Japonia se întoarce la energia nucleară, după 11 ani de la dezastrul de la Fukushima: ”Trebuie să ne pregătim pentru orice situație de urgență”

25/08/2022

News

Măsura anunțată miercuri de șeful guvernului are rolul de a asigura aprovizionarea cu energie în contextul actualei crize majore mondiale și marchează o schimbare dramatică în poziția politică a Japoniei, adoptată după problemele din 2011, scrie The Guardia citată de libertatea.ro.

Japonia ia în considerare construirea de reactoare nucleare de ultimă generație și repornirea centralelor oprite, o schimbare majoră de politică, la 11 ani după ce dezastrul de la centrala nucleară Fukushima Daiichi a zguduit încrederea țării în acest tip de energie.

Premierul Fumio Kishida a declarat miercuri că a cerut unui grup guvernamental să analizeze modul în care „reactoarele nucleare de ultimă generație, echipate cu noi mecanisme de siguranță”, ar putea fi folosite pentru a ajuta Japonia să își atingă obiectivul de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Consiliul de „transformare ecologică” ar trebui să prezinte un raport până la sfârșitul anului, a declarat șeful guvernului.

Schimbarea de strategie, care ar putea include prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente, scoate în evidență eforturile Japoniei de a-și asigura aprovizionarea stabilă cu energie, în condițiile creșterii dramatice a costurilor, pe fondul războiului din Ucraina.

Ultimele guverne de la Tokyo au fost forțate să reducă dependența Japoniei de energia nucleară după dezastrul din martie 2011, când un tsunami puternic a întrerupt alimentarea alternativă cu energie electrică a centralei Fukushima, provocând topirea a trei dintre cele șase reactoare.

Cantități uriașe de radiații au fost emise în atmosferă, în vreme ce dezastrul a forțat zeci de mii de oameni să își părăsească locuințele. Unele zone din apropierea centralei rămân încă interzise, în timp ce altele au fost redeschise abia recent pentru locuitori.

De atunci, majoritatea centralelor nucleare japoneze au rămas inactive, în timp ce guvernul a declarat că nu va construi noi reactoare sau nu va înlocui reactoarele învechite, de teama opoziției publice. Planurile anunțate miercuri de Kishida marchează o răsturnare dramatică a acestei poziții. „Invazia Rusiei în Ucraina a transformat enorm peisajul energetic mondial. Japonia trebuie să ia în calcul potențialele scenarii de criză”, a declarat șeful guvernului la o reuniune de politică energetică din această săptămână. „Pentru a depăși o criză iminentă cauzată de deficitul de aprovizionare cu energie, trebuie să luăm cele mai bune măsuri în anii următori și să ne pregătim pentru orice situație de urgență”, a subliniat el.

Ministrul economiei și industriei, Yasutoshi Nishimura, a declarat și el că Japonia va lua în calcul toate opțiunile pentru a-și asigura aprovizionarea cu energie. „Din această perspectivă, vom lua în considerare și toate opțiunile privind energia nucleară”, a spus el.

Kishida a admis că guvernul va trebui să obțină sprijinul publicului, care după Fukushima s-a poziționat ferm împotriva energiei nucleare. Oficialii cred însă că alegătorii au devenit mai receptivi la energia nucleară din cauza creșterii costurilor combustibilului. Asta în condițiile în care țara este puternic dependentă de combustibilii fosili importați. Șapte reactoare nucleare sunt în prezent în funcțiune în Japonia, iar alte trei reactoare sunt deconectate pentru realizarea de inspecții de siguranță. Zeci de alte reactoare se află încă în proces de relicențiere, în conformitate cu standardele de siguranță mai stricte introduse după dezastrul din 2011.

Aplicarea noii strategii ar putea duce în curând la repornirea a încă șapte reactoare, inclusiv două la Kashiwazaki-Kariwa, cea mai mare centrală nucleară din lume. Repornirea centralei ar fi însă deosebit de controversată, deoarece este administrată de Tokyo Electric Power, aceeași companie care operează Fukushima Daiichi. Guvernul va lua în considerare și prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente dincolo de limita legală, prin adăugarea perioadei în care acestea au rămas oprite – în unele cazuri, mai mulți ani. În principiu, centralele pot funcționa până la 40 de ani, dar pot continua să genereze electricitate pentru încă 20 de ani dacă sunt modernizate și trec de controalele efectuate de autoritățile de reglementare.

