Patriarhia Rusă a cumpărat, în ultimii ani, mai multe imobile în Norvegia chiar în apropierea bazelor militare din această țară

19/10/2022

News

În ultimii ani, Biserica Ortodoxă Rusă a achiziționat mai multe proprietăți imobiliare în Norvegia, de-a lungul coastei, lângă bazele militare ale acestei țări.

Unul dintre obiectivele cumpărate de Biserica Ortodoxă Rusă este o veche casă de rugăciune din Sereid (Municipiul Bergen) cu vedere la Haakonsvern, care este baza principală a Marinei Regale Norvegiene și cea mai mare bază navală din toate țările nordice. Potrivit datelor din registru, consultate de publicaţia Dagbladet, în 2016 clădirea a fost achiziționată de Patriarhia Moscovei.

Publicația notează că această casă de rugăciune este situată la 3 kilometri în linie dreaptă de Haakonsvern, iar de acolo cea mai mare parte a marinei norvegiene este clar vizibilă.

În 2017-2021, Biserica Ortodoxă Rusă a mai achiziționat câteva obiective în regiunea de coastă Rugalan. În mod special, în Stavanger se află parohia sfintei mari mucenice Irina, care se află la aproximativ 15 minute de mers pe jos de sediul JWC – Centrul Comun de Război al NATO.

În plus, Biserica Ortodoxă Rusă are imobile în Kirkenes, la câțiva kilometri de granița cu Rusia. Potrivit publicației Dagbladet, parohia reverendului Trifon Pechengski a fost achiziționată de biserică în 2015. Această zonă este cunoscută pentru legăturile sale strânse cu Rusia, mulți ruși trăind pe partea norvegiană a graniței. De asemenea, Biserica Ortodoxă Rusă are o clădire de biserică şi în Oslo – parohia Holgin. Serviciile au loc aici din 1996. Parohia are, de asemenea, o școală duminicală pentru copii, o clasă de pictură cu icoane și prelegeri despre Ortodoxie, în limbile rusă și norvegiană.

Alfa Sefland Winge efectuează cercetări privind infrastructura critică din punct de vedere social și pregătirea la Academia Navală Norvegiană şi spune că proprietățile deținute de ruși, cum ar fi Haakonsvern, pot fi o problemă. „Poate exista posibilitatea ca astfel de clădiri să fie folosite şi la altceva decât în scopuri religioase„, spune ea. „Dacă vă imaginați întreaga gamă de măsuri posibile, atunci putem enumera întreruperea semnalelor, operaţiuni de ascultare, de aici se pot controla dronele, se poate oferi cazare persoanelor care cartografiază zona. Există o gamă largă de activități de topografie și posibile întreruperi care pot fi efectuate dintr-o astfel de bază„, mai afirmă Winge.

sursa: www.romaniatv.net

20 de școli din țară au primit microbuze noi, achiziționate cu sprijinul României

20 de microbuze noi, achiziționate cu ajutorul Guvernului României, vor ajunge în școlile din Republica Moldova. La evenimentul de distribuire a unităților de transport a participat, astăzi, premierul Dorin Recean, alături de prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, și ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun.

Premierul Dorin Recean a mulțumit omologului său român pentru contribuția la îmbunătățirea infrastructurii educaționale, evidențiind necesitatea asigurării accesului la educație de calitate pentru toți copiii din țară. „Acest ajutor esențial face parte dintr-un efort amplu de a asigura accesul fiecărui copil la o educație de calitate în școli dotate cu echipament modern”, a spus șeful Executivului.

Prim-ministrul României a subliniat importanța investițiilor în sistemul educațional. „Educația copiilor, transportul lor în siguranță este o prioritate. Mă bucur că Republica Moldova este conectată la problemele copiilor. Toți copiii trebuie să aibă acces egal la educație”, a spus Marcel Ciolacu.

Unitățile de transport vor ajunge în școlile din Ungheni, Briceni, Soroca, Florești, Drochia, Ocnița, Căușeni, dar și în alte raioane ale țării.

