Ismail a aparținut, pe rând, Țării Românești și Moldovei, în perioada medievală, ulterior, de la 1484 a fost cucerit de Imperiul Otoman condus de Baiazid al II-lea. Ulterior a fost disputat de otomani și ruși în timpul războaielor dintre cele două imperii.
Începând cu 1856, în urma Războiului Crimeei care a lăsat Imperiul Rus fără ieșire la gurile Dunăre, Ismailul a aparținut României până la Războiul de Independență din 1878 (al 11-lea război ruso-turc din cele 12 confruntări ale celor două mari puteri din perioada modernă, pe parcursul a aproape 350 de ani, de la 1568 până la Primul Război Mondial) când, în schimbul Dobrogei, România a cedat Imperiului Rus județele Cahul (astăzi, în Republica Moldova), Ismail și Bolgrad (astăzi, în Ucraina, ambele). Ismailul a mai aparținut României și în perioada 1918-1940.
Începând cu 1856, în urma Războiului Crimeei care a lăsat Imperiul Rus fără ieșire la gurile Dunăre, Ismailul a aparținut României până la Războiul de Independență din 1878 (al 11-lea război ruso-turc din cele 12 confruntări ale celor două mari puteri din perioada modernă, pe parcursul a aproape 350 de ani, de la 1568 până la Primul Război Mondial) când, în schimbul Dobrogei, România a cedat Imperiului Rus județele Cahul (astăzi, în Republica Moldova), Ismail și Bolgrad (astăzi, în Ucraina, ambele). Ismailul a mai aparținut României și în perioada 1918-1940.
Într-o zi de weekend, la apus, de-a lungul orașului, zeci de nave și barje încarcă și descarcă tone de produse de toate felurile, de la cereale la produse chimice. Tulcenii de pe malul românesc, din satele care aparțin de comuna Ceatalchioi, ”omoloaga” Ismailului, povestesc cum n-au văzut de multă vreme atâtea nave aliniate de-a lungul buzei ucrainene care așteaptă să încarce și descarce mărfuri.
Ismailul este orașul-port cel mai mare de la Dunăre al Ucrainei, dar și din fosta URSS. Aici pot ajunge inclusiv navele maritime.
Pescarii români se salută și se fluieră cu pescarii ucraineni de pe partea cealaltă a Dunării, își transmit mesaje non-verbale în semn de solidaritate:
”Aici e turism, e relaxare, plimbare, sunt zile libere pe care le petrecem la pește, oameni care vin să se odihnească, să se bucure de natură. Iar acolo, atât de aproape, e invers. Acolo e Iadul”, povestește o familie de pescari care se odihnea la umbră sub copacii cu rădăcinile ieșite la suprafață după ce Dunărea s-a subțiat semnificativ din cauza secetei.
Influența otomană în Ismail a rămas marcată în lăcașele de cult musulmane, unul dintre ele, o moschee veche de jumătate de mileniu care, între timp, a fost transformată în muzeu. Conform istoricilor, este printre cele mai bine conservate moschei din Ucraina, o țară cu o populație profund ancorată în religia creștin-ortodoxă. Ismailul are doar puțin peste 75.000 de locuitori conform statisticilor oficiale.
Ismail este situat în regiunea Odesa și se află la doar 190 de kilometri de orașul omonim, pe care rușii încearcă, fără succes până acum, să-l preia și să-l controleze. Ismail se află la 350, respectiv 400 de kilometri de Nikolaev și Herson, două dintre orașele asediate și puse la pământ de ruși, în care invadatorii dețin controlul.
În afara pescarilor ale căror undițe ies ca acele de foc în bătaia apusului, pe plaja din Ismail, ucrainenii fac plajă printre ”aricii” anti-tanc. Însemnele negre, adică tone de oțel și fier înfipte în nisipul deltei, par să nu mai deranjeze oamenii care încearcă să se relaxeze într-o țară aflată sub asediu de jumătate de an.
”Aricii” anti-tanc reprezintă piedici defensive puse de o țară care este invadată și care încearcă astfel să oprească avansarea tancurilor inamicului. Specialiștii consultați de G4Media explică, însă, că măsura luată de ucraineni pe malul Ismailului, care se învecinează cu România, este greu de înțeles și denotă că ucrainenii s-ar fi așteptat și la o ofensivă rusă de pe Dunăre, fapt extrem de puțin probabil.
sursa: www.g4media.ro