Japonia vrea ca producția de energie nucleară să furnizeze 20-22% din energia electrică consumată până în 2030. Înainte de dezastrul de la Fukushima, aproximativ o treime din producția sa de energie provenea din energie nucleară, dar în 2020, proporția coborâse la doar 5%.

sursa: www.libertatea.ro

Ce se întâmplă cu testarea tehnică începând din anul 2025

În legătură cu informațiile eronate apărute în spațiul public privind modificarea regulilor de inspecție tehnică a vehiculelor, reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIRD) precizează că mâine, 18 decembrie, în cadrul ședinței Guvernului va fi aprobat Regulamentul cu privire la inspecția tehnică periodică a vehiculelor rutiere.

Potrivit reprezentanților MIDR, una dintre principalele prevederi vizează extinderea periodicității inspecțiilor tehnice, transmite Știri.md.

„Astfel, pentru mașinile personale, mai noi de 10 ani, testarea tehnică se va face o dată la doi ani, față de testarea anuală în prezent. Iar pentru autocare, taxiuri, ambulanțe, vehiculele implicate în transportarea mărfurilor periculoase și vehiculele destinate instruirii, mai noi de 10 ani, testarea tehnică se va face o dată în an și nu o dată la șase luni cum este în prezent.

Noile prevederi vor intra în vigoare începând cu 1 iunie 2025. Cu mai multe detalii pe marginea noilor reglementări ale inspecție tehnice vom reveni mâine”, se arată în comunicatul de presă al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

De asemenea, reprezentanții MIDR reiterează faptul că Ministerul rămâne pe deplin deschis pentru orice întrebări sau clarificări suplimentare, având ca prioritate asigurarea unei comunicări transparente și eficiente.

Știri.md amintește că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a venit cu propunerea de a modifica periodicitatea testării tehnice a autovehiculelor. Aceasta urmează a fi stabilită în mod diferit pentru fiecare categorie în parte.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, inspecția tehnică efectuată în țara noastră este ineficientă. De exemplu, anul trecut, rata de depistare a deficiențelor periculoase a fost „zero”, deși majoritatea vehiculelor supuse inspecției tehnice periodice sunt într-o stare tehnică necorespunzătoare și nu corespund pe deplin normelor tehnice de exploatare și de siguranța traficului rutier.

De asemenea, din numărul total de vehicule înmatriculate în anul 2023 – peste 1.2 milioane -, doar 713.000 au fost supuse testării tehnice sau aproape 59%. Din această cauză, fondul rutier a pierdut a pierdut aproximativ 680 de milioane de lei. Autoritățile speră că, prin aplicare noilor reglementări, vor obține și mai mulți bani în fondul rutier.

Amenințare „fără precedent” pentru omenire: Bacterii create în laborator ar putea provoca infecții mortale imposibil de oprit

Un grup internațional de cercetători și experți de top au avertizat că bacteriile care sunt create în laborator după imaginea „în oglindă” a moleculelor ce se găsesc în natură s-ar putea răspândi în mediu fără a putea fi oprite de sistemul imunitar al organismelor naturale, ceea ce ar prezenta un „risc fără precedent” pentru viața de pe Pământ, scrie The Guardian citat de digi24.ro.

