Un bărbat din Chișinău a furat bijuterii din casa mamei sale. Câți ani va sta după gratii?

21/10/2022

News

Un bărbat în vârstă de 42 de ani, originar din municipiul Chișinău a fost condamnat la închisoare pe un termen de 9 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, fiindu-i incriminate trei capete de acuzare.

Individul a fost învinuit de săvârșirea infracțiunilor de jaf, neexecutarea măsurilor din ordonanța de protecție a victimei violenței în familie și un episod de tâlhărie.

„Potrivit actului de învinuire, inculpatul, la data de 12 aprilie 2022, în timp ce se afla la domiciliul mamei sale din Capitală, a sustras în mod deschis o cutie din argint în care se afla un lanț cu un colier din aur, bunuri ce-i aparțineau mamei sale, astfel cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 4500 lei”.

Tot el a fost acuzat de faptul că a încălcat ordonanța de protecție a victimei violenței în familie, emisă de Judecătoria Chișinău (sediul Centru), prin care a fost obligat de a părăsi locuința comună cu mama sa, din sectorul Botanica al Capitalei, precum și de a sta departe de locul aflării victimei, excluzând orice contact cu aceasta, pe o perioadă de 90 de zile.

„Într-un alt caz, inculpatul, urmând scopul sustragerii deschise a bunurilor unei alte persoane, cu aplicarea violenței periculoase pentru viață, s-a apropiat de victimă, aplicându-i o lovitură cu cuțitul în regiunea abdomenului, ce se califică, conform raportului de expertiză, ca vătămare corporală ușoară, după care în mod deschis i-a sustras telefonul mobil, cauzându-i un prejudiciu material în sumă de 3250 lei”.

Responsabilii spun că inculpatul și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea faptelor de care a fost acuzat. Prin urmare, judecata pe acest caz, s-a realizat conform unei proceduri simplificare, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Instanța de judecată a menținut aceeași măsura preventivă sub formă de arest preventiv aplicat în privința inculpatului, până la intrarea sentinței în vigoare.

Partidul „Șansa” lui Șor nu va putea participa la alegeri

Activitatea partidului politic „Șansă” ar putea fi temporar stopată, iar formațiunea nu va putea participa la alegerile prezidențiale din toamnă și nici la referendumul constituțional.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, spune că CEC a depistat mai multe abateri în activitatea formațiunii afiliate fugarului Ilan Șor și a cerut, prin intermediul Ministerului Justiției, instanței de judecată să sisteze temporar activitatea acestui partid, notează IPN.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale spune că rapoartele CEC privind activitatea partidului „Șansă” atestă mai multe nereguli comise de această formațiune. Astfel, în urma unei sesizări a instituției electorale, instanța de judecată ar trebui să decidă dacă permite sau nu continuarea activității acestui partid.

„Comisia Electorală Centrală a finalizat un proces de control a acțiunilor partidului politic „Șansă” în campania pentru alegerile locale generale și am depistat mai multe abateri și încălcări. Partidul nu a fost cooperant, nu a prezentat niciun fel de documente în termenul și în formatul stabilit de Comisia Electorală Centrală. Din această cauză, noi am sesizat Ministerul Justiției și Ministerul Justiției s-a adresat în instanța de judecată și acum pe rolul Judecătoriei Bălți se află procesul cu privire la limitarea activității partidului politic Șansa”, a spus Pavel Postica în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Pavel Postica spune că dacă instanța de judecată va decide blocarea activității partidului „Șansă” pentru o perioadă de jumătate de an, formațiunea nu va avea dreptul să desfășoare niciun fel de activitate politică și nici să participe la alegeri.

„Dacă instanța va dispune limitarea activității pe o durată de jumătate de an, asta înseamnă că partidul nu poate desfășura activități cu caracter politic, nu poate participa la alegeri, nu poate distribui ziare sau participa la acțiuni de informare în masă. Asta înseamnă că nu va putea participa la alegerile din toamnă și nici la referendum”, a mai spus vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale.

