Proteste ample în Kazahstan, la minus 30 de grade, contra președintelui Tokayev

Biblioteca Națională a Republicii Moldova organizează o expoziție tematică care își propune să elucideze adevărul istoric despre fenomenul deportărilor prin mărturiile celor care au suferit pe nedrept, supraviețuitori ai Gulagului sau descendenții acestora, să prezinte și să valorifice lucrări documentare și memorii din colecțiile instituției bibliotecare.

Foto: IPN

Expoziția se desfășoară cu ocazia împlinirii 75 de ani de la cea de-a doua și cea mai de amploare operațiune de deportări de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, transmite IPN.

Expoziția „Deportările din Basarabia, vremuri de tristă amintire” cuprinde circa 100 de documente, printre care amintirile Eufrosiniei Kersnovski, boieroaică din Soroca, deportată în Siberia în 1941, carte semnată de Vadim Ștefan Pirogan, co-fondator al Asociației foștilor deținuți politici și a Veteranilor Armatei Române din Republica Moldova, carte de memorii despre infernul Gulagului. 

La expoziție sunt prezentate volumele „Arhivele Memoriei”, care redau recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSSM și conțin cercetări realizate în localitățile din Republica Moldova.

Prin mărturii emoționante, imagini de arhivă și analize profunde din diverse documente prezente în colecțiile Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, aducem în prim plan întâmplările și consecințele acestor evenimente dramatice.

Deportarea în masă din 6-9 iulie 1949 este cea mai amplă deportare de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, în urma căreia au avut de suferit 36 de mii de oameni sau peste 11.000 de familii. Casele, pământurile și bunurile celor deportați au fost transmise colhozurilor, iar o parte au fost furate și vândute. Pentru desfășurarea operațiunii au fost mobilizate 3.071 de camioane și 1.736 de vagoane.

Expoziția poate fi vizitată până pe 5 august, în blocul central al Bibliotecii Naționale.

Ruşii au înfruntat joi una dintre cele mai fierbinţi zile de mai bine de un secol. În Moscova a fost doborât recordul din 1917, iar în mai multe oraşe din Rusia au fost peste 35 de grade Celsius, informează Reuters.

La Moscova, unde temperaturile pot scădea până la minus 40 de grade Celsius în legendara iarnă rusească, mercurul a urcat la 32,7 grade Celsius, doborând cu jumătate de grad recordul din 1917 pentru acea zi, potrivit centrului meteo FOBOS.

Recordurile au fost doborâte de la coasta Pacifică a Rusiei şi din sălbăticia Siberiei până în regiunile europene ale Rusiei, a spus FOBOS, citat de Digi24.

Vremea caldă a declanşat o cerere în creştere pentru aparate de aer condiţionat şi ventilatoare, în timp ce moscoviţii au consumat cantităţi-record de îngheţată şi băuturi reci.

Apă a fost distribuită călătorilor în metrou şi în multe trenuri. Primarul Moscovei Serghei Sobianin i-a îndemnat pe locuitorii Moscovei, care are o populaţie de peste 20 de milioane de locuitori, să ia măsuri de precauţie şi să evite să iasă afară în cele mai calde momente ale zilei.

„În timpul zilei, temperatura aerului va depăşi norma climatică şi va creşte din nou peste 30 de grade”, a spus Sobianin.

El a afirmat că pentru vineri sunt prognozate furtuni şi că există posibilitatea de grindină.

De asemenea, temperaturi anormal de ridicate sunt aşteptate și vineri, „cu 7 grade Celsius sau mai mult peste norma climatică”, a precizat Centrul de meteorologie din Rusia pe site-ul său.

„E foarte dificil, pentru că este foarte cald şi sufocant. Noaptea, nu putem dormi decât cu aerul condiţionat pornit. E greu, mai ales la vârsta noastră”, a declarat Monira Galimova, o pensionară de 70 de ani, care aştepta, vizibil epuizată, într-o staţie de autobuz.

„Munca mea nu poate să aştepte, de aceea sunt obligată să rămân la Moscova pe această căldură, iar plecarea la ţară rămâne doar un vis”, a declarat la rândul ei Olga Krychina, în vârstă de 34 de ani, care lucrează în sectorul renovărilor de apartamente.

Valul de căldură afectează marea regiune a Moscovei, pe o rază de 200 de kilometri în jurul capitalei ruse, precum şi regiuni aflate mai la sud, Kursk, Belgorod şi Voronej, a adăugat aceeaşi instituţie.

Luna aceasta pe masa miniștrilor ar urma să apară un proiect de hotărâre care ar trebui să reglementeze și legalizeze donațiile cetățenilor către instituțiile de învățământ din Moldova. Dacă va fi votat, din anul 2025, părinții vor putea oferi legal bani grădinițelor și școlilor. Inițiativa vine să reducă plățile informale din sistemul educației și să ofere mai multă transparență.

Proiectul de lege a fost supus consultărilor publice în perioada 24 aprilie – 3 mai 2024, scrie diez.md. În nota sa informativă se menționează faptul că plățile informale sunt persistente sistemului nostru de învățământ, drept exemplu fiind adus un sondaj realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în anul 2020.

Dacă hotărârea privind donațiile va fi reglementată, la începutul fiecărui an școlar, instituțiile de învățământ vor formula o listă de necesități pentru care vor urma să colecteze bani. Astfel, persoanele care vor dori să contribuie o vor putea face prin sistemul guvernamental de plăți, direct, pe contul școlii.

Banii vor trebui să fie oferiți benevol și nu vor putea fi investiți în salarii sau premii. Școala va fi supusă ulterior procedurilor legale privind achizițiile publice și va prezenta rapoarte de utilizarea a acestor bani. Totodată, rapoartele vor fi afișate și pe paginile instituțiilor.

Dacă banii acumulați din donații nu vor fi cheltuiți până la finele anului bugetar în curs, aceștia vor putea fi incluși în cheltuielile instituțiilor din următorul an, cu păstrarea obligatorie a destinației. Citește continuarea aici.