerați cu 20.000 lei, iar lunar sunt salarizați prin aplicația mobilă „PSB” a unei bănci din Rusia.

Investigațiile continuă, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Consiliul Europei, îngrijorat de un amestec al Rusiei în viitoarele alegeri din Republica Moldova

Consiliul Europei s-a declarat joi îngrijorat de un amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale din 20 octombrie din Republica Moldova şi referendumul din aceeaşi zi referitor la aderarea ţării la Uniunea Europeană, transmite France Presse citat de digi24.ro.

„Dezinformarea, finanţarea ilegală şi presupusa cumpărare de voturi, susţinute de Kremlin, aduc ameninţări grave pentru suveranitatea, securitatea şi integritatea alegerilor din Moldova”, a scris Consiliul Europei într-un comunicat. O delegaţie a acestei organizaţii ce reuneşte 46 de ţări s-a deplasat la Chişinău marţi şi miercuri.

„Viitoarele alegeri şi referendumul din 20 octombrie ar putea constitui un punct de cotitură pe calea consolidării democraţiei şi a instituţiilor”, au estimat reprezentanţii organismului însărcinat cu apărarea democraţiei şi drepturilor omului pe continentul european.

Republica Moldova, cu o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, este din iunie 2022 candidată oficială la aderarea la UE. Însă aceste reuşite „sunt ameninţate de presiuni geopolitice crescânde”, potrivit delegaţiei Consiliului Europei, noteaxă France Presse, citată de Agerpres. În luna iunie, SUA, Regatul Unit şi Canada au avertizat cu privire la un „complot” rus vizând influenţarea alegerilor prezidenţiale şi „suscitarea de manifestaţii” dacă nu va câştiga un candidat pro-rus. Preşedinta pro-europeană Maia Sandu caută să obţină un al doilea mandat. Ea a atenţionat de mai multe ori cu privire la ingerinţele Moscovei în politica internă din ţara sa. Aflat marţi la Chişinău, ministrul demisionar de externe francez Stéphane Séjourné a subliniat necesitatea de a ajuta Republica Moldova să facă faţă ingerinţelor Rusiei şi să-şi îndeplinească destinul său european.