Moldovenii se adaptează șocurilor și își plătesc la timp creditele bancare. Ce-i face să fie atât de responsabili

Chiar dacă au existat șocuri fără precedent în ultimii doi ani: pandemia, majorarea ratei dobânzilor, războiul din Ucraina – persoanele fizice care au luat credite de la bănci își onorează obligațiile. Acestea au avut nevoie de circa trei luni pentru a se adapta la noile condiții, iar creditele sunt întoarse la bănci la timp, scrie IPN.

O spune expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. În opinia sa, măsurile de descurajare a creditării instituite de autorități nu fac bine, pentru că de multe ori trec populația cu împrumutatul în sectorul neoficial,

Potrivit expertului, în luna mai, BNM a aprobat un regulament cu privire la creditarea responsabilă a consumatorilor persoane fizice de către bănci, care a intrat în vigoare pe 1 iulie. Un document similar a fost aprobat de către Comisia Națională a Pieței Financiare pentru sectorul non-bancar.

„Astfel întregului sistem financiar bancar al Republicii Moldova i s-a impus niște reguli relativ strice, prin care să limiteze sau să descurajeze cumva anumite tipuri de credite. Cel mai vulnerabil aspect al acestei reglementări excesive este anume că atunci când cetățeanul merge să ia un împrumut trebuie să prezinte dovada veniturilor legale. 

Or, în Republica Moldova se cunoaște că jumătate din veniturile populației nu pot fi probate legal și este o problemă aici. Introducând această normă, ceea ce a făcut autoritatea de reglementare e că a creat o afacere nouă, unde cu 100 de euro poți să-ți cumperi un document din care reiese că ai venituri oficiale, dar acest document nu corespunde realității”, a notat expertul.  

În Republica Moldova volumul total de credite raportat la Produsul Intern Brut este aproape de două ori mai mic decât ar trebui să fie. În aceste condiții este o economie subfinanțată.

„La capitolul împovărarea populației cu credite a crescut semnificativ: de la 4-5% acum 10-15 ani, a crescut până la 16% în prezent. E mult sau puțin? Media europeană este circa 60%, media regională este 20%. De fapt, noi suntem perioada embrionară de creditare a populației”, spune Veaceslav Ioniță. În opinia sa, prin acele măsuri de descurajare a creditării, există riscul de a trece populația dintr-un cadrul oficial în creditarea neoficială.

„Cel puțin în următorii 5-10 ani, în Republica Moldova, ținând cont de modul și de disciplina ridicată a populației privind plata creditelor în sistemul bancar, nu sunt necesare reglementări excesive, care nu corespund realităților economice ale Republicii Moldova. Populația Republicii Moldova are venituri. 

Își permite să ia împrumuturi ca să-și satisfacă nevoile curente sau investiționale. Însă deseori nu are posibilitatea ca să demonstreze oficial aceste venituri, care nu sunt ilegale, sunt venituri legal obținute, însă nu are documentele legale oficiale ca să demonstreze acest lucru”, a spus Veaceslav Ioniță.

Analistul economic declară că în acest an procesul de creditare a încetinit. Dacă anul trecut, în medie, portofoliul de credite din sistemul bancar creștea cu 890 de milioane de lei lunar, în acest an avem o creștere de 470 de milioane de lei lunar. 

Dacă anul trecut au crescut cu un ritm de 295 de milioane de lei pe lună creditele ipotecare, în acest an creșterea este de 130 de milioane de lei pe lună. 

În ceea ce privește creditele de consum, dacă anul trecut acestea creșteau cu 250 de milioane de lei pe lună, în acest an cresc cu o medie de 11 milioane de lei pe lună. Băncile în prezent practic nu oferă credite de consum, iar credite ipotecare oferă cu mult mai puține decât anul trecut.

20 de școli din țară au primit microbuze noi, achiziționate cu sprijinul României

20 de microbuze noi, achiziționate cu ajutorul Guvernului României, vor ajunge în școlile din Republica Moldova. La evenimentul de distribuire a unităților de transport a participat, astăzi, premierul Dorin Recean, alături de prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, și ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun.

Premierul Dorin Recean a mulțumit omologului său român pentru contribuția la îmbunătățirea infrastructurii educaționale, evidențiind necesitatea asigurării accesului la educație de calitate pentru toți copiii din țară. „Acest ajutor esențial face parte dintr-un efort amplu de a asigura accesul fiecărui copil la o educație de calitate în școli dotate cu echipament modern”, a spus șeful Executivului.

