maib inaugurează sucursala Ștefan cel Mare: modernă, spațioasă, colorată și orientată către client

Apar detalii noi despre accidentul care a avut loc în dimineața zilei de 11 aprilie pe șoseaua care traversează satul Măgdăcești. Atunci, un microbuz de linie care se deplasa de la Drăsliceni spre Chișinău a fost lovit din spate de un camion, iar 17 persoane, inclusiv doi copii, au fost transportate la spital.

Mai mulți pasageri din microbuzul lovit ne-au spus că, înainte de impact, șoferul a observat doi navetiști la marginea drumului și a frânat brusc, fără a semnaliza că trage pe dreapta. Jurnal TV a intrat în posesia unor imagini video, care surprind coliziunea într-o altă lumină.

Echipa de filmare a mers în satul Drăsliceni, unde a aflat de la localnici, inclusiv de la victimele accidentului, că șoferul microbuzului de rută ar fi fost implicat cu două zile înainte de impactul de la Măgdăcești într-un alt accident în capitală.

Peste două zile a urmat accidentul terifiant de la Măgdăcești.

Această femeie era în spatele șoferului în momentul impactului de la Măgdăcești. Ea spune că bărbatul ar fi condus cu viteză pentru a reuși să ia mai mulți pasageri.

Locuitorii din Drăsliceni au povestit despre un alt caz bizar în care șoferul microbuzului nu ar fi tras frâna de mână în timp ce staționa.

Am încercat să vorbim cu șoferul microbuzului de pe linia Drăsliceni-Chișinău implicat în accident, însă acesta a fost scump la vorbă. Bărbatul spune că a frânat pentru că a dorit să cedeze trecerea pietonilor, nu pentru a prelua alți pasageri.

Alexandru Negura, șoferul microbuzului implicat în accident: „Eu nu pentru pasageri, acolo este trecere pietonală. S-a oprit o mașină înaintea mea și am oprit și eu. În timpul acela eu am fost tamponat.”

Am vorbit și cu primarul de Drăsliceni.

Petru Buzu, primarul satului Drăsliceni, Criuleni: „Privitor la aroganță din partea domnului director sau a șoferului care era în ziua ceea, nu știu. În cererea care a fost depusă la noi, era depusă pe alt șofer. Cu domnul, nu că au fost incidente, dar au fost plângeri către dumnealui că poate cineva din șoferi se comportă mai agresiv sau „Coboară băi”, ceva de felul acesta. „Nu ai achitat” sau „achită” ceva de felul acesta. Poate, nu știu, viteza prea mare… Știu că ziceau careva.”

Acțiunea de urmărire penală este în plină desfășurare, iar pentru a analiza imaginile video prezentate de Jurnal TV (vezi reportajul aici) este nevoie de timp, a declarat procurorul de caz, Ion Geru.

Ion Geru, procurorul de caz: „La moment însă se efectuează acțiuni de urmărire penală. Nu au parvenit toate rapoartele de expertiză în privința victimelor pentru a stabili gradul leziunilor. Urmărirea penală este la o faază incipientă. Se stabilesc toate circumstanțele.”

Procurorul ne-a mai spus că șoferul camionului este plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Accidentul s-a produs pe 11 aprilie, la Măgdăcești. Microbuzul de pe ruta Drăsliceni-Chișinău se deplasa prin Măgdăcești, în momentul în care a fost ajuns din urnă de un camion. 

A fost momentul ce a declanșat întreg dezastrul. Ca prin efect de domino, într-o secundă, microbuzul a fost proiectat într-un gard de beton, lateral lovind și un stâlp de electricitate. Iar camionul a făcut praf parapetul de pe marginea drumului. În consecință, 16 oameni au fost răniți. Conducătorii auto nu au avut de suferit, testați la alcoolemie, rezultatul a arătat că aceștia nu se aflau în stare de ebrietate.

