Un jurnalist britanic a filmat un documentar despre Penitenciarul nr.17 din Rezina. Serialul este disponibil pe Netflix

Netflix a dedicat un întreg episod Penitenciarului nr.17 din Rezina, în seria documentară „World’s Toughest Prisons”, despre cele mai dure puşcării din lume. Realizatorul serialului, Raphael Rowe, vorbeşte despre condiţiile în care sunt ţinuţi condamnaţii în acest penitenciar de maximă securitate, în care își ispăşesc pedeapsa peste 100 de bărbaţi condamnaţi pe viață, transmite publika.md. Vă atenţionăm că urmează informaţii care vă pot afecta emoţional.

„Pe malurile râului Nistru, în Moldova, se află închisoarea Rezina, penitenciarul numărul 17, veche închisoare sovietică de maximă siguranţă aflată în ruină. Mediul începe să mă sufoce. Inima îmi bate într-una. Ea adăposteşte cei mai periculoşi infractori ai Moldovei”.

Raphael Rowe este un jurnalist britanic, condamnat la începutul anilor ’90 pentru o crimă pe care nu a comis-o.

„Mi-a luat 12 ani să-mi dovedesc nevinovăția. Acum călătoresc prin lume ca să descopăr cum e viața în unele dintre cele mai dure închisori ale lumii”.

Rowe a pus la punct un format pentru acest documentar. A mers în mai multe închisori, a discutat cu cei încarceraţi şi cu personalul puşcăriilor care, nu de puţine ori, i-a ascuns realităţile cotidiene. În cel mai recent episod al documentarului, el vizitează Penitenciarul nr.17 din Rezina, unde a împărţit o celulă minusculă cu doi criminali condamnaţi pe viață.

„Fost stat sovietic, Moldova e cea mai săracă țară din Europa. Statul e dur cu infractorii. Pedepsele cu închisoare sunt, în mod uluitor, de șapte ori mai mari decât media europeană”.

În film, cei doi condamnaţi vorbesc despre condițiile din celulele lor și mărturisesc cum au ajuns în închisoare. Maxim a participat la un jaf armat în care un poliţist a fost ucis. Spre deosebire de colegul său de celulă, Maxim susţine că este nevinovat, dar a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru omor.

„O să încercăm să te ghidăm. – Tu eşti aici de cât timp? – Din 2005. – Deci eşti în închisoare de 16 ani? – Da. El e de mai mult timp aici. De vreo 17 ani”.

„Am omorât o femeie şi nepoata. Eu le aram, le aduceam lemne, le ajutam. Problema în tot asta a fost beţia. Eu până azi nu îmi pot explica cum s-a întâmplat. Tot am avut, înţelegi? Băutura duce la cele mai mari prostii care pot fi comise pe pământ”.

În celula în care a trăit Raphael Rowe alături de cei doi deținuți se află un laptop, un fierbător electric, un frigider, un TV vechi și multe cărți. Maxim susţine că toate au fost obţinute datorită mai multor scrisori către administraţia închisorii.

„ – Acesta e televizorul meu. Am cărţi. – Acestea sunt actele cazului sau cele de studii? – Studii, caz, despre serviciu, scrisorile noastre pentru preşedinte, pentru prim-ministru, alţi miniştri. – Care susţin îmbunătăţirea condiţiilor? – Da”.

Maxim, dar şi alţi puşcăriaşi, au înaintat şi cereri pentru a obţine dreptul de a se afla afară cel puţin o oră pe zi pentru a vedea soarele şi a atinge iarba. Pentru a nu ajunge victime ale bandelor din închisori, autorităţile au decis ca bărbaţii să rămână izolaţi.

„Când am făcut o cerere în care am scris că nu vrem să fim în acest grup şi am cerut ajutor, directorul închisorii a făcut un lucru. Ne-a separat. Nu pe ei, dar pe noi pentru siguranţă şi protecţie. Iar acum îi întrebăm de ce nu putem ieşi să jucăm fotbal, volei şi alte lucruri. Mi-a zis că nu ne poate proteja acolo”.

Realizatorul serialului susţine că Moldova are una dintre cele mai draconice sentințe din lume și nu a eliberat niciodată pe cineva care a fost condamnat pe viață.

„Au trecut ani. Nimeni nu lucrează cu mine să vadă dacă eu m-am schimbat. Pur şi simplu, m-au aruncat în penitenciar şi gata”.

„Întrebarea este care de fapt e scopul pedepsei finale: e pur şi simplu ca omul să moară în penitenciar? Foarte straniu”.

La finalul călătoriei sale prezentatorul a punctat că pușcăria din Rezina e un loc dur, dărăpănat, apăsător și claustrofob.

„Mulţi de aici ispăşesc pedepse lungi, fiind o experienţă dură în închisoare. Codul penal o înăspreşte pentru mulţi de aici, care, conform legii actuale, s-ar putea să nu mai vadă lumea exterioară”.

Am încercat să luăm legătura cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru a comenta informaţiile şi detaliile despre condiţiile de viaţă din penitenciarul de la Rezina care apar în documentar. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Artur Istrati, nu a fost de găsit la telefon.

