15 octombrie, Ziua mondială a spălatului pe mâini. O măsură ușoară, eficientă, accesibilă, care previne infecțiile și salvează vieți

15/10/2022

Este o zi dedicată spălării mâinilor cu săpun ca modalitate ușoară, eficientă și accesibilă de prevenire a bolilor și salvare de vieți. Ziua globală a spălării mâinilor a fost fondată de Parteneriatul global pentru spălarea mâinilor și este o oportunitate de a proiecta, testa și pune în practică modalități creative de a încuraja oamenii să se spele pe mâini cu săpun. Tema din acest an este „Uniţi pentru siguranţă: să ne spălăm pe mâini”.

Spălarea mâinilor cu săpun este o practică ușoară, eficientă, accesibilă, care previne infecțiile și salvează vieți.

Uşor. Toată lumea se poate proteja pe sine, familiile și comunitățile prin spălarea mâinilor cu săpun. Deși necesită puține resurse – săpun și o cantitate mică de apă – beneficiile sunt semnificative.

Eficient. Când spălarea mâinilor cu săpun se practică în mod regulat în momente cheie, cum ar fi după utilizarea toaletei sau înainte de contactul cu alimentele, poate reduce riscul de diaree și pneumonie, care pot provoca boli grave și decese. Spălarea mâinilor cu săpun ajută, de asemenea, la prevenirea răspândirii altor infecții, inclusiv gripă și Ebola.

Accesibil. Anchetele realizate au arătat că săpunul este aproape universal. În ciuda faptului că cele mai sărace gospodării din lume au mai puține șanse să aibă acces la acesta, costul nu este principala barieră în calea spălării mâinilor cu săpun.

Majoritatea persoanelor din întreaga lume își pot permite săpunuri universale sau detergenţi. Multe gospodării care au acces la săpun îl folosesc adesea pentru spălătorie, la spălat vase sau la scăldat, mai degrabă decât pentru spălarea mâinilor. Investițiile în promovarea spălării mâinilor sunt extrem de eficiente din punct de vedere al costurilor și pot maximiza beneficiile pentru sănătate ale altor intervenții – de la accesul la apă curată și infrastructura de salubrizare până la promovarea nutriției.

În fiecare an, Conferința UNC pentru apă și sănătate convoacă persoane din societatea civilă, guverne, instituții de cercetare și sectorul privat pentru a discuta succesele, pentru a identifica lacunele actuale și de a evidenția modalități de a merge mai departe.

Pandemia de a pus accentul pe importanța igienei mâinilor ca soluție simplă și rentabilă de reducere a răspândirii bolii.

Specialiştii au explicat, încă de la începutul pandemiei, că virusul SARS-CoV-2 are un înveliş uleios care îi protejează materialul genetice. La spălarea mâinilor cu săpun, moleculele de săpun pătrund în stratul uleios, inactivând și perturbând ciclul de infectare.

Studiile de specialitate au demonstrat că spălarea mâinilor cu frecvență moderată reduce cu 36% riscul de infectare cu coronavirus.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA a publicat un raport care descrie comportamentele oamenilor înainte și în timpul pandemiei de COVID-19. Rezultatele raportului arată că aproximativ 1 din 4 persoane nu se spală pe mâini în momentele esențiale pentru a preveni bolile, cum ar fi după tuse, strănut sau suflarea nasului.

Întrebări şi răspunsuri

Spălarea mâinilor cu săpun este mai eficientă decât spălarea doar cu apă?

Da! Spălarea mâinilor cu săpun este mult mai eficientă la curățarea mâinilor decât spălarea mâinilor numai cu apă.

Un studiu efectuat în Bangladesh a examinat eficacitatea spălării mâinilor cu apă și săpun în comparație cu clătirea mâinilor numai cu apă. Cercetarea a constatat că, deși utilizarea apei singure contribuie la reducerea riscului de diaree, utilizarea săpunului este mult mai eficientă.

Când ar trebui să ne spălăm pe mâini?

În primul rând după utilizarea toaletei și înainte de contactul cu mâncarea. După ce v-ați suflat nasul, ați tușit sau ați strănutat;

După contactul cu un animal, furaje sau deșeuri;

După manipularea hranei pentru animalele de companie

După ce ați atins gunoiul.

Care este modalitatea corectă de spălare pe mâinilor?

Spălarea corectă a mâinilor necesită săpun și apă curentă.

Umezeşti mâinile, acoperi cu săpun, freci pe toate suprafețele, între degete și sub unghii, timp de aproximativ 20 de secunde. Clăteşti bine cu apă și ştergi cu o cârpă curată sau scuturi mâinile în aer.

O modalitate ușoară de a măsura cele 20 de secunde este să fredonezi o melodie cunoscută care durează 20 de secunde.