Prim-ministrul României a subliniat importanța investițiilor în sistemul educațional. „Educația copiilor, transportul lor în siguranță este o prioritate. Mă bucur că Republica Moldova este conectată la problemele copiilor. Toți copiii trebuie să aibă acces egal la educație”, a spus Marcel Ciolacu.

Unitățile de transport vor ajunge în școlile din Ungheni, Briceni, Soroca, Florești, Drochia, Ocnița, Căușeni, dar și în alte raioane ale țării. 

Microbuzele au fost achiziționate din contul asistenței financiare nerambursabile de 100 de milioane de euro, oferită de Guvernul României. Întregul lot cuprinde 69 de unități de transport școlar, dintre care primele 40 au fost distribuite în luna august, curent.

Ucrainenii au lovit un aerodrom rusesc din Voronej

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat în comun cu Forțele de Operațiuni Speciale un atac cu drone asupra aerodromului militar Borisoglebsk din regiunea Voronej, în cursul nopţii trecute, potrivit unei surse din SBU, scrie adevarul.ro.

Atacul a vizat depozite rusești unde sunt stocate bombe aeriene ghidate, precum și hangare ale avioanelor de luptă Su-35 și Su-34 și depozite de combustibil.

„SBU continuă să ia măsuri active pentru a reduce capacitatea inamicului de a teroriza orașele pașnice ucrainene cu bombardiere echipate cu bombe KAB”, a spus sursa, citată de Kyiv Independent.

„Demilitarizarea aerodromurilor militare rusești va continua, deoarece inamicul nu trebuie să se simtă în largul său nici măcar pe propriul său teritoriu”, a declarat o sursă din SBU pentru Business Insider.

Pe rețelele de socializare au apărut imagini din satelit ce surprind consecințele atacului din noaptea de 3 octombrie.

Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a distrus 113 drone ucrainene în cursul nopții trecute, 25 dintre ele fiind doborâte deasupra regiunii Voronej.

Un depozit de combustibil a luat foc în regiunea Perm

În regiunea Perm, rezervoare întregi de combustibil au fost cuprinse de flăcări, incendiul extinzându-se pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, potrivit Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă.

Imagini postate pe contul său oficial de Telegram prezintă pagube importante. Ministerul a declarat că se investighează cauza incendiului, dar fără a preciza legătura cu vreun atac ucrainean cu drone.

În septembrie, Ucraina a lovit mai multe depozite de muniții rusești într-o serie de atacuri cu drone, provocând pagube importante în mai multe locații. Apărarea aeriană a Rusiei a fost incapabilă să se apere în mod fiabil împotriva atacurilor în adâncime ale Kievului.

Poliția de Frontieră a primit echipament modern din partea OSCE

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a recepționat trei mijloace de transport destinate domeniului chinologic, programe software, achiziționate în cadrul proiectului de asistență externă „Sprijin pentru agențiile de aplicare a legii din Moldova ca răspuns la provocările de securitate în regiune”, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Scopul proiectului este consolidarea capacităților instituțiilor de drept din Republica Moldova în lupta împotriva criminalității organizate transnaționale, contribuind astfel la securitatea și stabilitatea Republicii Moldova și a întregii regiuni.

„Noile dotări, recepționate cu suportul Guvernului Statelor Unite ale Americii, vor îmbunătăți capacitățile operaționale și analitice ale IGPF, sporind eficiența în activitățile de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere. Integrarea echipamentelor moderne în activitatea de serviciu a Poliției de Frontieră va permite extinderea dimensiunilor practice în cazul instruirii  teoretice, facilitând aplicarea rapidă și eficientă a cunoștințelor acumulate”, a conchis șefa adjunctă a IGPF,  Diana Salcuțan.

La eveniment au participat șefa adjunctă a misiunii OSCE în Moldova, Izabela Hartmann, reprezentanți ai Ambasadei SUA în Republica Moldova, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și reprezentanți ai Secretariatului OSCE din Viena.

Acest proiect este cofinanțat de guvernele Germaniei, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii, Poloniei și Franței, fiind implementat de cadrul Departamentului pentru amenințări transnaționale al Secretariatului OSCE din Viena, Austria.

De menționat că echipele canine ale Poliției de Frontieră reprezintă domenii esențiale în asigurarea securității frontaliere, iar dotarea cu mijloace de transport va permite mobilizarea promptă în diverse situații, optimizând intervențiile la frontieră și susținând implementarea Conceptului privind funcționarea echipelor canine mobile în cadrul Poliției de Frontieră.

Rușii au furat ștampila centralei de la Zaporojie
Articolul anterior
8.000 de tone de păcură din rezervele de stat, eliberate pentru SA „Termoelectrica”
Articolul următor