La alegerile locale generale din noiembrie 2023, Comisia Situații Excepționale a decis anularea înregistrării în cursa electorală a tuturor candidaților partidului „Șansă”. Pe buletinul de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali desemnați de această formațiune, a fost aplicată ștampila „retras”.

Muzeul Național de Istorie prezintă drama românilor basarabeni. Expoziție comemorativă, la 75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări

Muzeul Național de Istorie a Moldovei organizează miercuri, 3 iulie 2024, ora 13:15, pe holul de la etaj, vernisajul expoziției „Memoria deportărilor”, consacrată comemorării a 75 de ani de la desfășurarea celui de al doilea val de deportări în masă în RSS Moldovenească, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.

Demersul expozițional relevă aspecte privind istoria și memoria victimelor Operațiunii „Sud” din noaptea de 5-6 iulie 1949, aducând în atenția publicului vizitator materiale documentare, mărturii, obiecte personale, opere de artă, materiale video tematice. Vestigiile expuse elucidează contextul în care a avut loc organizarea celui de al doilea val de deportări, transportarea și dislocarea basarabenilor în așezările speciale din regiunile de est ale URSS, precum și exemple din practicile recente de cinstire a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din perioada RSS Moldovenească.

Regimul de reședință impus, frigul aspru și alimentația în limitele rației de pâine, munca extenuantă, școlarizarea copiilor în limba rusă erau determinate de ideologia statului-partid privind lichidarea „dușmanilor poporului” și de miturile politice despre educarea „Omului Sovietic” sau „copilăria fericită în URSS”. Memoria și narațiunile orale ale supraviețuitorilor din rândul basarabenilor deportați în noaptea de 5-6 iulie 1949, precum și vestigiile prezentate în expoziție care le documentează istoria, pun în evidență suferința produsă de despărțirea de propria casă și confiscarea averii agonisite prin munca proprie, înstrăinarea de locurile natale și rusificarea forțată, moartea subită a celor care nu au avut puteri să supraviețuiască ororilor ocupației sovietice, dar și tăcerea impusă decenii la rând de către regimul totalitar-comunist în RSS Moldovenească.

Persoanele deportate în rezultatul Operațiunii „Sud” au fost impuse să se adapteze condițiilor extreme, elaborându-și noi roluri și rețele sociale: prin interacțiunea cu oamenii locului și cu autoritățile locale; prin integrarea, pe cât era posibil, în mediul cultural străin; prin învățarea limbii ruse care era declarată limba oficială de comunicare în URSS; prin performarea loialității politice și practicarea autocenzurii care facilita reintegrarea în societate și substituirea statutului de „dușman al poporului” cu cel de „cetățean sovietic”.

Astăzi, la mai bine de trei decenii de la semnarea Declarației de Independență (1991), valorificarea complexă și sistematică a memoriei victimelor trecutului totalitar în Republica Moldova rămâne un deziderat al decomunizării și democratizării. Comunitățile locale ale memoriei din satele și orașele Republicii Moldova oferă exemple și modele demne de urmat în direcția cunoașterii istoriei și memoriei. Or, dimensiunea simbolică a acțiunilor comemorative vine să constituie pentru memoria victimelor regimului comunist una din formele principale de (re)cunoaștere și de asumare cu inteligență a trecutului traumatizant.

Expoziția prezintă recursul la istorie și memorie ca un act de justiție simbolică adus tuturor victimelor Operațiunii „Sud” din 5-6 iulie 1949 în RSS Moldovenească, contribuind astfel la edificarea unei culturi europene a memoriei în societatea din Republica Moldova.

Expoziția „Memoria deportărilor” va putea fi vizitată între 3 iulie – 3 august 2024, pe holul de la etaj al Muzeului Național de Istorie a Moldovei (mun. Chișinău, str. 31 August 1989, 121A).

Ministrul Mediului: ”Nu există niciun pericol și avem destulă apă în Nistru!”

