Mai multe sate din Moldova vor fi asigurate cu apă și canalizare, în cadrul programului „Satul European”

492 de proiecte vor fi finanțate din Fondul național privind dezvoltarea regională și locală (FNDRL), în perioada 2022-2023. Reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale spun că numărul mare al proiectelor depuse a depășit așteptările autorităților centrale, iar din acest motiv a fost selectat câte un proiect pentru fiecare localitate. Lucrările pentru majoritatea proiectelor vor începe chiar din luna septembrie, notează IPN.

Proiecte de case in Chisinau Moldova: Proiecte de case de locuit in  Chisinau, Republica Moldova (md)

La concursul privind finanțarea proiectelor de dezvoltare a localităților din cadrul programului „Satul European” au fost depuse 728 de dosare, însă de bani vor beneficia doar 492 de proiecte. Reprezentanții Guvernului spun că a fost selectat doar câte un proiect pentru fiecare localitate, întrucât statul nu dispune de suficiente fonduri pentru a finanța toate necesitățile autorităților publice locale.

„Din totalul proiectelor finanțate se regăsesc proiecte de asigurare cu apă potabilă, dar sunt și proiecte de dezvoltare strategică, cum ar fi cele de eficiență energetică. Am încercat să asigurăm un echilibru la nivelul necesităților stringente pe care le au localitățile. Am fost surprinși de numărul mare de proiecte pe care l-am avut, dar asta ne motivează să căutăm mijloace financiare pentru a suplini acest fond. Noi ne-am limitat la un singur proiect per localitate, pentru ca un număr cât mai mare de localități să primească fonduri, dar și pentru a dezvolta capacitățile instituționale ale primăriilor. Specificul acestui program este că primăriile vor implementa direct proiectele. În septembrie ar trebui să începem desfășurarea licitațiilor, iar pentru unele tipuri de proiecte vor începe lucrările propriu-zise”, a spus secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ana Mardare, în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.

Din numărul total al proiectelor, 152 sunt destinate construcției, extinderii, reabilitării sau modernizării sistemelor de alimentare cu apă, de epurare a apei și de canalizare. De asemenea, 120 de proiecte vizează construcția, renovarea/reabilitarea clădirilor publice, inclusiv prin măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice.

„Prioritară pentru oamenii satelor noastre este apa potabilă. Satele ar trebui să dispună de sisteme de canalizare, și bineînțeles, toată lumea își dorește să circule pe drumuri bune. De asemenea, instituțiile școlare și preșcolare necesită sprijin din partea statului pentru a dispune de condiții normale de educație. Primăria Dănceni, a depus două proiecte în cadrul programului Satul European, a fost selectat doar proiectul de dezvoltare a sistemului de canalizare și stației de epurare. Noi avem asigurată în proporție de 60% rețeaua de canalizare, dar pentru a crea condiții pentru toți cetățenii mai avem nevoie de suport financiar. În cadrul programului am primit 10 milioane de lei și urmează să înceapă lucrările, e vorba de 5,4 km rețea de canalizare”, a spus primarul satului Dănceni, Victoria Guranda.

Pentru proiectele de dezvoltare regională din cadrul programului „Satul European” au fost alocate două miliarde de lei. Suma este de 4 ori mai mare față de investițiile în dezvoltarea locală de anul trecut.

Ministrul Apărării, despre drona rusească care a speriat Chișinăul după ce a căzut lângă Port Mall

Republica Moldova. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, spulberă misterul în cazul dronei rusești depistată în Chișinău. Oficialul menționează că modelul găsit în capitală este similar celor care au căzut pe teritoriul Republicii Moldova în ultimele săptămâni, scrie evz.ro.

Nosatîi: Toate dronele sunt de același model

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, spune că toate dronele depistate în Republica Moldova sunt de același model. Primele aparate de zbor au rătăcit ținta în timpul raidului rusesc masiv, care a avut loc pe 10 noiembrie în Ucraina.

În ceea ce privește drona depistată lângă un mall din capitală, oficialul a explicat că „dronele de modelul respectiv pot parcurge în jur de 1300 km”. Respectiv, nu există impedimente tehnice ca acestea să traverseze teritoriul Ucrainei pentru a ajunge în Republica Moldova.

Fără a da prea multe detalii, Nosatîi a anunțat că autoritățile planifică procurarea a două sisteme de detectare și distrugere a dronelor.

„Examinăm posibilitatea achiziţionării de noi sisteme care să ne permită să identificăm dronele şi să avertizăm în timp util populaţia. Când va fi posibil, voi da mai multe informaţii, dar fără multe detalii, întrucât inamicul le poate folosi împotriva noastră”, a spus ministrul.

