Soldații ruși dezertează în masă în Zaporojie: Moscova trimite Garda Națională să îi caute

Ocupanții ruși recurg adesea la dezertare și își părăsesc posturile de pe câmpul de luptă. Peste 200 de soldați ruși sunt căutați în teritoriile ocupate din regiunea Zaporojie, spune Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe Facebook, relatează Ukrainska Pravda, conform hotnews.

„Trupele ruse și mercenarii forțelor de ocupație își părăsesc în masă posturile din teritoriile ocupate temporar din regiunea Zaporijie.

Unități separate ale Rosgvardia au fost trimise în orașul Prîmorsk pentru a efectua operațiuni de căutare. Datele preliminare indică faptul că sunt căutați peste 200 de oameni.”

În plus, Statul Major General a confirmat distrugerea unui sistem de rachete antiaeriene S300, a opt piese de echipament militar de diferite tipuri și a unui depozit de muniții în Zaporojie în zilele precedente.

De asemenea, Statul Major a raportat că peste 150 de militari ruși au fost răniți.

Rușii, nemulțumiți de echipamente și antrenamente

În octombrie, o convorbire interceptată de Serviciul de Securitate al Ucrainei între un recrut rus și soția sa arată modul de organizare a liniilor trupelor Rusiei pe front și cum funcționează „trupele-barieră” care trebuie să împuște deținuții recrutați dacă încearcă să fugă.

Potrivit interceptării, deținuții recrutați sunt împușcați de către recruții începători, iar aceștia, la rândul lor, sunt împușcați de trupele obișnuite.

„Condamnații au fost aduși aici dintr-o închisoare. Au fost conduși undeva mai înainte. Și suntem aici ca trupe de barieră: dacă cineva fuge înapoi, îi eliminăm. Așa se procedează aici: adică noi suntem pe a doua linie aici, păzim pe prima, iar în spatele nostru mai este o linie. Nici acolo nu poți fugi. Este imposibil să scăpăm – ai noștri ne vor împușca…”, spune recrutul rus.

Pe 9 decembrie președintele rus Vladimir Putin a recunoscut în premieră că au fost probleme cu echipamentele soldaților încorporați începând cu data de 21 septembrie, când a ordonat mobilizarea parțială, după ce numeroase înregistrări video distribuite chiar de recruții ruși pe rețelele de socializare au arătat acest lucru.

La o conferință de presă la Bișkek, Putin a susținut că unele dintre problemele legate de aprovizionarea celor 300.000 de oameni care au fost chemați într-o campanie de mobilizare în septembrie și octombrie se atenuează acum.

Marțea trecută liderul de la Kremlin a ordonat guvernului să creeze un așa-zis grup de lucru care să coordoneze problemele legate de mobilizare și pregătirea rezerviștilor mobilizați în contextul numeroaselor plângeri formulate de recruții și soldații ruși.

Până acum tot au fost distribuite imagini cu recruți ruși care ori nu au primit pregătirea necesară, ori au fost pusă să își cumpere provizii pe cont propriu.

Soldați ai armatei de invazie trimisă de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina s-au filmat plângându-se că au fost abandonați într-o pădure, fără mâncare și apă, doar cu pușca din dotare.

Un videoclip care a circulat în noiembrie pe rețelele de socializare arăta nemulțumirea recruților ruși față de condițiile în care sunt ținuți, de lipsa medicamentelor, a pregătirii și a echipamentelor militar sau lipsa lor, în ceea ce a culminat cu lovirea unui ofițer care este amenințat că îi vor fi „rupte oasele” și că îi „va zbura capul”.

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Video! Messi a rupt ringul de dans într-un club, unde a sărbătorit 15 ani de relație cu Antonella, soția sa
Articolul anterior
Un recrut rus a fost arestat după ce și-a omorât în bătaie comandantul pe fondul consumului de alcool
Articolul următor