Săpături arheologice în centrul Chișinăului. Istoricii încearcă să găsească urmele unei vechi cetăți, construite în perioada războaielor ruso-turce. Primele lucrări deja au început. Cot la cot cu studenții, muncesc de zori și cercetătorii științifici pentru a reconstrui o parte a istoriei orașului. Este pentru prima dată când sunt alocați bani din bugetul municipal pentru săpături arheologice.
Săpăturile arheologice au loc în preajma circului din Chișinău, lângă Biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena. În trecut, practic toată zona făcea parte din fortăreața turcilor, construită la sfârșitul secolului XVIII. Acolo, unde, în acele timpuri, exista satul Visterniceni, transmite jurnal.md.
Istoricii sunt ghidați de planurile militare din acea perioadă, pe care le-au găsit în arhive și le-au suprapus cu hărțile contemporane. În premieră se încearcă stabilirea locului exact al cetății. Se știe că era amplasată pe malul râului Bâc, fiind protejată natural de relief. Acum, însă, identificarea este destul de dificilă. Construcția drumurilor și a clădirilor din jur a generat schimbări majore.
Pentru a găsi urmele fortăreței ridicate de către turci la sfârșitul secolului XVIII, arheologii au săpat șase metri în pământ, până au dat de stratul steril. Așa se numește zona care nu conține urme ale activității umane. Primele semne arată ca sunt pe calea cea dreaptă – anume aici ar putea fi unul dintre șanțurile cetății vechi.
„Observăm un strat cenușiu, mai vechi, care, conform formei albiate, ar fi un fund de șanț. Adâncimea șanțului atunci când era funcțional, dacă calculăm cu palisada și valul exterior, era cred că de peste zece metri”, afirmă arheologul Ion Rusu.
Denumirea cetății nu se cunoaște. Toate informațiile pe care le cunosc istoricii sunt din documentele de arhivă.
