Coșmarul femeilor afgane! Talibanii le interzic să lucreze în ONG-uri naţionale şi internaţionale. Ce alte interdicții au și cum sunt scoase din viaţa publică

Talibanii au ordonat sâmbătă organizaţiilor nonguvernamentale (ONG) să nu mai lucreze cu femei – pentru că ele nu respectă un cod vestimentar adecvat -, un anunţ care intervine la patru zile după interzicerea accesului femeilor şi fetelor la studii superioare din acelaşi motiv, relatează AFP.

”S-au depus plângeri grave despre nerespectarea hijabului islamic şi a altor reguli referitoare la munca femeilor în organizaţii naţionale şi internţaionale”, anunţă într-o scrisoare, pe care AFP scrie că a obţinut-o, ministerul însărcinat cu aprobarea licenţelor ONG-urilor care operează în Afganistan.

”În cazul neglijării directivei (…), licenţa organizaţiei care a fost emisă de cătrre minister va fi anulată”, se arată în această scrisoare adresată ONG-urilor naţionale şi internţaionale.

Două ONG-uri internţaionale cu care AFP scrie că a discutat au confirmat că au primit acest comunicat ministerial.

”Ne suspendăm toate activităţile începând de duminică”, declară AFP, sub protecţia anonimatului, un oficial de rang înalt al unei organizaţii internţaionale implicate în acţiunea umanitară, în mai multe regiuni izolate din Afganistan.

Acest anunţ intervine la doar patru zile după ce Guvernul taliban a decis să le interzică femeilor afgane să urmeze cursuri în universităţi publice şi private afgane, pe o perioadă nedeterminată.

Ministrul Învăţământului Superior Neda Mohammad Nadeem a anunţat, la două zile după acest anunţ, că a luat această decizie deoarece ”studentele care se duc la universitate (…) nu respectă instrucţiunile cu privire la hijab”.

”Hijabul este obligatoriu în islam”, a subliniat el, referindu-se la obligarea femilor afgane de a-şi acoperi faţa şi corpul – în întregime.

În opinia sa, fetele care studiază într-o provincie care se află departe de domiciliul lor ”nu călătoreau nici însoţite de către un «mahram», un însoţitor masculin adult”.

Această nouă atingere adusă drepturilor femeilor a constituit un şoc pentru numeroase femei afgane, excluse deja din şcolile secundare, şi a provocat condamnări internaţionale.

În pofida promisiunii de a fi mai supli, talibanii au revenit la interpretarea ultra-rigoristă a islamului, care le-a marcat primul regim (1996-2001).

De 16 luni de zile, măsuri împotriva libertăţilor s-au multiplicat mai ales împotriva femeilor – care au fost scoase treptat din viaţa publică şi excluse din colegii şi licee.

Talibanii s-au răzgândit în ultimul moment, la 23 martie, şi au închis şcolile secundare cu doar câteva ore înainte să le redeschidă, aşa cum anunţau de mult timp.

Diverşi membri ai puterii au declarat că nu există suficiente cadre sau bani, dar şi că şcolile vor fi redeschise imediat după elaborarea unui program de învăţământ islamic.

În afară de privarea de studii, femeile nu au acces în cea mai mare parte a locurilor de muncă din sectorul public şi sunt plătite mizarbil pentru a rămâne acasă.

Ele nu au dreptul să călătorească fără să fie însoţite de către o rudă bărbat şi sunt obligate să se acopere cu o burqa sau un hijab atunci când ies din locuinţă.

În noiembrie, talibanii le-au interzis să intre în parcuri, grădini, săli de sport şi băi publice.

Săptămâna Europeană a Sportului se va desfășura în Republica Moldova în perioada 23-30 septembrie

În perioada 23-30 septembrie în Republica Moldova se va desfășura Săptămâna Europeană a Sportului cu genericul BeActive. Scopul activităților este de a inspira oameni de toate vârstele să practice sportul, contribuind astfel la bunăstarea personală și la crearea unei comunități unite în jurul activităților fizice, transmite MOLDPRES

Seria de evenimente va începe cu Festivalul BeActive, care se va desfășura în parcul La Izvor din municipiul Chișinău. Participanții vor avea ocazia să participe la mai multe activități sportive, inclusiv fotbal pe plajă, volei, padel și tenis. Festivalul va găzdui și o zonă specială BeActive, dedicată activităților de fitness, pentru a încuraja un stil de viață activ. 

Pe data de 22 septembrie, de la ora 9:00 va avea loc BeActive Antrenament de Alergare, o sesiune condusă de antrenori experimentați, care va ajuta participanții să își îmbunătățească rezistența și tehnica de alergare. Pe 24 septembrie, de la ora 11:00, toți iubitorii de sport sunt așteptați la BeActive Cărpineni Start de Alergare, un eveniment special dedicat refugiaților din Ucraina stabiliți în Cărpineni. 

La 28 septembrie, de la ora 11:00, va avea loc BeActive Marathon start pentru copii, unde cei mici vor avea ocazia să alerge pe diferite distanțe și să încurajeze un stil de viață activ. 