Microbuzele au fost achiziționate din contul asistenței financiare nerambursabile de 100 de milioane de euro, oferită de Guvernul României. Întregul lot cuprinde 69 de unități de transport școlar, dintre care primele 40 au fost distribuite în luna august, curent.

Ucrainenii au lovit un aerodrom rusesc din Voronej

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat în comun cu Forțele de Operațiuni Speciale un atac cu drone asupra aerodromului militar Borisoglebsk din regiunea Voronej, în cursul nopţii trecute, potrivit unei surse din SBU, scrie adevarul.ro.

Atacul a vizat depozite rusești unde sunt stocate bombe aeriene ghidate, precum și hangare ale avioanelor de luptă Su-35 și Su-34 și depozite de combustibil.

„SBU continuă să ia măsuri active pentru a reduce capacitatea inamicului de a teroriza orașele pașnice ucrainene cu bombardiere echipate cu bombe KAB”, a spus sursa, citată de Kyiv Independent.

„Demilitarizarea aerodromurilor militare rusești va continua, deoarece inamicul nu trebuie să se simtă în largul său nici măcar pe propriul său teritoriu”, a declarat o sursă din SBU pentru Business Insider.

Pe rețelele de socializare au apărut imagini din satelit ce surprind consecințele atacului din noaptea de 3 octombrie.

Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a distrus 113 drone ucrainene în cursul nopții trecute, 25 dintre ele fiind doborâte deasupra regiunii Voronej.

Un depozit de combustibil a luat foc în regiunea Perm

În regiunea Perm, rezervoare întregi de combustibil au fost cuprinse de flăcări, incendiul extinzându-se pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, potrivit Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă.

Imagini postate pe contul său oficial de Telegram prezintă pagube importante. Ministerul a declarat că se investighează cauza incendiului, dar fără a preciza legătura cu vreun atac ucrainean cu drone.

În septembrie, Ucraina a lovit mai multe depozite de muniții rusești într-o serie de atacuri cu drone, provocând pagube importante în mai multe locații. Apărarea aeriană a Rusiei a fost incapabilă să se apere în mod fiabil împotriva atacurilor în adâncime ale Kievului.

Poliția de Frontieră a primit echipament modern din partea OSCE

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a recepționat trei mijloace de transport destinate domeniului chinologic, programe software, achiziționate în cadrul proiectului de asistență externă „Sprijin pentru agențiile de aplicare a legii din Moldova ca răspuns la provocările de securitate în regiune”, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Scopul proiectului este consolidarea capacităților instituțiilor de drept din Republica Moldova în lupta împotriva criminalității organizate transnaționale, contribuind astfel la securitatea și stabilitatea Republicii Moldova și a întregii regiuni.

„Noile dotări, recepționate cu suportul Guvernului Statelor Unite ale Americii, vor îmbunătăți capacitățile operaționale și analitice ale IGPF, sporind eficiența în activitățile de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere. Integrarea echipamentelor moderne în activitatea de serviciu a Poliției de Frontieră va permite extinderea dimensiunilor practice în cazul instruirii teoretice, facilitând aplicarea rapidă și eficientă a cunoștințelor acumulate”, a conchis șefa adjunctă a IGPF, Diana Salcuțan.

La eveniment au participat șefa adjunctă a misiunii OSCE în Moldova, Izabela Hartmann, reprezentanți ai Ambasadei SUA în Republica Moldova, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și reprezentanți ai Secretariatului OSCE din Viena.

Acest proiect este cofinanțat de guvernele Germaniei, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii, Poloniei și Franței, fiind implementat de cadrul Departamentului pentru amenințări transnaționale al Secretariatului OSCE din Viena, Austria.

De menționat că echipele canine ale Poliției de Frontieră reprezintă domenii esențiale în asigurarea securității frontaliere, iar dotarea cu mijloace de transport va permite mobilizarea promptă în diverse situații, optimizând intervențiile la frontieră și susținând implementarea Conceptului privind funcționarea echipelor canine mobile în cadrul Poliției de Frontieră.