Accident rutier în această dimineață. Un microbuz cu pasageri s-a răsturnat pe un traseu din țară

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a aprobat o serie de măsuri necesare pentru a asigura continuitatea și fiabilitatea alimentării cu energie electrică și gaze naturale a consumatorilor din mai multe localități din zona de securitate, care se află sub controlul autorităților constituționale, dar sunt racordate la infrastructura energetică a întreprinderilor de pe malul stâng al Nistrului, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, satul Varnița, raionul Anenii Noi, și satul Copanca, raionul Căușeni, cuplate tehnologic, în prezent, la rețelele electrice de pe malul stâng al Nistrului, vor fi racordate la rețelele electrice de distribuție ale ÎCS „Premier Energy Distribution” SA. Operatorul urmează să prezinte, în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei CSE, un proiect suplimentar de modificare a planurilor de dezvoltare și investiții, cu reflectarea obiectelor investiționale menționate. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) va aproba propunerile în termen de 3 zile lucrătoare de la prezentarea acestora. Totodată, satele Pohrebea, Coșnița, Pîrîta, Doroțcaia, Molovata Nouă, Roghi, Cocieri, Corjova și Vasilievca, din raionul Dubăsari, satele Hîrbovăț și Varnița, raionul Anenii Noi, satele Fîrlădeni, Hagimus și Copanca, raionul Căușeni, vor fi racordate la rețelele de gaze naturale ale operatorilor de distribuție licențiați din cadrul grupului SA „Moldovagaz”. Aceștia vor prezenta, în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei CSE, un proiect în acest sens, iar, ulterior,  ANRE va aproba propunerile în termen de 3 zile lucrătoare.„Aceste lucrări trebuiau făcute în ultimii 30 de ani, dar acum e datoria noastră să intervenim cât de repede posibil. Trebuie sa aducem această infrastructură la aceste sate, dar să fim conștienți că am putea avea dificultăți la conectarea lor. Dar este obligația noastră să facem tot ce este posibil ca să asigurăm oamenii noștri din aceste sate cu energie electrică și gaze naturale”, a declarat premierul Dorin Recean.De asemenea, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va transmite generatoare electrice pentru asigurarea funcționării Grădiniței de copii „Romanița”, Liceului Teoretic Varnița, Centrului comunitar multifuncțional „Asclepio” și sediului Primăriei satului Varnița, raionul Anenii Noi, dar și pentru a asigura funcționarea Grădiniței-creșă „Garofița” și a sistemului de alimentare cu apă a localității Cocieri, raionul Dubăsari. Conform dispoziției CSE, în scopul asigurării continuității funcționării instituțiilor și serviciilor publice din localitățile Varnița și Cocieri, din Fondul de intervenție al Guvernului va fi alocată suma de 233 de mii de lei pentru procurarea bunurilor materiale. Astfel, Consiliul sătesc Varnița va primi 152 de mii de lei pentru a cumpăra 12 tone de peleți și peste patru mii de litri de motorină pentru generatoare. Suma de 81 de mii de lei va fi acordată Consiliului comunal Cocieri pentru procurarea a două boilere electrice și a aproape 3,7 mii de litri de motorină. Dispoziția mai prevede că Batalionul nr. 1 de Infanterie al Forțelor de Menținere a Păcii din comuna Cocieri va transporta, cu titlu gratuit, motorină pentru cazangeria Centrului de Plasament pentru Persoane Vârstnice și Persoane cu Dizabilități din localitate. 

Majoritatea creștinilor ortodocși sărbătoresc astăzi, 7 ianuarie, Crăciunul pe stil vechi – cea mai mare și așteptată sărbătoare de iarnă. În această zi este celebrată nașterea lui Iisus Hristos. Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924, transmite TV8.

Calendarul iulian și gregorian

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor – care era mai corect, dar nici el perfect – de 365 de zile, altul, al romanilor, care era de 355 de zile. Însă, rămânea anual o diferență de timp de zece zile între aceste două sisteme și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar.

După această constatare, s-a simțit nevoia de îndreptare a lor și a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adoptă sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit “calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Și tot de calendarul iulian s-au servit și Sfinții Părinți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paștilor.

Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore și cel al calendarului solar de 365 de zile, 5 ore, 43 de minute și 46 de secunde rezulta anual o diferență de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarului iulian).Publicitate

Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocțiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 i.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paștilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocțiul de primăvară.

