Rodii made in Moldova! Doi soți au strâns 0,5 tone de rodii din propria plantație de la Slobozia! Cum a fost posibil?

25/12/2022

News

Pe lângă zmeură, coacăză, afine și piersici, în satul Nezavertailovca din Stânga Nistrului (raionul Slobozia) se întinde o frumoasă plantație în care cresc rodii, kaki și smochine. Fructele exotice s-au aclimatizat foarte bine pe meleagurile noastre și bucură fermierii cu roade bogate și aromate. Cei care de 15 ani studiază și muncesc la realizarea visului lor de a crește cultiva și la noi fructele pe care ne-am obișnuit să le cumpărăm din țări exotice sunt soții Nadejda și Serghei Cosiug, scrie agromedia.md.

Nu sunt agricultorii de profesie, dar toată viața și-au dedicat-o pomiculturii. Au studiat, au experimentat până au ajuns la rezultatul de astăzi. Anul acesta, familia a recoltat peste 0,5 tone de rodii din propria plantație. O bună parte le-au vândut, câteva au păstrat pentru consumul familiei, iar din cele răscoapte au făcut suc.

Pentru prima dată, am văzut așa pomi acum 15 ani, în Odessa. În luna octombrie, am văzut un copac cu o recoltă bogată de fructe portocalii, la început m-am gândit că sunt caise, dar amintindu-mi că afară era octombrie, m-am apropiat și m-am urcat pe gard. De acolo s-a auzit o voce: „Interesant?” Mi-am cerut scuze și am spus: „foarte”. Bărbatul m-a lăsat să intru în curte și nu mi-a venit să cred ce am văzut. Un copac cu kaki, două tufișuri uriașe cu rodii și un kiwi. Am spus că nu voi pleca până nu îmi spune de unde le-a luat. Mi-a dat atunci numărul de telefon al fermierilor din regiunea Herson a Institutului Novokahov, care au reușit să creeze puieți de kaki și rodiu pentru regiunea noastră. Mi-au trimis puieții prin poștă. Apoi am fost la seminarul lor și am învățat cum se reproduc, a declarat pentru AGROMEDIA, Natalia Cosiug.

Nu există vreun secret anume. Pomul, ca și omul iubește atenția și grija, sunt însă și câteva detalii la care trebuie să fim atenți. Butașii pentru înmulțirea rodiilor trebuie să îi luăm doar de la planta intrată pe rod. E nevoie ca pomul să aibă minim 3-4 ani ca să putem lua „copii” de la el.

Puieții de rodie se sădesc în luna noiembrie. Nu necesită îngrășăminte speciale, cel mai potrivit este compostul din bălegar de vacă. De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul că rodia, la origini, crește în soluri uscate, nisipoase. Udăm pomii de 1-2 ori în săptămână, iar în perioada de vegetație mai des, cu excepția sezonului de înflorire, precizează Serghei Cosiug.

Rodiul are 4 etape de înflorire: din mai până în septembrie. Atunci când pomii sunt în floare, tabloul este unul de nedescris, florile mari și roșii sunt nemaipomenit de frumoase, povestește antreprenorul.

Chiar dacă se întâmplă ca din anumite motive florile să cadă, vor înflori altele, fără roadă nu rămânem sigur. De regulă, păstrăm doar florile din primele 2 etape de înflorire, celelalte flori trebuie tăiate.

În regiunea noastră, sfârșitul de octombrie este perioada când fructele ajung la maturitate. Este uimitor cum fructele singure ne dau de înțeles când sunt gata de recoltare, doar trebuie „să știm să le ascultăm”. Rodia este coaptă bine atunci când începe să crape coaja și semințele se scutură, exact ca în cazul nucilor. Trebuie culese imediat ce au apărut primele crăpături, altfel, nu vom putea păstra fructele. Din acest motiv, rodii coapte în magazine nu vom găsi niciodată. Păstrate în condiții corecte, rodii din plantația noastră mâncăm până în luna mai. Anul acesta am recoltat 0,5 tone de rodii. Pentru că au fost multe, o parte din roadă am vândut-o, mai spune fermierul.

Familia are în livadă diferite soiuri de rodii. De exemplu, soiul „Rodie roz de Crimeea” nu este foarte atrăgător la aspect, dar este cel mai potrivit pentru sucul presat la rece: are semințele mai mărunte și un gust mai dulce. Pentru consumul în stare proaspătă este soiul „Guleisha roșu”.

Deși iernile în zona noastră nu sunt din cele mai aspre, în sezonul rece pomii de rodie trebuie protejați. Noi utilizăm sacii de la îngrășăminte, din ei coasem huse de protecție. Anul acesta am experimentat și am ținut pomii acoperiți până în luna mai. Astfel, le-am creat un microclimat mai aproape de cel din care provin pomii. Când i-am descoperit, pomii aveau deja frunzulițe verzi. Astfel, înflorirea a început mai devreme, respectiv, fructele s-au copt mai repede decât de obicei.

