Asociația Băncilor din Moldova cere anularea majorării impozitelor pe venit obținute din dobânda la depozitele bancare

Asociația Băncilor din Moldova (ABM) cere excluderea din proiectul politicii fiscale pentru anul viitor a majorării de la 3% la 12% a impozitului pe venitul obținut din dobânda la depozitele bancare.

TRM - Expert economic: Numărul persoanelor care se împrumută de la bănci,  în scădere

ABM spune că această prevedere va avea un efect negativ asupra sectorului financiar și asupra majorității populației, în special a pensionarilor, transmite Mold-street.

Potrivit ABM, în pofida eforturilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de a tempera consumul și a stimula economisirea prin majorarea exponențială a ratei de politică monetară, volumul depozitelor la termen atrase de la cetățeni în primele zece luni ale anului curent la nivelul sistemului bancar este în scădere cu 1,8 miliarde de lei față de perioada similară a anului precedent.

„O creștere majoră a cotei impozitului din dobânzi ar descuraja economisirea și ar face mai anevoioasă atragerea depozitelor, în condițiile în care depozitele bancare contribuie direct la finanțarea durabilă a economiei naționale. Majorarea dobânzilor ar face și mai dificilă, și mai de durată redresarea economică a țării având în vedere contextul economic și geopolitic actual”, se menționează în adresarea ABM.

Potrivit estimărilor Asociației, creșterea de patru ori a cotei de impozitare va determina reducerea suplimentară cu 680 de milioane de lei a valorii depozitelor la termen, care ar putea fi redirecționate către băncile din alte țări.

Totodată, ABM spune că măsura va avea un impact social negativ.

Conform estimărilor, 99.9% din deponenți dețin depozite care generează dobânzi mai mici de nivelul scutirii personale de 27.000 de lei, aceasta fiind mărimea venitului neimpozabil. Astfel de dobânzi ar constitui 82% din totalul dobânzilor achitate cetățenilor.

Potrivit ABM, profilul deponenților din Republica Moldova relevă că aceștia nu sunt neapărat din categoria persoanelor cu venituri mari, iar jumătate din totalul dobânzilor sunt achitate către cetățenii cu o vârstă mai mare de 60 de ani.

ABM atenționează autoritățile că prevederea respectivă intră în contradicție și cu politicile promovate în vederea compensării cheltuielilor pentru energie.

Așa cum compensațiile sunt alocate în funcție de veniturile disponibile ale populației, inclusiv cele din dobânzile la depozite, diminuarea acestor venituri va conduce la majorarea numărului persoanelor ce primesc compensații și a sumelor necesare pentru compensații.

Programul grădinițelor din Capitală în perioada sărbătorilor de iarnă

Primăria Chișinău a anunțat că grădinițele din capitală vor rămâne deschise pe toată durata sărbătorilor de iarnă, cu excepția zilelor oficial nelucrătoare: 25 decembrie, 1, 7 și 8 ianuarie. În aceste zile, instituțiile de învățământ preșcolar vor fi închise, iar frecvența copiilor în grădinițe va fi mai redusă, din cauza vacanței părinților, care petrec timpul alături de familie, scrie nm.md.

Conform programului stabilit, grădinițele din oraș vor funcționa între orele 07:00 și 19:00, cu mențiunea că părinții pot aduce copiii după ora 07:30 și trebuie să-i preia până la ora 18:00. În suburbii, orarul poate fi ajustat în funcție de deciziile interne ale fiecărei instituții.Primăria Chișinău a emis și câteva recomandări importante pentru perioada sărbătorilor. Printre acestea se numără interdicția colectării de bani pentru cadouri, decorațiuni sau alte scopuri similare, precum și interzicerea organizării meselor dulci, utilizării lumânărilor, petardelor sau artificiilor în incinta grădinițelor. Participarea părinților la activitățile extracurriculare va depinde de evoluția situației epidemiologice și va respecta normele stricte de igienă.Autoritățile locale subliniază că aceste măsuri sunt menite să asigure siguranța copiilor și a personalului, asigurând un mediu educațional protejat pe durata sărbătorilor. În prezent, în grădinițele din Chișinău sunt înscriși peste 37.400 de copii.

