Foto! Cei mai buni studenți moldoveni care își fac studiile în afara țării, premiați la Palatul Republicii

Cei mai buni studenți moldoveni, care își fac studiile în afara țării, au fost premiați în cadrul celei de-a X-a ediție a Galei Studenților Originari din Republica Moldova.

Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați

Ediția aniversară a Galei Studenților Originari din Republica Moldova din acest an s-a desfășurat la 21 decembrie la Palatul Republicii.

La concursul din acest an, jurizat de 14 personalități marcante din domeniile culturii, științei, educației și businessului din Republica Moldova, s-au înscris peste 100 de studenți.

La eveniment a fost prezentă președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a apreciat efortul și dăruirea organizatorilor în asigurarea continuității Galei.

Maia Sandu a spus că fiecare student poate contribui „nu doar la promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare, dar și la dezvoltarea țării noastre”.

„Noi cu toții vrem ca Republica Moldova să devină un stat consolidat cu o economie puternică, cu justiție adevărată, medicină și educație moderne, cu instituții publice eficiente. Dar pentru a realiza în practică aceste lucruri, avem nevoie de oameni. Avem nevoie de buni profesioniști, de oameni onești și care vor să contribuie”, a mai menționat Maia Sandu, adresânsu-le studenților mesajul că ei pot reuși oriunde în lume, dar dorința sa este să reușească aici, acasă.

Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați

Deputatul Radu Marian, laureat al ediției a 5-a a Galei Studenților Originari din Republica Moldova, a revenit, la timpul său, acasă din Scoția (Marea Britanie), unde și-a făcut studiile și a mărturisit că răspunsul său la întrebarea de ce a făcut-o este simplu:

„Republica Moldova este ca o casă avariată care trebuie reparată – de aici vine dorința mea de a mă reîntoarce acasă.”

Ambrozie Țurcanu, Președintele Ligii Studenților Originari din Republica Moldova, a mărturisit că Gala a fost posibilă exclusiv datorită muncii depuse de toată echipa de organizare:

„Nimic nu se întâmplă fără o echipă extraordinară, o echipă pe care te poți baza. Așa cum este cea a Ligii Studenților căreia îi sunt profund recunoscător pentru onoarea de a fi astăzi în fața domniilor voastre. Sute de ore de muncă voluntară, compromisuri și sacrificii, dedicație absolută, nu ați ezitat nicio clipă să puneți acest proiect frumos în agenda priorităților. Vă mulțumesc!” 

Premianții la diverse categorii incluse în concurs au fost anunțați în cadrul Galei de membrii juriului. 

Astfel, Nadejda Zubco, șef al Biroului Relații cu Diaspora, a deschis plicul cu numele câștigătorilor la compartimentul „Licență”. 

ictoria Bucătaru, Director Executiv Digital Park, a anunțat laureații la categoria „Masterat”, menționând, totodată, că ei sunt „ambasadorii din umbră a Republicii Moldova” și, de facto, fac diplomație în străinătate fiind o generație demnă de toată admirația căreia îi revin niște misiuni destul de dificile:

„Pe de o parte, racordarea țării la educația primită peste hotare, la cultura și inovațiile europene, iar pe de altă parte, modernizarea statului nostru la nivelul pe care l-ați văzut în Occidentul unde vi s-a oferit această educație.” 

Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Științe din Republica Moldova a anunțat laureații categoriei „Doctorat”, iar pianistul și fondatorul proiectului Moldo Crescendo, Marcel Lazăr, a făcut publice numele premianților la categoria „Arte. Nicolae Dabija”.

De asemenea, laureații la categoria Erasmus+, selectați dintre studenții care au ales să își facă studiile la una din universitățile din Moldova și au optat pentru un schimb de experiență universitară prin programul Erasmus+, au fost numiți de Claudia Melinte, coordonator al Oficiului Erasmus+ Moldova.

