Laura Kovesi: Nu există o ţară curată în Europa, corupţia este pretutindeni

Corupţia este prezentă peste tot şi nu există nicio ţară „fără corupţie” în Uniunea Europeană, a declarat şefa Parchetului european, Laura Kovesi, vineri, la Zagreb.

Laura Codruta Kovesi zvanično glavna evropska tužiteljica | Evropska unija  Vijesti | Al Jazeera

„Există un mit pe care aş dori să îl risipesc astăzi. Dacă Croaţia sau Bulgaria, sau România au mai multe cazuri decât alte state membre ale UE, aceasta nu înseamnă că aceste ţări sunt mai corupte decât celelalte. Nu există nicio ţară curată în Europa, corupţia este prezentă pretutindeni”, a declarat Laura Kovesi într-o conferinţă de presă desfăşurată în timpul vizitei sale din această săptămână în Croaţia, potrivit agenției HINA, transmite digi24.ro.

„Pot vedea că în Croaţia există o dorinţă de a descoperi acele infracţiuni şi de a le investiga. Cred că acest lucru este foarte important, atunci când vorbim despre corupţie şi lupta împotriva fraudei financiare, despre cum se comportă autorităţile. Dacă ele încearcă să ascundă sub covor acele probleme şi să descopere zero cazuri, aceasta nu înseamnă că nu există corupţie. Cred că numărul de cazuri reflectă existenţa voinţei politice şi că toată lumea face o muncă formidabilă”, a continuat ea.

Procurorul-şef european a adăugat că toate cazurile expuse sunt importante în egală măsură, indiferent dacă ele implică miniştri sau oameni obişnuiţi.

„Toţi sunt egali în faţa legii şi investigaţiile ar trebui să fie desfăşurate în acelaşi fel”, a explicat Laura Codruţa Kovesi.

1.200 de dosare la Parchetul european.

În prezent, EPPO are în lucru peste 1.200 de cazuri, a spus Kovesi, fără a oferi alte detalii.

„Croaţia va intra în zona euro în două luni şi sunteţi deja în zona EPPO, ceea ce aduce avantaje şi responsabilităţi. Avantajele înseamnă o protecţie mai bună a bugetului şi a supremaţiei legii şi instrumente mai bune pentru descurajarea bandelor infracţionale. Responsabilităţile încep cu descoperirea fraudei. Descoperirea este primul pas înaintea anchetelor, punerii sub acuzare, deciziilor, confiscărilor”, a adăugat şefa EPPO.

EPPO, la care participă 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.

Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Patru state membre ale UE – Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda – au ales să nu participe la EPPO, iar Danemarca are un opt-out de la spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie.

În primul an al operaţiunilor sale EPPO a confiscat active în valoare de 250 de milioane de euro. Bugetul anual al instituţiei este de 44 de milioane de euro.

Protest la Copanca: Localnicii refuză lumina furnizată de Chișinău

Locuitorii satului Copanca, din raionul Căușeni, au organizat un protest spontan pentru a bloca lucrările de instalare a pilonilor electrici efectuate de Compania Premier Energy. Protestul a avut loc la marginea localităţii, unde sătenii, mobilizaţi în grupuri şi deplasându-se cu maşini, au oprit echipele tehnice care efectuau lucrările, scrie regional.md.

Tensiunile au apărut în contextul unor nemulţumiri exprimate de comunitate faţă de proiectul care prevede conectarea localităţii Copanca la reţeaua electrică din dreapta Nistrului. Sătenii acuză lipsa de transparenţă şi consultare publică privind acest proiect, afirmând că nu li s-au oferit suficiente informaţii despre impactul lucrărilor asupra localităţii şi a mediului înconjurător.

Pentru a calma situaţia, la faţa locului au fost trimise aproximativ cinci echipaje de poliţie din raionul Căuşeni. Oamenii legii au încercat să medieze conflictul şi au îndemnat protestatarii la calm. “Respectăm dreptul cetăţenilor de a-şi exprima nemulţumirile, dar este important ca protestul să rămână unul paşnic. Vom face tot posibilul pentru a evita escaladarea situaţiei”, a declarat un reprezentant al poliţiei.

