Premierul Natalia Gavrilița, mesaj de felicitare în ajunul Anului Nou

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a transmis un mesaj cu ocazia trecerii dintre ani, pe pagina sa de Facebook. Potrivit premierului, anul 2022 a fost marcat de multiple crize, iar Guvernul va rămâne alături de oameni și în anul următor.

”Dragi cetățeni,

Suntem la sfârșitul unui an în care am trecut prin mai multe încercări. Suntem cu toții obosiți de știri îngrijorătoare și de incertitudine, dar sărbătorile de iarnă ne dau răgazul să fim alături de familie și prieteni, să ne umplem de emoții pozitive și să ne concentrăm pe ce-i mai important. Mulți au revenit acasă de peste hotare, oameni dragi cărora le ducem constant dorul. La mesele noastre frumoase de sărbătoare, vom împărtăși grijile și greutățile, dar și vom face ceea ce am făcut dintotdeauna – ne vom bucura de pace, vom fi recunoscători pentru sănătate, ne vom mândri de realizările copiilor și celor dragi nouă, vom celebra faptul că putem fi împreună, și – sunt sigură – vom găsi în noi putere și optimism. 

2022 a fost anul crizelor multiple: criza energetică și, cel mai grav, crizele generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei care ne-a afectat economia și securitatea.  Urmare a acestor crize, ne-am confruntat și cu o creștere a prețurilor care a însemnat o povară grea pentru cei mai mulți dintre noi.  

Spre sfârșitul anului, s-au adăugat și încercările de a ne dezbina și de a crea haos în țară. 

În aceste condiții, am avut o misiune deloc ușoară: să menținem pacea și unitatea, să fim alături de oameni într-o perioadă atât de dificilă, și, în același timp, să mergem înainte cu reformele care să facă statul nostru puternic,  dezvoltat,  eficient și incoruptibil. 

Într-un an ca acesta nu poți face minuni, dar cred că ne-a reușit să punem bazele unui stat în care copiii noștri să dorească să rămână, să-și trăiască viața în pace, dreptate și prosperitate. Un stat în care fiecare om să-și ducă viața cu demnitate și încredere că mâine va fi mai bine.

Făcând retrospectiva acestui an pot să spun cu toată responsabilitatea că eu mă mândresc cu țara mea și mai ales cu oamenii noștri, oriunde s-ar afla ei. Mă mândresc cu felul în care ne-am solidarizat, ne-am deschis inimile și casele noastre, de felul în care ne-am ajutat vecinii care fug din calea războiului nedrept, de cum am împărțit cu ei puținul pe care îl avem.

Îmi doresc să păstrăm același spirit de unitate și solidaritate și în anul care vine. Guvernul face totul să fie alături de oameni, cu creșteri de venituri și compensații, alături de antreprenori, cu stimulente fiscale și subvenții, și alături de localități, cu proiecte de infrastructură.

Este important să avem încredere că mergem într-o direcție bună. În acest an, țara noastră a devenit stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Locul nostru este în familia europeană și vom face tot posibilul ca această bunăstare așteptată și meritată, să fie simțită pe deplin și cât mai curând de fiecare cetățean.

Vă îndemn să avem încredere și unii în alții, în ziua de mâine și anul care vine. Să facem împreună din Republica Moldova țara pe care ne-o dorim și pe care o merităm!”, a scris Natalia Gavrilița.

Activista Maria Olar, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă

O femeie din Chişinău, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fost silită să vorbească în limba rusă.

O femeie din Chişinău va primi de la stat despăgubiri de 20.000 de lei (peste 1000 de euro) pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă la Judecătoria Comrat, scrie evz.ro.

Decizia a fost luată de Judecătoria raionului Cimişlia, care a constatat că reclamanta a fost discriminată pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă, fără să i se ofere un translator.

EvZ a realizat anterior o anchetă în care se arăta că în unele instanţe din Republica Moldova şedinţele de judecată au loc în limba rusă.

Decizia este cu drept de atac în Curtea de Apel Comrat. Instanţă în care o bună parte din şedinţele de judecată au loc în limba rusă.

Activista de la Chişinău, Maria Olar, cunoscută pentru proteste excentice, a depus o plângere în instanţa civilă în care cerea de la Judecătoria Comrat prejudicii de 200.000 de lei (peste 10.000 de euro) pentru că a fost judecată în limba rusă. Femeia a fost contravenientă într-un dosar pornit pentru defăimare la solicitarea fostei başcane, Irina Vlah.

„Am solicitat ca şedinţele de judecată să se desfăşoare în limba română. Dar am fost refuzată. Am recuzat judecătorii. Fără rezultat. I-am cerut magistratului Denis Guţu ca şedinţa să aibă loc în română. A refuzat. Eu am filmat momentul. Iar Guţu a chemat poliţia. Am fost amendată cu 900 de lei (cca 45 de euro).