„Noi, tinerii din 2.000 facem parte dintr-o generație extrem de norocoasă. Spre deosebire de predecesorii noștri, ai căror existență a fot confiscată de severitatea unui regim socialist, noi avem libertatea, disponibilitaea și deschiderea lumii în fața noastră.

Eu sper că noi vom utiliza acest avantaj, acest „ceva în plus”, această forță intelectuală, vitalitatea și clarviziunea pentru a identifica provocările cu care se va confrunta țara noastră în viitor, dar și mizele principale, pentru a asigura prosperitatea Republicii Moldova”, a spus în discursul său una dintre laureatele premiului „Licență”, Valeria Bârcă. 

La categoria „Reveniri care Inspiră”, au fost oferite premii tinerilor care  s-au întors acasă după ce și-au încheiat studiile în străinătate, în dorința de a contribui la prosperarea Republicii Moldova.

Adriana Cazacu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Educației a spus cu acest prilej că, deși este pentru prima dată la un asemenea eveniment, se simte parte firească a acestuia pentru că deja de 28 de ani viața este dedicată mediului academic și a îndemnat tinerii la o colaborare prin platforma de comunicare cu studenții din diaspora instituționalizată de minister. 

În cadrul Galei cei mai buni profesori au fost premiați la categoria „Profesori care Inspiră”, instituită în numele regretatului Valeriu Turea.

Eduard Digore, Manager General al Biroului de avocați „Digore & Partners”, partener al Galei și reprezentant al comunității RePatriot, care a înmânat aceste premii, a spus că nu-i va ajunge o viață întreagă de a mulțumi profesorilor pentru ceea ce fac.

Laureate la categoria „Profesori care inspiră” au devenit profesoarele Victoria Țurcan, Maria Stavinschi, Elena Plotnic, Mariana Jitari și Cristina Budurin.

La ediția a 10-a a Galei Ligii Studenților Originari din Republica Moldova au fost instituite și două premii speciale.

Laureații la categoria „RePatriot” au fost anunțați de Marius Bostan, inițiatorul proiectului omonim, menit să creeze o comunitate constituită de peste o sută de investitori români ca o platformă de interconectare și acces al românilor din străinătate la oportunitățile din țară.

Premiul special al Asociatiei Universitare Francofone (AUF) pentru promovarea imaginii Republicii Moldova și a valorilor francofoniei în lume a fost oferit de Claudia Vișan, Responsabilă în Biroul Național al AUF din Republica Moldova.  

Premiul Mare al Galei în valoare de 10.000 lei, a fost acordat de partenerul principal al Galei, Asociația Patronală a Investitorilor Străini (FIA), reprezentată de Ana Groza, Director Executiv al FIA, care a spus că a fost destul de dificil să se ia o decizie pentru că toate dosarele depuse au fost foarte bune.

Totuși, câștigător al Marelui Premiu al Galei a fost desemnat Igor Cadelnic, care a promis că va investi acești bani într-un proiect educațional al Ligii Studenților Originari din Republica Moldova, EduHub.

Gala este un eveniment organizat anual la sfârșitul lunii decembrie, în cadrul căruia sunt premiați laureații – tineri talentați și perseverenți din Moldova, care s-au remarcat prin rezultate academice și extracurriculare excelente la studii în instituții din străinătate și și-au depus dosarele la diverse categorii de concurs.

Gala este organizată de către Liga Studenților Originari din Republica Moldova.

Aceasta a fost fondată în 2019, întrunind mai multe asociații studențești din țări precum Olanda, Marea Britanie și România.

Scopul Ligii este reprezentarea drepturilor studenților basarabeni de peste hotarele țării în raport cu instituțiile statului și partenerii de dezvoltare.

Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați
Cei mai buni studenți moldoveni din afara țării, premiați

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

Regulamentul de atribuire a categoriilor de vulnerabilitate energetică va fi ajustat. Decizia aprobată de CSE
Articolul anterior
Natalia Gavrilița a primit colindătorii la Guvern
Articolul următor