Cel puţin 49 de militari armeni au fost ucişi în confruntări la frontieră cu Azerbaidjanul – cele mai sângeroase de la un război între cele două ţări din Caucaz în 2020, anunţă marţi premierul Nikol Paşinian, scrie news.ro.
”La ora actuală, avem 49 de (militari) ucişi (…), iar acesta nu este, din nefericire, numărul definitiv”, a anunţat, într-un discurs în Parlament, Nikol Paşinian.
Premierul armean a discutat la telefon cu preşedinţii rus Vladimir Putin, francez Emmanuel Macron şi cu şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, cărora le-a cerut să reacţioneze împotriva acestei ”agresiuni” a Azerbaidjanului, a anunţat marţi Erevanul.
În aceste discuţii separate, Paşinian şi-a exprimat speranţa unui ”răspuns al comunităţii internţaionale” – în contextul în care confruntări sunt în curs la frontiera Armeniei cu Azerbaidjanul, anunţă într-un comunicat Guvernul armean.
Acesta este cel mai mare bilanţ anunţat de Erevan de la Războiul de o lună armeano-azer din toamna lui 2020 în vederea preluării controlkului asupra regiunii separatiste azere Nagorno Karabah.
Azerbaidjanul recunoaşte, la rândul său, ”pierderi” în aceste confruntări care au izbucnit în noaptea de luni spre marţi, însă fără să prezinte un bilanţ în acest stadiu.
”Confruntări armate continuă în una-două direcţii”, anunţă Nikol Paşinian, însă ”intensitatea ostilităţilor a scăzut” marţi dimineaţa, precizează el.
Forţe azere – susţinute de infanterie şi drone – încearcă ”să avanseze” pe teritoriul armean, acuză Erevanul.
”Bătălii” au loc în anumite puncte ale frontierei, iar ”inamicul nu a încetat să încerce să înainteze”, anunţă într-un comunicat Ministerul armean al Apărării.
”Forţe azere continuă să folosească artilerie, mortiere, drone şi puşti de calibru mare”, precizează el.
Schimburi de focuri frecvente au fost semnalate de-a lungul frontierei de la începutul războiului, în 2020, între Erevan şi Baku, cu privire la regiunea nagorno Karabah.
”Marţi, la ora (locală) 0.05 (23.05, ora României), Azerbaidjanul a lansat un bombardament intensiv, cu artilerie şi arme de foc de calibru mare, asupra unor poziţii militare armene, către oraşele Goris, Sotk şi Jermuk”, mai precizează ministerul armean al Apărării.
La rândul său, Ministerul azer al Apărării acuză Armenia de ”acte subversive la scară mare” în apropierea districtelor Dashkesan, Kelbajar şi Lachin, la frontieră, şi că poziţii ale armatei azere ”au fost vizate de tiruri de mortieră de tranşeu”.
”Există pierderi în rândul militarilor (azeri)”, anunţă ministerul, fără să prezinte vreo cifră.
Statele Unite, care s-au declarat ”extrem de îngrijorate” cu privire la aceste atacuri, îndeamnă la o încetare imediată a confruntărilor armate.
Moscova şi Erevanul s-au angajat, la rândul lor, să ia măsuri în vederea unei ”stabilizări a situaţiei” la frontieră, a anunţat ministerul armean al Apărării.
Ministrul armean al Apărării Suren Papikian i-a prezentat, într-o convorbire la telefon, omologului său rus Serghei Şoigu, ”situaţia în urma agresiunii de mare amploare a Azerbaijanului”, anunţă ministerul armean.
Cei doi miniştri ”au convenit să ia măsurile necesare în vederea stabilizării situaţiei”, potrivit ministerului armean.
Ministrul turc de Externe Mevlüt Cavusoglu a îndemnat marţi Armenia ”să-şi înceteze provocările” Azerbaidjanului, în urma acestei reluări a confrunătrilor violente la frontiera dintre cele două ţări.
”Armenia ar trebui să-şi înceteze provocările şi să se concentreze asupra negocierilor de pace şi cooperării” cu Baku, îndeamnă el într-un mesaj postat pe Twitter.
Armenia a acuzat săptămâna trecută Azerbaidjanul de uciderea unui militar armean într-un atac armat la frontieră.
În august, Baku a anunţat că a pierdut un militar, iar armata regiunii separatiste Nagorno Karabah a anunţat că doi militari i-au fost ucişi, iar alţi peste 12 au fost răniţi.
Cei doi vecini au purtat două războaie, în anii `90 şi în 2020, în regiunea Nagorno Karabah, o enclavă azeră locuită de armeni.
Cele şase săptămâni de război, în toamena lui 2020, s-au soldat cu 6.500 de morţi şi un armistiţiu negociat de Rusia.
În cadrul acestui acord, Armenia a cedat porţiuni din teritoriul pe care-l controla de decenii, iar Moscova a desfăşurat aproape 2.000 de militari să supervizeze acest armistiţiu fragil.
În cadrul unor negocieri mediate de europeni, la Bruxelles, în mai şi aprilie, preşedintele azer Ilham Aliev şi premierul armean Nikol Paşinian au convenit ”să facă să avanseze negocierile” în vederea unui tratat de pace.
Separatiştii armeni din Nagorno Karabah au ieşit din Azerbaidjan la implozia fostei Uniuni Sovietice, în 1991. Războiul care a urmat s-a soldat cu aproximativ 30.000 de morţi.