Contactat de postul nostru de televiziune, directorul penitenciarului 17 de la Rezina, Veaceslav Dascăl, a declarat că nu era în funcţie în momentul filmărilor, dar va încerca să ofere un comentariu după vizionarea documentarului.

Donald Trump despre faptul că l-a numit pe Zelenski „dictator”: „Am spus asta? Nu pot să cred că aș spune asta”

Președintele american Donald Trump a minimalizat, joi, o afirmație anterioară, în care l-a numit „dictator” pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit BBC.

 „Am spus asta? Nu pot să cred că aș spune asta”, a răspuns Trump în timpul întâlnirii cu Keir Starmer din Biroul Oval, când a fost întrebat de jurnalişti despre comentariul său făcut luna aceasta într-o postare pe platforma sa, Truth Social.

Pe 19 februarie, Trump l-a atacat direct pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, numindu-l „un comediant modest” și „un dictator”, cu referire directă la retorica folosită de Putin și de propaganda rusă, potrivit căreia mandatul lui Zelenski a expirat anul trecut.

În Ucraina este în vigoare legea marțială, de la invazia rusă din februarie 2022, iar acest lucru împiedică organizarea alegerilor pentru parlament și președinte.

Gândiți-vă la asta: un comediant modest, Volodimir Zelenski, a reușit să păcălească America să cheltuie 350 de miliarde de dolari pentru a se implica într-un război pe care nu avea cum să-l câștige, care nu avea de ce să fie declanșat, dar un război pe care el nu avea cum să-l continue fără SUA și fără Trump.

Statele Unite au cheltuit cu 200 de miliarde mai mult decât Europa, dar în timp ce banii Europei sunt garantați, America nu va primi nimic înapoi”, a spus Trump într-o postare publicată pe rețelele sociale.

Trump l-a făcut apoi direct „dictator” pe Zelenski, deoarece președintele ucrainean nu a fost „votat”. „Avem un mare și frumos ocean care ne separă.

Pe deasupra, Zelenski recunoaște că o parte din banii pe care i-am trimis sunt dați dispăruți. Refuză să organizeze alegeri, stă prost în sondaje, singurul lucru la care s-a priceput a fost să-l păcălească pe Biden. Un dictator fără alegeri, Zelenski ar trebui să se miște repede, altfel rămâne fără țară”, a spus Donald Trump.

Numărul infracțiunilor înregistrate este în creștere față de anul precedent

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 24,6 mii infracțiuni, în creștere cu 2,5% comparativ cu anul 2023, dar în scădere cu 6,5%, comparativ cu anul 2020. Rata infracționalității, în anul 2024, a constituit 102 infracțiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 99 infracțiuni în anul 2023.

Fiecare a cincea infracțiune este din categoria celor excepțional de grave, deosebit de grave şi grave

Din infracțiunile înregistrate, 21,7% au fost total infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave şi grave (Figura 2), dintre care 3,0% au constituit infracțiuni excepțional de grave şi deosebit de grave, iar 18,7% infracțiuni grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor grave (cu 11,7%), deosebit de grave (cu 4,4%) și excepțional de grave (cu 3,0%) şi o scădere a celor ușoare (cu 27,8%) și mai puțin grave (cu 1,2%).

Nivelul infracționalității este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (60,4%). Fiecare a 3-a infracțiune (29,2%) a fost înregistrată în mun. Chișinău, 5,5% – în mun. Bălţi, în Cahul – 2,9% și Orhei – 2,3%.

Fiecare a patra infracțiune înregistrată este comisă în locuri publice

Fiecare a patra infracțiune înregistrată a fost săvârșită în locuri publice (22,6%). Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor, grenadelor și minelor au fost înregistrate 94 infracțiuni, inclusiv: 26 cazuri de huliganism, 21 cazuri de vătămări intenționate și 6 cazuri de omor.

Mai mult de o treime din infracțiuni sunt contra patrimoniului, iar aproape fiecare a șasea infracțiune este din domeniul transporturilor

În structura infracțiunilor, mai mult de o treime au fost infracțiuni contra patrimoniului (35,4%), 16,9% infracțiuni în domeniul transporturilor, infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au constituit 13,7%, iar cele contra securității și ordinii publice – 5,6%.

Au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat, infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, dar mai puţine infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice

În anul 2024, comparativ cu anul 2023, au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat (cu 68,4%), infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică (cu 37,5%) și infracțiuni militare (cu 27,5%). În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice (cu 48,5%), infracțiuni contra patrimoniului (cu 13,0%) și infracțiuni în domeniul transporturilor (cu 2,1%).

Cele mai multe infracțiuni înregistrate care au fost săvârșite din motive de prejudecată3 sunt bazate pe considerente de identitate de gen

În anul 2024, au fost înregistrate 48 infracțiuni săvârșite din motive de prejudecată, 60,4% din acestea fiind săvârșite din motive de prejudecată bazate pe considerente de identitate de gen, 10,4% din motive de prejudecată bazate pe considerente de origine etnică, precum și din alte motive (29,2%).