Pentru a-şi proteja spaţiul aerian și teritoriul, Republica Moldova are nevoie de trei radare autopropulsate, dar și trei radare capabile să detecteze ţinte balistice, a completat Nosatîi.

Premierul Recean calmează spiritele

Premierul Dorin Recean a comentat subiectul pentru TV8. Oficialul a subliniat că dronele rusești nu sunt periculoase pentru că ar putea exploda. Acestea sunt periculoase pentru că ar putea cădea peste locuințe sau oameni.

„Dronele rusești care cad sunt de tipul celor care însoțesc dronele cu explozibil, cum ar fi dronele Shahed. Menirea lor este să fie acolo și să inducă în eroare mijloacele de apărare antiaeriană”, a menționat premierul,

Recean susține că populația nu trebuie să intre în panică, dar să-și păstreze vigilența.

„Republica Moldova a început să-și crească capacitatea de apărare. Noi am început să ne dezvoltăm sistemul de apărare împotriva celor mai periculoase mijloace aeriene: rachetele balistice, rachetele de croazieră, avioanele, alte tipuri de bombe și muniții care au o masă de explozibil mult mai mare”, a conchis Recean.

80 de copii din 22 de familii din programele CCF Moldova vor primi lemne de foc pentru perioada rece a anului

CCF Moldova în parteneriat cu EBA – Asociația Businessului European lansează campania ”Dăruiește căldură”, ce are drept scop sprijinirea a 80 de copii din 22 de familii.

Campania este lansată în cadrul Săptămânii Naționale a Bunătății, desfășurată pentru al patrulea an consecutiv de Platforma pentru Promovarea și Dezvoltarea Filantropiei, din care fac parte peste 50 de ONG-uri, printre care și CCF Moldova. 

Mesajul organizației noastre – Copil, Comunitate, Familie duce în prim-plan o idee esențială: binele, bunătatea și implicarea socială nu sunt doar alegeri frumoase, ci acțiuni necesare pentru viitorul nostru comun. 

„Săptămâna aceasta, ne dorim să aducem mai aproape de fiecare cetățean conștientizarea importanței responsabilității sociale. Este momentul să reflectăm asupra angajamentului nostru față de mediu, față de comunitate și față de oamenii din jurul nostru. Responsabilitatea socială nu este doar o opțiune, ci o datorie a fiecăruia dintre noi, pentru că de ea depinde o societate mai echitabilă și mai unită”, a menționat Tatiana Codreanu, director fundraising CCF Moldova.

Campania “Dăruiește Căldură” este demarată în parteneriat cu Asociația Businessului European. Această campanie își propune să ofere sprijin concret pentru cei care au cea mai mare nevoie în această iarnă. Vom ajuta 80 de copii din familiile cu posibilități reduse, oferindu-le lemne pentru a trece mai ușor prin frigul de afară. Împreună, putem strânge resursele necesare pentru a aduce căldură nu doar în casele celor care au nevoie, ci și în sufletele lor, oferindu-le un Crăciun mai bun și mai sigur! Apelul nostru este adresat tuturor agenților economici, precum și persoanelor fizice.

Haideți în această săptămână să răspândim spiritul filantropiei în întreaga țara, pentru că: Bunătatea începe cu tine!

Teodor Cârnaț nu mai e avocat! Și-a suspendat oficial licența

Teodor Cârnaț s-a reprofilat oficial, de la avocat la businessman. În cadrul unui interviu recent a declarat că s-a dezis de licența de avocat, a ieșit în concediu de îngrijire a copilului și în paralel dezvoltă o afacere bănoasă. Nu asta însă e motivul pentru care a renunțat la avocatură, scrie cancan.md.

După ce am fost membrul Consiliului Superior al Magistraturii, am considerat că eu ca și avocat, dacă mă voi duce în instanța de judecată ar putea exista un subiectivism din partea judecătorilor, pentru că i-am numit în funcție pe vreo 170 de judecători când eram membru CSM. Am luat linia asta de business, dezvolt o afacere, construiesc și dau în chirie garsoniere. Am vreo 5 blocuri, condițiile nu sunt de VIP, chiar și așa Cârnaț spune că afacerea e foarte profitabilă și nu duce lipsă de chiriași. În mare parte sunt cetățeni străini sau persoane care caută locuință cu minim condiții, la un preț mic.

Întrebat dacă a ridicat și el peste noapte prețurile la chirie, ex-avocatul Cârnaț zice că le menține pe cele vechi, dar nu a dat vreo cifră.

Un spital din Chișinău va achita unei femei despăgubiri de 800.000 de lei
Articolul anterior
Herson: Rusia își protejează ruta de aprovizionare cu un pod fantomă
Articolul următor