UNICEF, CDC și alți experți recomandă 20 de secunde pentru spălarea mâinilor. OMS recomandă 40-60 de secunde pentru întregul proces de spălare a mâinilor, de la umezirea mâinilor și aplicarea săpunului până când mâinile sunt complet uscate. Cele 20 de secunde se concentrează doar pe procesul de spălare a mâinilor cu săpun.

Cum funcționează spălarea mâinilor cu săpun?

Germenii care pot provoca boli se depun în murdăria, grăsimea și uleiurile naturale de pe mâini. Apa singură nu le dislocă, dar săpunul ajută la descompunerea uleiurilor purtătoare de germeni. Săpunul facilitează, de asemenea, frecare care poate elimina germenii de pe mâini. Utilizate adecvat, toate săpunurile sunt la fel de eficiente în îndepărtarea germenilor care cauzează boli. Mirosul curat și senzația pe care le creează săpunul sunt, de asemenea, stimulente pentru folosirea acestuia.

Este nevoie de apă curată pentru spălarea mâinilor?

Apa pentru spălarea mâinilor nu trebuie să fie la fel de curată ca apa potabilă, dar nu trebuie contaminată cu bacterii. Apa care a fost utilizată în alte scopuri, cum ar fi curățarea vaselor, poate fi refolosită pentru spălarea mâinilor. Chiar și atunci când apa curată nu este disponibilă, spălarea mâinilor poate fi în continuare eficientă.

Contează temperatura apei la spălarea mâinilor?

Orice temperatură a apei este eficientă pentru spălarea mâinilor cu săpun. Cercetările recente indică faptul că temperatura apei nu face o diferență semnificativă în îndepărtarea microbilor cauzatori de infecții enterice (cum ar fi E. coli).

Este săpunul antibacterian mai bun decât săpunul obișnuit pentru a opri răspândirea bolilor?

Cu o utilizare adecvată, toate săpunurile sunt la fel de eficiente la îndepărtarea germenilor care cauzează boli diareice și infecții respiratorii.

Dar persoanele care nu au acces la săpun?

Accesul la săpun nu este universal. Acolo unde este săpun, în special în gospodăriile mai sărace, este posibil să nu fie destinat spălării mâinilor datorită percepției sale ca o marfă prețioasă. În schimb, săpunul poate fi folosit pentru rufe, scăldat și spălat vase.

Spălarea mâinilor cu alți agenți de curățare, cum ar fi cenușa, poate ajuta la eliminarea bacteriilor de pe mâini. Chiar și spălarea mâinilor numai cu apă poate ajuta, deși utilizarea săpunului are un impact semnificativ mai mare asupra sănătății.

Pot fi utilizate dezinfectante pentru mâini pe bază de alcool în loc de spălarea mâinilor cu săpun?

Produsele de curățare a mâinilor fără apă, cum ar fi cele care conțin alcool sau agenți alternativi, pot fi utile în perioadele în care accesul la apă și săpun este dificil. Dacă mâinile sunt vizibil murdare, spălarea mâinilor cu săpun trebuie folosită întotdeauna, deoarece igienizantele nu îndepărtează murdăria.

Este mai bine să-mi usuc mâinile cu un prosop sau o cârpă curată?

Dovezile indică faptul că ștergerea sau uscarea mâinilor cu un prosop sau o bucată de pânză poate elimina mai mulți germeni care nu sunt eliminați prin spălarea mâinilor. Uscarea la aer nu are acest beneficiu.

Câte minute de viaţă pierd fumătorii cu o singură ţigară

O analiză a oamenilor de ştiinţă de la University College din Londra (UCL), comandată de guvernul britanic, a constatat că efectele nocive ale fumatului au redus durata de viaţă a unei femei cu 22 de minute în medie pe ţigară, în timp ce bărbaţii au pierdut 17 minute, transmite News.ro.

Cercetătorii spun că răul cauzat de fumat este „cumulativ” şi cu cât un individ se opreşte mai repede din fumat, cu atât cresc şansele ca acesta să trăiască sănătos mai mulţi ani.

Cele mai recente constatări, care susţin că fiecare ţigară duce la o pierdere a vieţii de 20 de minute, în medie, pentru ambele sexe, se bazează pe cifre mai actualizate, provenind din studii pe termen lung care urmăresc starea de sănătate a populaţiei.

Cifra este aproape dublă faţă de estimările din anii 2000 şi înseamnă că un fumător care fumează un pachet de 20 de ţigări pe zi pierde, în medie, şapte ore de viaţă, potrivit unui articol publicat luni de The Guardian.

Astfel, potrivit analizei, femeile pierd 22 de minute din viaţă cu fiecare ţigară pe care o fumează, în timp o ţigară fumată scurtează viaţa unui bărbat cu 17 minute, au estimat experţii într-o nou analiză. Noile estimări ale cercetătorilor sunt mai mari decât cele anterioare, care sugerau că fiecare ţigară scurtează viaţa unui fumător cu 11 minute.