Evenimentul principal al săptămânii va avea loc pe 28 și 29 septembrie, la Chișinău și va include BeActive Roller Marathon Start, BeActive Marathon4ALL Start, o cursă rezervată  sportivilor în scaune cu rotile; BeActive Moldova Mass Start, un moment istoric, cu starturi simultane în cinci orașe din Moldova; BeActive Special Olympics Înot, competiție de înot dedicată sportivilor cu dizabilități intelectuale etc.

Pe 5 octombrie, în cadrul evenimentelor BeActive, va avea loc un meci caritabil de tenis între Radu Albot și Marius Copil. Fondurile colectate din vânzarea biletelor și donații vor fi direcționate către susținerea sportivilor cu dizabilități din Moldova. 

Femeile câștigă mai puțin decât bărbații. Diferența e destul de mare

Salariul mediu al femeilor din Moldova, în anul trecut, a fost mai mic cu 15,6% față de cel al bărbaților, scrie jurnal.md.

Diferența între salariile medii este de peste 2 000 de lei. Salariul mediu lunar brut al femeilor a constituit 11 237 de lei, al bărbaților – 13 309 lei. Datele au fost prezentate de Biroul Național de Statistică, de Ziua internațională a salarizării echitabile, marcată anual în data de 18 septembrie, transmite IPN.

Bărbații câștigă mai bine decât femeile în majoritatea activităților economice. Biroul Național de Statistică precizează domeniile unde sunt raportate cele mai mari diferențe: informații și comunicații, unde salariul unui bărbat este cu 38% mai mare decât al unei femei; finanțe și asigurări – cu 34,6%, sănătate și asistență socială – cu 25,6%.

În schimb, femeilor le revin câștiguri salariale mai mari în servicii administrative și de suport – cu 7,5% mai mult în comparație cu lefurile bărbaților, iar în industria extractivă – cu 3,1%, notează BNS.

Poziția ierarhică la locul de muncă și nivelul de calificare al salariaților influențează diferențele salariale pe sexe, explică Biroul Național de Statică.

BNS mai precizează că femeile predomină în rândul salariaților în majoritatea raioanelor, cele mai mari ponderi fiind la Fălești, Nisporeni, Sângerei și Cantemir.

Tot mai mulțiminori după gratii: creștere alarmantă a infracțiunilor deosebit de grave comise de ei

Numărul infracțiunilor comise de minori în Republica Moldova continuă să scadă constant pe parcursul ultimilor zece ani, arată rapoartele Biroului Național de Statistică (BNS). Dacă în anul 2014, aproape 1200 de minori au figurat în dosare, în 2023  numărul acestora s-a micșorat la aproape 450. În același timp, numarul crimelor deosebit și exceptional de grave a crescut aproape de trei ori in 2023, ATO Gagauzia înregistrând o crestere de 200 la sută în sectorul delicvenței juvenile în comparație cu 2022, scrie anticorupțir.md.

Infracţiunile cel mai des comise de minori rămân a fi furturile, cu o pondere de 58,8% din totalul infracţiunilor, jafurile – 7,1%, cazurile de huliganism – 5,1%, pungășiile – 3,8% și escrocheriile – 2,9%, precum și alte infracțiuni – 22,3%.  Ultimul omor, cu implicarea minorilor, datează din anul 2021.

Deși indicii totali ai infracțiunilor se reduc, la capitolul infracțiunilor deosebit de grave numărul cazurilor a crescut de la trei  la nouă în 2023, comparativ cu 2022, iar al inracțiunilor  excepțional de grave – de la trei la șase, în aceleași perioade de referință.

Numărul minorilor care au comis infracțiuni (2022 vs 2023)

Analiza  fenomenului criminalității juvenile  după principiul teritorial ne relevă faptul că indicii s-au redus vizibil pe parcursul anului trecut în toate zonele republicii cu excepția ATO Gagauzia, unde s-a înregistrat o creștere de 200 la sută, de la 4 cazuri în 2022 la 12 în 2023.

Totodată, un raport al Inspectoratului General de Poliție arată că la comiterea celor 449 de  infracțiuni au participat 735 copii, dintre care  51 fete.

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a comunicat pentru portalul Anticoruptie.md că, momentan, în penitenciarele Republicii Moldova își execută pedeapsa cu închisoarea 31 de deținuți minori. Vârsta celui mai mic minor aflat în detenție este de 16 ani, acesta executând pedeapsa pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 Cod penal – furtul, și a prevederilor art. 1921 Cod penal – răpirea mijlocului de transport.

Potrivit instituției, furtul este infracțiunea pentru care sunt pedepsiți cu privațiune de libertate cel mai mare număr de deținuți minori.

Conform informației livrate de ANP, din numărul total de deținuți minori care la moment se află după gratii, 14 deținuți au săvârșit infracțiunile prin recidivă, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea deținut minor după eliberarea din închisoare revine la stilul de viață obișnuit și continuă să încalce legea.

Penitenciarul nr.10-Goian este unul de tip semiînchis unde îşi execută pedeapsa deţinuţii minori. Acesta este amplasat în comuna Ciorescu, satul Goian.

”Poveste de Crăciun”, colind nou de la Cornelia Ștefăneț! Cu cine apare artista în videoclip
Articolul anterior
Un brad uriaș de Crăciun croșetat a intrat în Cartea Recordurilor. Ce înălțime are
Articolul următor