Specialiștii astronomi au constatat că, și după aceea, din 123 în 123 de ani echinocțiul de primăvară retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învățații vremii – în Răsărit ca și în Apus – au sesizat faptul și au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru că tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit “gregorian” sau “stilul nou”.

În fiecare an, pe 6 și 7 ianuarie, milioane de creștini ortodocși din întreaga lume sărbătoresc Crăciunul la aproape trei săptămâni după ce mulți oameni din Occident au sărbătorit deja și au început Anul Nou.

Pentru țări precum Rusia, Georgia, Armenia, Armenia, Belarus, Serbia, Egipt, Etiopia și Kazahstan, 6 ianuarie este ajunul Crăciunului.

În România, Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi. Astfel, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în data de 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.

Diferența se datorează modului în care creștinii catolici și ortodocși folosesc calendare diferite pentru a marca ziua sfântă.

Diferența dintre calendarul gregorian și calendarul iulian

Introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582, calendarul gregorian este cel mai răspândit calendar civil din lume și acesta este cel pe care creștinii catolici îl folosesc pentru a sărbători Crăciunul la 25 decembrie. 

Calendarul a fost propus inițial pentru a schimba data Paștelui, astfel încât acesta să cadă întotdeauna aproape de echinocțiul de primăvară.

Biserica Ortodoxă Greacă din Grecia, Cipru și Bulgaria a adoptat calendarul gregorian în 1923. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Ortodocșii din Ierusalim sărbătoresc, de asemenea, Crăciunul după calendarul gregorian.

Pentru creștinii din calendarul gregorian, 6 ianuarie marchează Boboteaza sau ziua Epifaniei – ziua în care se sărbătorește revelarea lui Dumnezeu în formă umană sub forma lui Iisus. Este, de asemenea, ziua în care cei trei magi, urmărind o stea pe cerul nopții din deșert, au apărut în Betleem alături de Iisus după nașterea sa.

România și calendarul gregorian

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.

Biserica noastră, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, a adoptat calendarul gregorian după Consfătuirea de la Constantinopol din 1923, care a hotărât suprimarea diferenţei de 13 zile. Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea de la Constantinopol avea să devină mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus, din patru în patru ani, lunii februarie, care va avea 29 de zile în loc de 28.

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat – Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după „stilul vechi”).

Ce tradiții se respectă în ajunul și ziua Crăciunului pe rit vechi

Începând cu data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși din Europa de Est postesc în mod tradițional până la apariția primei stele pe cerul nopții care simbolizează nașterea lui Iisus.

Este tradițional să saluți prietenii și familia cu „Hristos s-a născut!” și să răspunzi cu „Slavă Lui!”.

Masa din Ajunul Crăciunului este, în mod tradițional, fără carne și fără alcool. De obicei, este alcătuită din 12 feluri de mâncare care simbolizează cei 12 apostoli.

Un fel tradițional este „kutia”: un fel de mâncare rece, asemănătoare unui terci, făcută din grâu integral, semințe de mac, stafide, nuci și miere. Restul mesei variază, dar include în mod frecvent pește prăjit și supă de sfeclă roșie preparată cu bulion de legume, fasole și varză.

Ziua de Crăciun pe rit vechi, din 7 ianuarie, începe cu o vizită la biserică. Unii creștini ortodocși preferă să meargă la o slujbă la miezul nopții în Ajunul Crăciunului.

Prânzul din ziua de Crăciun cuprinde o varietate de feluri de mâncare, având ca piesă centrală o friptură de porc de lapte sau de gâscă.

Spre deosebire de Crăciunul catolic, în tradiția ortodoxă nu se obișnuiește să se ofere cadouri. Creștinii ortodocși de rit vechi obișnuiesc să împartă cadouri pe 19 decembrie, de Sfântul Nicolae, sau în ajunul Anului Nou – 31 decembrie.

Multe țări creștine ortodoxe folosesc calendarul gregorian în viața de zi cu zi, dar adesea revin la calendarul iulian pentru sărbătorile lor sfinte.

Anul Nou, conform calendarului iulian, este pe 13-14 ianuarie, iar ziua Epifaniei, sărbătorită pe 6 ianuarie, este celebrată de creștinii ortodocși de rit vechi pe 19 ianuarie.

În ziua Epifaniei, în țările care au adoptat calendarul gregorian, inclusiv România, preoții aruncă adesea cruciulițe în râuri sau lacuri în care credincioșii se scufundă apoi pentru a le recupera.