Cercetătorii de la University College din Londra (UCL), autorii analizei, au declarat că daunele cauzate de fumat sunt „cumulative” şi că, cu cât o persoană se opreşte mai repede din fumat şi evită să fumeze mai multe ţigări, cu atât trăieşte mai mult.

Noua cercetare, comandată de Departamentul pentru Sănătate şi Asistenţă Socială din Marea Britanie, sugerează că, dacă un fumător de 10 ţigări pe zi renunţă la fumat la 1 ianuarie, atunci până la 8 ianuarie ar putea „preveni pierderea unei zile de viaţă”. Până la 20 februarie, viaţa lor ar putea fi prelungită cu o săptămână întreagă. Iar dacă renunţarea la fumat are succes până la 5 august, aceştia vor trăi probabil cu o lună mai mult decât dacă ar fi continuat să fumeze.

„Fiecare ţigară fumată costă minute preţioase de viaţă, iar impactul cumulativ este devastator, nu numai pentru indivizi, ci şi pentru sistemele de sănătate şi economie”, spune prof. Sanjay Agrawal de la UCL.

Studiile sugerează că fumătorii pierd de obicei aproximativ acelaşi număr de ani din numărul total de ani sănătoşi de viaţă, spun autorii.

„Fumatul consumă în primul rând anii de mijloc relativ sănătoşi, în loc să scurteze perioada de la sfârşitul vieţii, care este adesea marcată de boli cronice sau handicap. Astfel, un fumător în vârstă de 60 de ani va avea de obicei profilul de sănătate al unui nefumător în vârstă de 70 de ani”.

Analiza, care va fi publicată în revista Addiction, afirmă că media de 20 de minute de speranţă de viaţă pierdute pentru fiecare ţigară „este timpul care ar fi probabil petrecut într-o stare de sănătate relativ bună”.

„Renunţarea la fumat la orice vârstă este benefică, dar cu cât fumătorii coboară mai repede de pe această scară rulantă a morţii, cu atât mai lungă şi mai sănătoasă va fi viaţa lor”, mai specifică autorii analizei.

Dr. Sarah Jackson, cercetător principal în cadrul Grupului de cercetare privind alcoolul şi tutunul din UCL, a declarat că „este vital ca oamenii să înţeleagă cât de dăunător este fumatul şi cât de mult renunţarea la fumat le poate îmbunătăţi sănătatea şi speranţa de viaţă”.

Cu cât o persoană se opreşte mai repede din fumat, cu atât trăieşte mai mult. Renunţarea la orice vârstă îmbunătăţeşte substanţial sănătatea, iar beneficiile încep aproape imediat, a precizat ea, subliniind faptul că fumatul este una dintre principalele cauze de deces şi boală prevenibile.

„Nu este niciodată prea târziu să faci o schimbare pozitivă pentru sănătatea ta şi există o serie de produse şi tratamente eficiente care îi pot ajuta pe fumători să renunţe definitiv la ţigări, iar noul an oferă o şansă perfectă pentru o nouă rezoluţie şi pentru a face acest pas”, a mai indicat medicul.

Cele trei vârste la care creierul îmbătrânește brusc

Creierul îmbătrânește și el odată cu înaintarea în vârstă, dar un nou studiu a relevat că există trei vârste la care îmbătrânirea creierului se accelerează simțitor, scrie digi-world.tv.

Un studiu publicat în această lună în prestigioasa revistă Nature sugerează că procesul de îmbătrânire a creierului atinge vârfuri semnificative la trei vârste distincte: 57, 70 și 78 de ani.

Cercetătorii au analizat imaginile cerebrale ale peste 10.000 de adulți și au studiat schimbările în proteinele din sânge, identificând 13 proteine asociate cu ceea ce ei numesc „diferența de vârstă cerebrală”, un indicator al declinului cognitiv. Conform raportului, aceste modificări marcante ale creierului se produc la 57, 70 și 78 de ani.

Dieta ar putea fi secretul longevității și al sănătății cognitive

O alimentație bogată în proteine provenite din pește gras, leguminoase, nuci sau cereale integrale poate încetini procesul de îmbătrânire cognitivă și îmbunătăți memoria. În plus, verdețurile bogate în nutrienți esențiali joacă un rol crucial în menținerea sănătății creierului.

Un alt studiu anterior a sugerat că administrarea zilnică de multivitamine ar putea reprezenta o soluție simplă și eficientă pentru prevenirea declinului cognitiv la persoanele în vârstă.

Dieta mediteraneană și exercițiile fizice, aliați ai sănătății creierului pe termen lung

Experții evidențiază beneficiile dietei mediteraneene – bogată în verdețuri, fructe, nuci și pește – în menținerea sănătății cerebrale odată cu înaintarea în vârstă.