Un alt fruct exotic pe care îl găsim în plantația familiei Cosiug este Kaki. Un fruct care iubește căldura, dar nici de ger nu se teme. Astfel crește și rodește perfect la Slobozia. Înflorește la sfârșitul lunii mai, iar fructele sunt coapte la început de octombrie. Pomii sunt foarte roditori, în deosebi, dacă în preajmă sunt stupi cu albine care să le polenizeze, precizează Serghei.

Puieții de kaki recomandăm să fie sădiți toamna. Perioada caldă va permite pomului să prindă rădăcini și să se acomodeze cu noul loc, iar primăvara va începe regenerarea sistemului de rădăcini. Pentru pomii exotici, este bine să alegem cel mai însorit loc din grădină.

Kaki este foarte rezistent la temperaturi scăzute. Noi nici nu culegem fructele, le mâncăm iarna direct din copac. Iar înghețurile nu fac altceva decât să le accentueze gustul deosebit. Tabloul este tare interesant: frunzele au căzut, dar pomul este plin de fructe, spune bărbatul.

În timp, fermierii au învățat cum să crească singuri puieții. Mai mult, au și o pepinieră unde cresc puieți de fructe exotice pentru doritorii de a le avea în grădină. Pentru începători, realizează filmulețe informative pe care le plasează pe internet.

Timp de 15 ani am studiat creșterea pomilor exotici, acum, ne împărtășim și cu ceilalți. Ne sună foarte mulți pentru sfaturi și recomandări. Recent am sădit și doi pomi de kiwi, așteptăm să vedem rezultatele. De regulă, kiwi dă rod în anul 4. Planificăm să dezvoltăm și să creștem și acest fruct.

Am fost curioși și am întrebat fermierii: Este foarte multă muncă în tot ce faceți, este doar o mare pasiune sau intenționați să faceți o afacere cu fructe exotice crescute pe meleagurile noastre și iată ce au răspuns:

La început, a fost un hobby. Mulți ani am ezitat să vindem puieți chiar și prietenilor, până am fost siguri că pomii noștri chiar dau roadă. Informații nu sunt aproape deloc, nu am avut de cine să întrebăm. Cum să formăm pomul de rodii, cu ce-l să-l hrănim, cum să-l îngrijim, toate le-am învățat singuri. În prezent, în urma experiențelor, am ajuns să deținem un bagaj important de informații care ne permite să fim siguri că puieții noștri vor da roade. Vindem puieți de rodiu, dar avem o condiție: omul trebuie să vină la noi, să vadă să ne întrebe, să-i explicăm, să-i arătăm toate detaliile, a mărturisit Serghei Cosiug citat de agromedia.md

Un milion de morţi şi răniţi ucraineni şi ruşi în doi ani şi jumătate de război în Ucraina şi consecinţe demografice grave pe termen lung

Un milion de oameni au fost ucişi sau răniţi – ucraineni şi ruşi -, cu consecinţe demografice grave, în cei doi ani şi jumătate ai Războiului din Ucraina, potrivit unei anchete The Wall Street Journal (WSJ), relatează France24, scrie news.ro.

Costul uman al Războiului din Ucraina este o problemă majoră, atât pentru Moscova, cât şi pentru Kiev, însă numărul exact al militarilor ucişi în luptă este un secret bine păstrat.

Însă această anchetă a cotidianului american publicată marţi estimează un bilanţ global de un milion de morţi şi de răniţi de la începutul conflictului, la 24 februarie 2022.

În privinţa armatei ucrainene, ziarul evocă – citând surse ucrainene confidenţiale – un bilanţ stabilit în 2024 de 80.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

În privinţa armatei ruse, WSJ se bazează pe estimări ale serviciilor de spionaj din Occident, cele mai mari evocând 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi, un bilanţ cu mult mai mare, din cauza strategiei ”cărnii de tun” ruseşti.

Însă, dincolo de pierderile umane, WSJ insistă asupra consecinţelor demografice pe termen lung ale Războiului din Ucraina.

Una dintre motivaţiile lui Vladimir Putin în invazia Ucrainei era umflarea numărului locuitorilor Rusiei.

În 2014, anexarea Crimeei i-a permis să adauge 2,4 milioane de cetăţeni, potrivit lui Ivan Krastev, un politolog bulgar specialist în demografie europeană, citat de WSJ.

”Demografia este o prioritate pentru Putin, care vrea să folosească Ucraina şi locuitorii ei pentru a consolida nucleul slav al Rusiei. Însă pentru Ucraina este o dilemă existenţială: câte pierderi poate suferi o ţară fără să-şi compromită viitorul?”, declară el cotidianului american.

În afară de militarii ucişi în luptă, există pierderi civile care rămân necunoscute, şase milioane de ucraineni au fugit din ţară, iar decesele care nu sunt legate în mod direct de război depăşesc mult naşterile.

În primele şase luni din 2024, în Ucraina s-au înregistrat 250 000 de morţi şi doar 87 000 de naşteri.