Guvernul a aprobat noua lege a Curții Constituționale

Curtea Constituțională își va desfășura activitatea în baza unei noi legi, aprobate de Executiv. Versiunea nouă a fost elaborată prin comasarea Legii privind Curtea Constituțională și a Codului jurisdicției constituționale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Documentul asigură un sistem clar, coerent și eficient pentru funcționarea Curții Constituționale și include un șir de prevederi privind competențele instituției, criteriile de eligibilitate și modul de selectare a candidaților la funcția de judecător.Potrivit legii, pentru excluderea influențelor politice, judecătorii vor fi obligați să renunțe la calitatea de membri ai partidelor. În același timp, pentru a beneficia de pensia pentru vechime în funcție, judecătorul va exercita mandatul deplin de 6 ani, în loc de 5 ani, stabiliți până acum.De asemenea, documentul reglementează aspectele privind răspunderea disciplinară a judecătorilor și aplicarea sancțiunilor. În funcție de gravitatea abaterii, judecătorii riscă aplicarea avertismentului, mustrării sau ridicarea mandatului. Până în prezent, aceste sancțiuni nu erau prevăzute de lege. O altă noutate vizează stabilirea competenței Curții Constituționale de a verifica, înainte de ratificare, compatibilitatea tratatelor internaționale cu Constituția Republicii Moldova.

Guvernul a aprobat Regulamentul și Planul de acțiuni anticriză în sectorul energiei electrice 

Guvernul consolidează capacitatea de răspuns a autorităților la riscurile din sectorul electroenergetic, prin dezvoltarea unui cadru juridic clar pentru prevenirea și gestionarea crizelor. În acest sens, Cabinetul de miniștri a aprobat, astăzi, Regulamentul privind situațiile excepționale în sectorul electroenergetic și Planul de acțiuni aferent, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Planul de acțiuni cuprinde 31 de scenarii de criză și măsuri pentru a preveni sau a atenua impactul unor posibile situații excepționale în sectorul electroenergetic. Documentul detaliază măsuri de anticipare și de intervenție pentru fiecare scenariu, în funcție de factorul declanșator, cum ar fi: lipsa de combustibil, eșecul pieței energiei electrice, atac rău intenționat, vreme extremă și altele. 

În unul dintre posibilele scenarii, care prevede deficiențe generale de aprovizionare cu combustibili, producătorii vor asigura creșterea la maximum a capacității de producere disponibile și mobilizarea întregii capacități de generare. De asemenea, operatorul sistemului de transport va solicita ajutor de la operatorii din țările vecine, conform acordurilor bilaterale. Totodată, este prevăzută protejarea consumatorilor prioritari, precum instituții medicale, grădinițe și școli, astfel încât serviciile sociale de importanță majoră să nu fie sistate.   

Un alt scenariu descrie suprasolicitarea rețelelor electrice din cauza utilizării dispozitivelor electrice pentru încălzire. În acest caz, autoritățile vor aplica măsuri de redistribuire a sarcinilor în rețea, consolidare a rețelelor de joasă tensiune și vor implementa programe de gestionare a cererii. 

În cazul afectării infrastructurii de transport a energiei electrice, se vor implementa măsuri de restaurare rapidă a liniilor de transport și redistribuire a fluxurilor energetice în cadrul rețelelor interconectate, inclusiv prin utilizarea capacităților disponibile prin rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică ENTSO-E.

În plus, Planul subliniază importanța cooperării regionale și a integrării în piața energetică europeană. Măsurile coordonate cu țările vecine vor contribui la prevenirea crizelor și la gestionarea eficientă a acestora. 

Gestionarea situațiilor de criză va fi asigurată de Ministerul Energiei, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, operatorii de transport și de distribuție a energiei electrice, precum și de Comisia pentru Situații Excepționale.

Republica Moldova, deși a înregistrat progrese semnificative în sectorul energetic, precum construcția gazoductului Iași-Chișinău, sincronizarea sistemului electroenergetic cu ENTSO-E și inițierea proiectelor de interconexiune cu România, continuă să fie vulnerabilă din punct de vedere electroenergetic. Capacitatea internă de producție acoperă 23% din necesarul malului drept, iar 70% din consumul de energie electrică depinde de producerea de la Centrala MGRES. De asemenea, capacitatea tehnică de import garantată prin ENTSO-E este, în prezent, limitată la 315 MW – insuficient pentru a satisface cererea totală. În proces de realizare sunt proiecte de interconexiune, precum liniile de 400 kV Vulcănești-Chișinău și Bălți-Suceava, care vor îmbunătăți situația, însă nu vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2025.

USAID va efectua noi investiții în țara noastră, în valoare totală de circa 50 milioane USD, pentru a susține agricultura
Articolul anterior
Actorii din Kiev joacă pe scenele teatrelor, în ciuda frigului din clădirile neîncălzite. Dmitri Gordon: ,,Încrederea în victorie ne încălzește”
Articolul următor