„O dietă sănătoasă ajută la îmbunătățirea sănătății creierului și la prevenirea declinului cognitiv”, a explicat anterior pentru New York Post dr. Lisa Young, dietetician-nutriționist și profesor de nutriție la Universitatea New York.

Pe lângă alimentație, exercițiile fizice joacă un rol esențial în menținerea minții agere. „Dacă doriți să vă păstrați mobilitatea și abilitățile cognitive, este important să vă mișcați zilnic și să vă folosiți mușchii. S-ar putea să fii surprins să știi că și puțină mișcare zilnică reduce riscul de demență”, a declarat neurologul Kim Johnson Hatchett pentru Self.

Somnul și învățarea de lucruri noi, esențiale pentru un creier sănătos

Un somn de calitate este crucial pentru funcționarea optimă a creierului, iar lipsa acestuia poate accelera îmbătrânirea cerebrală, arată un studiu publicat anul trecut. Pe de altă parte, un program constant de somn – cel puțin șapte ore pe noapte – poate încetini procesul de îmbătrânire, conform altor cercetări.

În plus, învățarea de lucruri noi, precum o limbă străină sau un instrument muzical, are un impact pozitiv asupra sănătății creierului, susține Rachelle Summers, neurocercetător și antrenor de wellness mental.

Singurătatea, inamic tăcut al sănătății mintale și fizice

Singurătatea poate avea efecte nocive asupra minții și sănătății generale, fiind la fel de dăunătoare ca fumatul a 15 țigări pe zi, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Un studiu indică faptul că adulții în vârstă care se confruntă cu singurătate cronică prezintă un risc crescut de accident vascular cerebral, iar izolarea socială poate duce la micșorarea creierului.

„Având în vedere consecințele profunde ale singurătății și izolării asupra sănătății și societății, avem obligația de a investi în refacerea țesutului social al comunităților noastre, așa cum am făcut pentru alte probleme globale de sănătate, precum consumul de tutun, obezitatea și criza dependențelor”, a declarat anterior Dr. Vivek Murthy, chirurgul general al Statelor Unite.

Şapte tipuri de cancer sunt legate de consumul de alcool

Băuturile alcoolice ar trebui să aibă pe sticle etichete cu un avertisment cu privire la riscurile de cancer, a declarat vineri Chirurgul general al SUA, într-o mişcare ce ar putea semnala o schimbare către o reglementare mai agresivă a domeniului, după modelul tutunului, relatează Reuters citat de digi-world.tv.

Consumul de alcool creşte riscul în cazul a cel puţin şapte tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, de colon şi de ficat, însă majoritatea consumatorilor americani nu sunt conştienţi de acest lucru, a spus Vivek Murthy.

Chirurgul general al SUA este o funcţie guvernamentală echivalentă cu şeful sănătăţii publice. Acesta trebuie să ofere americanilor cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile cu privire la modul de îmbunătăţire a sănătăţii lor, transmite News.ro.

Murthy a cerut, de asemenea, ca orientările privind limitele de consum de alcool să fie reevaluate, astfel încât oamenii să poată cântări riscul de cancer atunci când decid dacă să bea sau cât să bea, alături de avertismentele actuale privind defectele congenitale şi deficienţele în cazul conducerii maşinilor.

„Consumul de alcool este a treia cauză prevenibilă de cancer în Statele Unite, după tutun şi obezitate, crescând riscul pentru cel puţin şapte tipuri de cancer”, a transmis biroul lui Murthy într-o declaraţie care însoţeşte noul raport.

Documentul mai stipulează că alcoolul este vinovat pentru 100.000 de cazuri de cancer şi 20.000 de decese cauzate de cancer în SUA în fiecare an, mai mult decât cele 13.500 de decese cauzate de accidente rutiere asociate alcoolului.

„Legătura directă dintre consumul de alcool şi riscul de cancer este bine stabilită pentru cel puţin şapte tipuri de cancer indiferent de tipul de alcool (de exemplu, bere, vin şi băuturi spirtoase) care este consumat”, se arată în raport. Este vorba inclusiv de cancere ale esofagului, gurii, gâtului şi laringelui.

Noul raport recomandă ca furnizorii de asistenţă medicală să încurajeze depistarea consumului de alcool şi trimiterea la tratament, după caz, iar eforturile de sensibilizare generală să fie extinse.

Băuturile alcoolice din Statele Unite poartă în prezent o etichetă de avertizare sanitară care le sfătuieşte pe femeile însărcinate să nu bea alcool şi precizează că, de asemenea, consumul afectează capacitatea unei persoane de a conduce o maşină sau de a folosi utilaje. Această etichetă nu s-a schimbat de la apariția sa în 1988.