„Astăzi nu avem niciun pericol și avem destulă apă în Nistru”, susține Ministrul Mediului în contextul în care e alertă hidrologică pentru Nistru, Prut, dar și râurile mici. Sergiu Lazarencu reiterează că râul Nistru este esențial pentru Republica Moldova, fiind sursa principală de apă pentru o mare parte a țării și pentru municipiul Chișinău, subliniind importanța protejării acestuia.

„Nistru e comoara noastră, e sursa cea mai importantă de apă, 80% din teritoriul Republicii Moldova și aproape 100% pentru municipiul Chișinău de asta e important să îl păstrăm și să ținem la el, nepoluându-l. Principalele surse de poluare sunt, pe de o parte, apele uzate, o altă sursă de poluare sunt de la fertilizanții agricoli și o sursă vizibilă și ține mult de educația noastră și responsabilitatea noastră civică e poluarea din plastic. Una din sursele principale sunt PET-urile și cu această ocazie fac apel la populația Republicii Moldova să fim mai responsabili fiindcă asta se răsfrânge a ceea ce consumăm noi zi de zi”, a declarat Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, transmite TVR Moldova.

Totodată, ministrul amintește despre vizita recentă a Ministrului Protecției Mediului și a Resurselor Naturale din Ucraina, Ruslan Strelets, în cadrul căreia a fost abordat subiectul gestionării eficiente a fluviului Nistru.

„Vizita recentă a domnului Strelets în Republica Moldova demonstrează aceasta, e prima dată în istoria Republicii Moldova când un ministru al mediului vine la noi. Suntem în legătură permanentă cu dumnealui. Am avut o discuție foarte constructivă, am agreat anumite chestii, ne-a făcut o invitație la Kiev. Cel mai important e că am discutat inclusiv despre respectarea regulamentului pentru bazinul Nistru. Astăzi, acest regulament se respectă și debitul este de minimum 100 de metri cubi pe secundă. Din păcate, se speculează foarte mult pe acest aspect, astăzi nu este niciun pericol. Noi suntem în perioada apelor mici, iar situații de acestea se întâmplă în mai mulți ani. Lacul de la Dnestrovsc, de fapt, este un avantaj ori dacă nu era el, situațiile și acele poze pe care le-am văzut ar putea fi în alți ani și asta e natural. Astăzi, acest lac de la Dubăsari este un avantaj pentru că în perioada de inundații este o barieră împotriva viiturilor, în perioada de secetă poți regla debitul de care e necesar de apă potabilă, pentru irigare și astăzi nu avem niciun pericol și avem destulă apă în Nistru”, a declarat Ministrul Mediului.

În același timp, Sergiu Lazarencu vine cu o rugămite către cetățenii Republicii Moldova de a consuma rațional apa.

„Eu cred că e nevoie să consumăm rațional pe tot parcursul anului. Resursele naturale nu sunt inepuizabile, de asta consumul rațional e important în fiecare anotimp. Reiterez că barajul de la Dnestrovsc și lacul de acumulare ne ajută ca noi să avem debitul necesar pentru a aproviziona toată țara cu apă potabilă, inclusiv pentru irigare”, menționează ministrul.

Întrebat care ar fi pericolele pentru Republica Moldova dacă barajul de la Naslavcea ar fi distrus într-o eventuală bombardare în Ucraina, ministrul a răspuns: „Într-adevăr, ar fi pericole. Totuși, este foarte greu, discutând cu specialiștii tehnici, în ultima perioadă am avut mai multe discuții pe acest subiect, e foarte greu să distrugi acest baraj în totalmente. Dacă l-ai distruge în totalmente, ar fi pericol în zona lacului de acumulare Dubăsari, până acolo relieful ne ajută să nu fie aceste pericole. Noi am făcut anumite calcule și simulări. Totuși sper să nu se ajungă la asta. În caz de ceva noi vom reacționa și avem un plan de reacție.”