Cu toate că un microb în oglindă viabil ar putea dura cel puțin un deceniu până când va fi creat, riscul pentru oameni, animale și plante este atât de mare încât grupul de 38 de experți a cerut ca oamenii de știință să nu mai urmărească acest obiectiv și ca investitorii să declare clar că nu vor mai susține cercetarea în acest domeniu. „Pericolul despre care vorbim este fără precedent”, a spus prof. Vaughn Cooper, biolog evoluționist al Universității din Pittsburgh. Bacteriile în oglindă vor putea cel mai probabil să treacă de sistemul imunitar al multor oameni, animale și plante, provocând infecții mortale care s-ar răspândi fără nicio cale de oprire. Grupul de experți îl include și pe dr. Craig Venter, cercetătorul american care a condus eforturile private pentru secvenționarea genomului uman în anii ’90, și pe câștigătorii premiului Nobel, prof. Greg Winter de la Universitatea din Cambridge și prof. Jack Szostak de la Universitatea din Chicago. Toate moleculele care sunt fundamentale pentru viață, precum ADN-ul, proteinele și carbohidrații, au o proprietate structurală unică ce încă îi uimește pe oamenii de știință. Ele au o așa-numită asimetrie structurală – sau chiralitate – ceea ce înseamnă că pot avea versiuni alternative (în oglindă), la fel cum omul are mână dreaptă și una stângă, scrie The Independent. ADN-ul și ARN-ul sunt formate din molecule „de mână dreaptă”, în timp ce proteinele sunt făcute din aminoacizi de „mână stângă”. Chiralitatea acestor molecule dictează reactivitatea lor chimică și felul în care viața interacționează cu alte materii. Oamenii de știință au creat deja molecule în oglindă mari și funcționale pentru a le studia mai îndeaproape. Au fost făcuți pași chiar și înspre crearea unor microbi în oglindă, deși construirea unui întreg organism din molecule în oglindă depășește nivelul de cunoștințe pe care omenirea le are în acest moment. Moleculele în oglindă ar putea fi folosite în tratarea bolilor cronice care sunt foarte greu de vindecat, în timp ce microbii în oglindă ar putea face laboratoarele care produc substanțe chimice cu ajutorul insectelor să fie mai protejate de contaminare. Îngrijorările grupului de cercetători au fost dezvăluite într-un raport de 299 de pagini și un articol publicat în revista Science. În afară de riscul infecțiilor mortale, cercetătorii se îndoiesc că microbii ar putea fi păstrați în siguranță sau contracarați de competitori și prădători din natură. Antibioticele existente nu ar face nici ele față. Autorii raportului susțin că bacteriile și alte organisme în oglindă nu ar trebui create și că subiectul ar trebui mai întâi dezbătut la nivel internațional, înainte ca cercetarea în acest domeniu să poată continua.

Reacția furioasă a Rusiei la adresa Occidentului după asasinarea generalului Igor Kirillov

Comitetul de Investigaţii al Rusiei a calificat uciderea generalului locotenent Igor Kirillov drept „act terorist”, în timp ce oficialii ruşi au acuzat marţi Occidentul de orchestrarea asasinării şefului forţelor de contracarare a ameninţării nucleare, chimice şi biologice, subliniind presupusul său rol în „dezvăluirea crimelor anglo-saxonilor”, scrie BBC citat de digi24.ro.

„Incidentul a fost clasificat drept act terorist, crimă, trafic ilegal de arme şi muniţie”, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Comitetului de Investigaţii, Svetlana Petrenko. Preşedintele Comisiei pentru apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Andrei Kartapolov, a promis că îi va găsi şi pedepsi pe „cei responsabili de organizarea şi execuţia” lui Kirillov „indiferent cine sunt sau unde se află”. Pe Telegram, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a scris că Kirillov „a petrecut mulţi ani expunând sistematic crimele anglo-saxonilor”. Deputatul Dumei de Stat Andreei Guruliov, general în retragere, a susţinut că Igor Kirillov a fost o persoană care „a înţeles şi a urmărit întreaga activitate criminală a SUA şi a sateliţilor săi, inclusiv biolaboratoarele lor criminale şi răspândirea de arme chimice şi biologice”. Guruliov a cerut un „răspuns dur” care să includă „lovituri împotriva oficialilor anglo-saxoni”. Marea Britanie l-a sancţionat pe Kirillov în octombrie, numindu-l „un purtător de cuvânt important pentru dezinformarea Kremlinului, care răspândeşte minciuni pentru a masca comportamentul infam şi periculos al Rusiei”. Luni, el a fost acuzat la Kiev că a supervizat utilizarea armelor chimice în Ucraina. Locotenentul general Igor Kirillov se afla la intrarea într-un bloc de locuinţe când un dispozitiv ascuns într-o trotinetă electrică a explodat, marţi dimineaţă. Bomba a fost acţionată de la distanţă şi conţinea echivalentul a 300 g de TNT, potrivit presei de stat ruse. Şi asistentul său care îl însoţea a murit. Surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene (SBU) au declarat pentru BBC că Kirillov era o „ţintă legitimă”. Presa ucraineană a scris, pe surse, că în spatele asasinatului stă o operaţiune a SBU.