Compania Premier Energy nu a oferit încă o reacţie oficială la evenimentele din Copanca. Totuşi, potrivit informaţiilor publice anterioare, proiectul de conectare a localităţii la reţeaua electrică ar avea scopul de a îmbunătăţi infrastructura energetică şi de a asigura o furnizare mai stabilă a energiei electrice pentru locuitorii regiunii.

Protestul din Copanca evidenţiază importanţa implicării cetăţenilor în procesul decizional atunci când vine vorba despre proiecte de infrastructură de mare amploare. Evenimentele sunt în derulare, iar situaţia rămâne tensionată.

O femeie va plăti peste 200.000 lei amendă pentru un colet trimis din Israel în Moldova

Procuratura raionului Fălești a obținut o sentință de condamnare în privința unei femei în vârstă de 47 de ani, acuzate de tentativă de contrabandă cu substanțe psihotrope (art.27, art.248 din Codul penal), informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

Judecătoria Bălți, sediul Fălești, a condamnat femeia, la o amendă de 4 125 de unități convenționale, echivalentul a 206 250 lei. Totodată, s-a dispus confiscarea și nimicirea substanțelor psihotrope, precum și plata cheltuielilor judiciare în valoare de 1 680 de lei.

Potrivit acuzării, inculpata, aflându-se în statul Israel, în perioada de timp până la data de 09 iunie 2022, a obținut și păstrat asupra sa 90 de comprimate, care conform expertizei judiciare reprezintă preparate medicamentoase, ce conțin brontizolam în cantitate totală de 0,0225 grame, substanță ce se atribuire la categoria substanțelor psihotrope. Femeia a încercat să le introducă pe teritoriul Republicii Moldova, expediindu-le printr-un colet. Substanțele au fost descoperite în cadrul unui control vamal efectuat la 17 iunie 2022, asupra coletului respectiv, expediat din Israel.

Inculpata și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată.

R. Moldova renunță la curentul furnizat de Centrala de la Cuciurgan, chiar dacă Rusia va relua livrările de gaze

R. Moldova va renunța la energia produsă de Centrala de la Cuciurgan, după ce „Gazprom” va relua livrările de gaze în stânga Nistrului, pentru că Federația Rusă nu-și respectă obligațiile contractuale și poate sista în orice moment aceste livrări, a declarat joi-seară prim-ministrul Dorin Recean, în cadrul unei emisiuni de la Pro TV, scrie ziarulnational.md.

Potrivit lui Recean, R. Moldova nu vrea să mai depindă în niciun fel de resursele energetice ale Rusiei, care sunt folosite în calitate de armă de șantaj.

„Noi trebuie să urmărim, în primul rând, stabilitatea livrărilor. Reluarea livrărilor de gaze în stânga Nistrului, indiferent de volum, nu înseamnă că ele nu pot fi stopate peste o lună-două sau peste trei luni, sau la fiecare două-trei săptămâni. După cum am observat, asta ne costă mult mai mult. Acum e important să ne adaptăm cu toții, să finalizăm construcția liniei electrice Vulcănești – Chișinău și, în felul acesta, să asigurăm securitatea livrărilor. După asta vom asigura și un cost optim pentru cetățenii R. Moldova”, a subliniat Recean.

Un nou contract de furnizare a energiei electrice cu Centrala de la Cuciurgan poate fi semnat doar dacă vor fi garanții ferme că aceste livrări de gaze nu vor fi întrerupte, doar că nimeni nu poate să ofere astfel de garanții. Premierul a amintit că acum este în vigoare un contract dintre „Moldovagaz” și „Gazprom” în privința livrării gazelor în stânga Nistrului, însă Rusia a oprit unilateral livrările de la 1 ianuarie 2025.

„Doar dacă avem garanții ferme că nu vor fi întrerupte livrările de gaze naturale, ceea ce nu văd posibil. Și nu văd cine ar putea să ofere astfel de garanții. Iar noi am observat că, dacă nu există astfel de garanții, atunci pe cetățeanul R. Moldova îl costă mai scump curentul electric”, a punctat Dorin Recean.

Sărăcie într-o ţară bogată. Băncile de alimente din Germania, luate cu asalt în 2022
Articolul anterior
România asigură Republicii Moldova peste 90% din necesarul de consum de energie electrică
Articolul următor