În urma accidentului, șoferul camionului a fost reținut pentru 72 de ore, iar ulterior, instanța a decis să-l plaseze în arest la domiciliu, pentru 30 de zile. Imaginile de pe camera bord a unui participant la trafic au arătat că cu înainte de impact, șoferul microbuzului face o manevră de depășire neregulamentară, iar ulterior s-ar fi oprit. 

1 Mai, Ziua Muncii, este sărbătorită în mai multe țări de pe glob și în multe părți, inclusiv în R. Moldova, este zi liberă decretată prin lege. Dar ce semnificație are această zi și de unde a început totul?

Muncitorii din majoritatea țărilor industrializate sărbătoresc 1 Mai, dar la orgine stă o mișcare a sindicaliștilor din Chicago care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore. Pe data de 1 mai 1886, în Chicago, membrii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii) au ieșit în stradă și au cerut introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă”. În acea zi, pe străzile din Chicago au ieșit în jur de 90.000 de oameni, dintre aproximativ 40.000 erau în grevă.

Protestele au continuat și în următoarele trei zile, iar numărul manifestanților a crescut considerabil. Pe 3 mai, forțele de ordine au interveni, iar patru muncitori au fost uciși și mai mulți răniți. În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din Chicago. Spre poliție a fost aruncată o bombă și 66 de polițiști au fost răniți – 7 au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai mulți au decedat. Opt dintre protestatari au fost judecați, iar asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat bani pentru apărarea acestora. Mișcarea devenise mondială. Rezultatul grevei de la Chicago și apoi din toată America s-a concretizat în reducerea numărului de ore muncite într-o zi la 8 ore. Doi ani mai târziu, social–democrații afiliați la așa–numita Internațională a ll–a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. În perioada care a urmat, pe 1 mai au avut loc anual demonstrații în Statele Unite, majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. Dar după 1904, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”) anual, în prima zi de luni a lui septembrie.

Totuși, în Europa și alte țări din lume, această dată a rămas să fie Ziua Muncii, amintind de jertfa muncitorilor care și-au dat viața pentru obținerea reducerii normei orare zilnice de muncă la 8 ore.

Apoi, ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara. După căderea comunismului, mai multe țări din estul Europei au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai.

Ziua este, însă, marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului oamenii își organizează mini-vacanțe la mare sau la munte, sau merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni și familie.

Sursa

Rectorii Universității Tehnice din Moldova (UTM) și Universității de Stat din Moldova (USM) au anunțat astăzi că discută o posibilă fuziune a celor două instituții.

Propunerea vine ca o soluție la provocările strategice cu care se confruntă învățământul superior din Moldova, inclusiv scăderea numărului de studenți și necesitatea modernizării infrastructurii, transmite newtv.md.

Potrivit rectorului UTM, Viorel Bostan, fuziunea ar crea o universitate „mai rezistentă la crize” și ar oferi o gamă mai largă de programe de studii studenților. De asemenea, el a subliniat succesul fuziunii anterioare a UTM cu Universitatea Agrară de Stat din Moldova, argumentând că o fuziune cu USM ar putea avea rezultate similare pozitive.

Rectorul USM, Igor Șarov, a reiterat îngrijorarea cu privire la scăderea numărului de studenți la disciplinele științifice exacte, menționând că fuziunea ar putea contribui la atragerea mai multor studenți către aceste domenii. El a precizat că modelul Universității din Lisabona ar putea servi ca sursă de inspirație pentru o universitate comprehensivă rezultată din fuziune.

Rectorii ambelor universități au subliniat că fuziunea nu ar fi o absorbție, ci o colaborare egală, cu scopul de a crea o instituție mai puternică și mai competitivă. Ei au propus un termen de un an pentru a analiza în detaliu propunerea și a elabora un plan concret de fuziune.

Provocările strategice din învățământul superior, dezvoltarea curriculară, modernizarea infrastructurii universităților, dar și prognozele pentru admiterea din anul acesta, au mai fost printre subiectele discutate astăzi în cadrul Consiliului rectorilor, care s-a desfășurat în comun cu Ministerul Educației și Cercetării.