Rezultatul este că populaţia ucraineană – de 40 de milioane de locuitori la începutul lui 2022, cu tot cu crimeea – este în prezent de 25-27 de milioane de locuitori, potrivit unor estimări guvernamentale în teritoriile aflate în prezent sub controlul Kievului.

Dezastru în Ucraina! Armata rusă a bombardat puternic orașul Sumî, unde au fost puse la pământ un cămin de bătrâni și un orfelinat

Orașul Sumî, aflat în apropierea graniței cu Rusia (zona Kursk) este bombardat intens de forțele militare ruse, aproape în fiecare zi. Un cămin de bătrâni și un orfelinat au fost puse la pământ doar în ultimele 24 de ore, scrie digi24.ro.

Forţele Rusiei au atacat un centru pentru vârstnici din oraşul Sumî din Ucraina şi au vizat sectorul energetic, într-un nou val de atacuri aeriene desfăşurat joi, provocând moartea a cel puţin unui civil, afirmă oficialii ucraineni, citaţi de Reuters.

Un organism de monitorizare al ONU afirmă că atacurile asupra reţelei de electricitate au încălcat, probabil, dreptul umanitar, în timp ce Agenţia Internaţională pentru Energie a arătat, într-un raport, că deficitul de electricitate al Ucrainei în lunile critice de iarnă ar putea ajunge la o treime din vârful cererii estimate.

În timpul unui atac din timpul zilei asupra oraşului Sumî din nord, o bombă rusească ghidată a lovit o clădire cu cinci etaje, afirmă oficiali regionali şi militari. O persoană a murit şi 12 au fost rănite, a arătat Ministerul de Interne pe Telegram.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că echipele de salvarea încearcă să vadă dacă au rămas oameni prinşi sub dărâmături. Imaginile de acolo publicate odată cu postarea ministerului arată pacienţi în vârstă în timp ce sunt evacuaţi din clădirea avariată, fiind întinşi pe jos pe covoare şi pături.

În discursul său nocturn, Zelenski a afirmat că Rusia a lansat 90 de atacuri cu bombe ghidate în ultimele 24 de ore. Într-un alt bombardament a fost lovit satul Pavlivka, la 3 km distanță de graniță, în regiunea Sumî. Un bloc de locuințe și, un orfelinat și un Centrul de reabilitare pentru copii au fost lovite.

Un total de 18 persoane au fost rănite, 6 copii și 12 adulți. A fost incălcat dreptul umanitar internațional Misiunea ONU pentru Monitorizarea Drepturilor Omului în Ucraina afirmă că atacurile Rusiei au încălcat dreptul umanitar internaţional, punând în pericol servicii esenţiale, ameninţând sănătatea publică, educaţia şi economia, potrivit unui raport. Kievul spune că vizarea sistemului energetic este o crimă de război, iar Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pentru patru oficiali şi ofiţeri militari ruşi pentru bombardarea infrastructurii energetice civile.

Moscova susţine că infrastructura energetică este o ţintă militară legitimă şi respinge acuzaţiile ca irelevante. Sumî, o ţintă frecventă Moscova a atacat în mod repetat regiunea Sumî, care se învecinează cu regiunea Kursk din Rusia, locul unei incursiuni majore a ucrainenilor, în timp căreia Kievul afirmă că a cucerit peste o sută de localităţi.

Miercuri seară, bombardamentele ruse au ucis trei persoane în apropier de Krasnopillia, în regiunea Sumî, afirmă procurorii locali. Joi, alte bombardamente au rănit două persoane şi au avariat o instituţie medicală.

Ursula von der Leyen, din nou la Kiev: „Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase”

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit vineri la Kiev pentru a discuta cu oficialii ucraineni despre sprijinul Uniunii Europene în pregătirea pentru iarnă, consolidarea apărării și progresele în legătură cu împrumuturile G7, scrie adevărul.ro.

Ursula von der Leyen a ajuns pentru a opta oară la Kiev pentru a discuta sprijinul UE pentru Ucraina în pragul iernii, conform Reuters, relatează Agerpres.

„A opta mea vizită la Kiev are loc în contextul în care sezonul rece începe în curând, iar Rusia continuă să țintească infrastructura energetică. Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase. Am venit aici pentru a discuta despre sprijinul Europei. De la pregătirea pentru iarnă la apărare, la aderare și la progresele privind împrumuturile G7”, a scris Ursula von der Leyen pe rețeaua de socializare X.

Ursula von der Leyen a anunțat joi că 160 de milioane de euro din veniturile înghețate ale activelor rusești vor fi direcționate pentru a acoperi nevoile umanitare urgente ale Ucrainei în această iarnă.

Rusia a distrus aproximativ 9 gigawați (GW) din capacitatea de producție a infrastructurii energetice ucrainene, o pierdere pe care Ursula von der Leyen a descris-o ca fiind „echivalentul energetic al celor trei state baltice”.

Von der Leyen a adăugat că UE intenționează să restabilească 2,5 GW din capacitatea de generare a energiei electrice a Ucrainei și să crească exporturile pentru a furniza 2 GW de energie electrică Ucrainei.

Von der Leyen urmează să aibă o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali de rang înalt.