Numărul infracțiunilor săvârșite de minori este în creștere față de anul precedent

În anul 2024, au fost înregistrate 493 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,0% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2023, se atestă o creștere cu 9,8% a infracțiunilor săvârșite de minori (Tabelul 1). Cel mai frecvent minorii au fost implicați în săvârșirea furturilor – 45,6%, pungășiilor – 15,0%, huliganismului – 7,7% și jafurilor – 6,7%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 97 infracțiuni comise de minori, comparativ cu 88 infracțiuni în anul 2023.

Victime ale infracțiunilor înregistrate

Bărbații predomină în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, au fost înregistrate 12,9 mii victime ale infracțiunilor. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 55,2% comparativ cu 44,8% victime femei. Circa 37,4% din total victime au fost înregistrate în mun. Chișinău, în mun. Bălţi – 6,0%, în Cahul și Drochia câte 3,0%. La 10 mii locuitori au revenit 53 victime.

Femeile predomină în numărul victimelor violenței în familie

În urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, în anul 2024, au suferit 926 persoane, 70,5% dintre victime fiind femei. Atât femeile (52,2%), cât și bărbații (47,3%), victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani victime ale violenței în familie a fost de 2,3 ori mai mare față de cea a fetelor de aceeași vârstă: 25,3% față de 11,0%.

Bărbații predomină în numărul victimelor omorului intenționat

Numărul victimelor omorului intenționat, în anul 2024, a constituit 106 persoane. În medie, la 100 mii locuitori au revenit 4,4 persoane – victime ale omorului intenționat (indicator ODD 16.1.1). La 100 mii bărbați au revenit, în medie, 6,1 bărbați victime ale omorului intenționat, comparativ cu 2,9 femei victime ale omorului intenționat care au revenit la 100 mii femei.

Mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier

În anul 2024, numărul persoanelor decedate în urma infracțiunilor înregistrate a constituit 396 persoane. În rezultatul infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave au decedat 328 persoane.

Din total persoane decedate în urma infracțiunilor, mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier (41,4%), 17,4% din cauza omorurilor, 10,1% din cauza vătămărilor intenționate și 31,1% din alte cauze.

Părinții pot înscrie online copii în clasa întâi, începând cu 3 martie

Din data de 3 martie 2025, părinții pot depune online actele pentru înscrierea copiilor în clasa I pe platforma www.escoala.chisinau.md.

În clasa I se înscriu obligatoriu, fără probe de concurs, toți copiii din districtul școlar corespunzător, care au împlinit vârsta de 7 ani până la începutul anului de studii, inclusiv copiii cetățenilor Republicii Moldova din diasporă, cetățenilor Uniunii Europene, străinii, precum și copiii din familii refugiate.

Procedura de înscriere se va desfășura în două etape.

Etapă de înscriere în clasa I (3 martie – 30 aprilie 2025):

Aceasta presupune depunerea/ completarea/validarea cererilor a actelor de înscriere în clasa I a copiilor care împlinesc vârsta de 7 ani până la 01 septembrie 2025. Este obligatoriu ca viza de reședință a copilului să corespundă cu districtul școlar. Cererea de înscriere a copiilor în clasa I se va depune pe platforma www.escoala.chisinau.md și va fi completată cu următoarele documente:

– Buletinul de identitate al părintelui/reprezentantului legal al copilului;

– Certificatul de naștere al copilului;

– Certificatul de ședere temporară pentru copii cu statut de refugiat.

În acest an, în clasele cu profil arte și sport, înscrierea în clasa I poate avea loc în baza unor probe de aptitudini specifice profilului. Astfel, în perioada 02-08 mai 2025 se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățămînt general care organizează clase cu profil.

Etapă de înscriere în clasa I (19 – 30 mai 2025):

În cadrul acesteia va avea loc depunerea/completarea/validarea actelor de înscriere:

-a copiilor din districtul școlar, care vor împlini vîrsta de 7 ani pînă la începutul anului școlar și n-au reușit să fie înscriși în prima etapă;

-a copiilor care vor împlini vîrsta de 7 ani în perioada 01 septembrie

– 31 decembrie 2025 din districtul școlar;

-a copiilor din alte districte școlare pe locurile rămase libere.

Totodată, în perioada 02-06 iunie 2025, se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățămînt general care organizează clase cu profil pentru locurile rămase libere. Situațiile de excepție a copiilor care pe parcursul celor două etape nu au fost înscriși în clasa I, vor fi examinate de comisiile de școlarizare, în urma solicitării individuale a părinților, în perioada 20-30 august 2025, în limita locurilor rămase libere. Înscrierea copiilor în clasa I este gratuită!

Expoziția „Mami, nu vreau război!”, vernisată la Muzeul Național de Istorie
Articolul anterior
Criza economică mondială și inflația îi afectează și pe bogați. Topul Forbes a suferit schimbări. Vezi cine sunt miliardarii lumii
Articolul următor