În Ucraina, perioada dintre 6 și 19 ianuarie este perioada în care se desfășoară „Vertep” – un spectacol de teatru de păpuși de stradă care este o variantă a piesei Nașterii.

„Vertep” este însoțit de cântece și dansuri și are legături cu tradițiile precreștine. În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai popular printre copii să organizeze spectacole de „Vertep” și să strângă sume mici de bani.

Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor, plină de tradiții cum ar fi colindatul, pregătirea bucatelor, mersul la biserică. Copiii în special se adună în grupuri și merg cu colindatul din casă în casă. Acest lucru se întâmplă în ajunul Crăciunului, în data de 6 ianuarie pe stil vechi, informează unica.md.

Gospodinele gătesc colaci și bucate alese și îi așteaptă pe cei dragi să le pășească pragul. Sărbătoarea ,,Nașterea Domnului” este un prilej de bucurie care îi adună laolaltă pe toți ai casei.

Cum este sărbătorit Crăciunul în alte părți ale lumii?

Argentinienii, în ajunul Crăciunului, în jurul orei 22:00 au parte de masa tradiţională Crăciunului. După câteva ore, se bucură de priveliştea oferită de miile de lampioane lansate.

Australienii consideră că atunci când moşul ajunge în ţara lor eliberează renii şi preia cangurii, dar şi ,,6 boomerang-uri albe’’ şi îşi înlătură hainele groase în schimbul celor subţiri.

Dacă tot e vară, ce altceva ar putea face brazilienii de Crăciun decât să meargă la plajă?! O altă tradiţie a lor este oferirea de cadouri în cursul întregii luni decembrie, urmând ca în prima zi a Crăciunului să mărturisescă cine a fost, de fapt, ,,făptaşul’’.

În Canada, peste 2000 de copii iau parte la parada închinată moşului. Canadienii deţin un cod poştal utilizat pentru a primi toate scrisorile trimise de copii moşului. Nu există o adresă centralizată, aşa încât, mii de voluntari se ocupă cu răspunderea la scrisorile acestora.

În China, doar 1% din populaţie sunt declaraţi creştini. Aceştia, în ajun îşi dăruiesc mere şi cadouri.

Cei din Costa Rica îşi decorează locuinţele cu flori şi fructe. Coroniţele de Crăciun le confecţionează din chiparos, boabe de cafea şi fundiţe.

Locuitorii Danemarcii vizitează pădurile şi parcurile, având drept scop, hrănirea animalelor.

Etiopienii serbează Naşterea Domnului pe 7 ianuarie. În această zi primează hainele ce deţin nonculoarea albă.

Finlandezii obişnuiesc ca în ajunul Crăciunului, în jurul orei 15:00 să îşi viziteze rudele din cimitir.

Locuitorii Franţei stropesc buştenii de cireş cu vin pentru a mirosi frumos, după care le vor da foc. Tot în ajun, vor lăsa luminile aprinse, dar şi bucate pe masă, în aşteptarea Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.

Nemţii redactează scrisori ,,Copilului Domnului’’ . Plicurile sunt decorate cu zahăr, pentru a le face mai strălucitoare şi mai atractive.

Masa tradiţională a grecilor posedă o pâine în mijloc. După ospăţ, masa nu se strânge. Aşteaptă ca Iisus să îşi potolească foamea.

Japonezii nu deţin obiceiuri specifice acestei perioade, aşa că în prima zi de Crăciun colindă KFC-urile.

În ajunul Crăciunului, norvegienii îşi ascund toate măturile. Scopul tradiţiei este îndepărtarea spiritelor rele şi a vrăjitoarelor.

Darurile moşului pentru locuitorii Olandei pot fi găsite în saboţii de lemn pe care îi deţin.

Suedezii din oraşul Gavle au drept obicei arderea ţapului.

Ucrainienii îşi împodobesc arborii cu false pânze de păianjen. Legenda spune că, mai demult, o familie săracă îşi dorea foarte mult să îşi decoreze copacul, dar nu avea cu ce. Toată familia era îndurerată, femeia continua să verse lacrimi. Această scenă a fost văzută de nişte păianjeni prietenoşi, care au împodobit copacul cu aur şi argint.

În Venezuela, mai exact în Caracas, în ajun toate străzile sunt închise, iar locuitorii merg la biserică pe patine cu role.