Nimeni nu vrea să vorbească în română acolo. Se uită grefierele la tine şi îţi spun că nu înţeleg ce vorbeşti. Am contestat la Curtea de Apel Comrat. Tot în rusă au fost şedinţele. Dar acolo mi-au propus un traducător. Apoi au făcut şedinţă în lipsa mea. Au emis încheiere pentru prescripţie”, a declarat pentru EvZ Olar.

Femeia spune că a solicitat strămutarea dosarului la Curtea Supremă de Justiţie, dar a fost refuzată. În schimb, Consiliul pentru Egalitate i-a admis plângerea, constatând discriminarea.

Limba rusă, limbă de bază în instanţele din Găgăuzia

Limba rusă este la ea acasă în Judecătoria Comrat, Curtea de Apel Comrat şi oficiul Taraclia al Judecătoriei Cahul.

Unii magistraţi din Republica Moldova sfidează Legea funcţionării limbilor şi normele constituţionale, făcând şedinţe şi emiţând decizii doar în limba rusă. Aceştia justifică încălcarea legislaţiei lincvistice printr-o breşă lăsată în Constituţie şi în câteva legi de către guvernarea agro-socialistă din Republica Moldova din anii 90.

Articolul 118 din Constituția Republicii Moldova prevede că „procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească”.Aceeaşi normă mai stipulează că, în condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi „într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces”.

Articolul 9 din Legea privind organizarea judecătorească, care datează din 1995, prevede că „procedura judiciară se poate desfăşura şi în altă limbă, în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”.

Totodată, în cazul când procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în „limba moldovenească”.

Limba rusă, exclusă oficial din instituţiile publice

În 2020, guvernarea socialistului pro-rus Igor Dodon a adoptat nouă lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta prevedea că urmărirea penală și procedurile judiciare în cauze penale, civile, contravenționale și în arbitraj în Republica Moldova se desfășoară în limba de stat. Sau într-o limbă acceptată de majoritatea persoanelor participante la proces.

În 2021, această lege a fost declarată neconstituţională.

În martie 2023, deputații pro-europeni au votat în lectura a doua proiectul de lege care prevede substituirea sintagmelor „limba moldovenească”, „limba maternă” și „limbă de stat” cu sintagma ”limba română”.

Totuşi, această modificare legislativă nu a rezolvat problema utilizării pe scară largă a limbii ruse de către unele instanţe judecătoreşti.

Doi tineri din Capitală, reținuți pentru tentativă de omor asupra unui taximetrist. Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape

Victima, un bărbat de 55 de ani, care activează ca taximetrist, a comunicat polițiștilor că în noaptea de 23 aprilie curent a primit o comandă de a transporta două persoane din Chișinău spre Strășeni. În apropierea localității Negrești, unul dintre pasageri a solicitat stoparea automobilului, apoi i-ar fi aplicat șoferului o lovitură cu o sticlă în regiunea capului și au intenționat să-l stranguleze cu o centură.

Bărbatul a opus rezistență și a reușit să scape de suspecții care, au fugit într-o direcție necunoscută. În urma măsurilor speciale de investigație și urmărire penală întreprinse de polițiștii din Strășeni, cu suportul  ofițerilor de investigație din cadrul INI, sub conducerea procuraturii Strășeni suspecții au fost localizați și reținuți.    Bănuiții sunt originari din raioanele Rîșcani și Sîngerei, iar unul dintre ei nu este la prima abatere de la lege, anterior fiind judecat pentru furt, jaf și huliganism.   Suspecții au fost reținuți pentru 72 de ore, iar conform legislației în vigoare aceștia riscă închisoare de la 10 la 15 ani. 

Un post TV de la noi a fost sancționat cu 61.000 de lei: Motivul

În ședința de azi a Consiliului Audiovizualului, fondatoarea serviciului de televiziune „GLOBAL 24”, Instituția Privată Studio de Televiziune „VIZIUNEA LIBERĂ”, a fost amendată cu 61 000 de lei pentru nerespectarea prevederilor ce țin de produsul local.

În perioada monitorizată, „Global 24” a difuzat programele: „Fii sănătos”, „Secretele lumii”, „Сам себе доктор”„Новости GLOBAL 24” (ru), „Новости GLOBAL 24- Итоги недели (ru)” „Погода” (ru), „Восток/Запад” (ru), acestea constituind cu peste 12 ore mai puțin conținut local decât ar fi urmat să aibă postul. Amenda a fost de 17 000 de lei.

Programele în primă difuzare au alcătuit cu aproximativ 5 ore mai puțin decât prevede legea, proporția produsului autohton în orele de maximă audiență a fost cu aproximativ 15 ore mai mică. Și în aceste cazuri, sancțiunile s-au ridicat la 17 000 de lei.

În același timp, postul a difuzat cu aproape două ore mai puține programe în limba română. Amenda a fost de 10000 de lei.

#usideschise cu astrolog și somelier: ce vă așteaptă în 2023 și cum servim corect alcoolul pe masa de sărbătoare
Articolul anterior
Mesajul speakerului Parlamentului, Igor Grosu, cu prilejul Anului Nou 2023: ,,Un an în care am vrea să revină pacea în regiune”
Articolul următor