Aproape o mie de persoane au contractat infecții în instituțiile medicale în 2021, arată cele mai recente date oficiale. Specialiștii spun că numărul real al infectărilor ar putea fi mai mare, deoarece nu toate cazurile sunt raportate. Cei mai afectați pacienți sunt lăuzele și nou-născuții, scrie moldova.europalibera.org.
Potrivit datelor furnizate Europei Libere de Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP), în anul 2021 au fost raportate 959 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale, cu 165 mai mult decât în 2020, dar cu 387 mai puține decât în 2019, când au fost înregistrate 1.346 de cazuri.
Instituția nu deține informații despre decese cauzate de aceste infecții. Scăderea numărului de cazuri este explicată prin faptul că în timpul pandemiei de Covid-19 au fost anulate majoritatea operațiilor planificate.
În 2021, șase lăuze din mie și patru nou-născuți din o mie s-au ales cu infecții nosocomiale în maternități. Alți pacienți afectați cel mai des de infecțiile asociate asistenței medicale sunt cei cu plăgi chirurgicale.
Infecţie nosocomială (infecţie asociată asistenței medicale) este orice maladie (stare) infecţioasă, care afectează pacientul ca rezultat al spitalizării sau adresării după asistenţă medicală, sau care afectează lucrătorul medical, ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor de serviciu, indiferent de momentul apariţiei simptomelor, în spital sau după externare, în limitele perioadei de incubaţie.
Printre cele mai frecvente cauze ale apariției infecțiilor au fost:
- spitalizarea de lungă durată;
- contactul cu alți bolnavi;
- contactul cu personalul medical purtător de germeni patogeni;
- nerespectarea igienei instituționale;
- igiena defectuoasă a mâinilor personalului medical, pacienților și vizitatorilor;
- intervențiile invazive;
- neutilizarea sau utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de protecție;
- bolile predispozante – boli virale, degenerative;
- lipsa epidemiologilor în instituțiile medicale.
Cele mai frecvente infecții
Ghidul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale din R. Moldova arată că infecțiile care se pot dezvolta în instituțiile medicale sunt faringitele, bronşitele, pneumoniile, abcesul pulmonar, otitele, sinuzitele, rinitele, anginele, laringitele, conjunctivitele, enteritele, colitele, gastro-enterocolitele, colecistitele, hepatitele, pielonefritele, cistitele, uretritele, meningitele, encefalitele, abcesele, vaginitele, septicemiile.
Profesorul universitar și epidemiologul Viorel Prisăcari spune că apariția infecțiilor depinde de mai mulți factori, inclusiv de vârsta și sexul pacientului.
„Bolnavii din terapie intensivă, cei cu comorbidități, cei cu imunitatea scăzută dezvoltă mult mai ușor infecții nosocomiale. Bărbații sunt mai sensibili decât femeile”, a precizat Prisăcari pentru Europa Liberă.
De asemenea, pacienții cu politraumatisme, arsuri, după transplant de organe, intervenții chirurgicale, investigații invazive, cateterizări și intubații traheale sunt predispuși să dezvolte infecții.
Lăuzele fac cel mai des mastite (infecție a glandelor mamare, provocată de bacterii), iar nou-născuții – colite (inflamație a mucoasei colonului).
ANSP: „Încurajăm ca toate cazurile să fie semnalate”
Instituțiile medicale care depistează infecțiile asociate asistenței medicale raportează cazurile, printr-un formular electronic, Centrului de Sănătate Publică, iar apoi datele ajung lunar la ANSP. Specialiștii recunosc că multe cazuri nu sunt depistate, în condițiile în care nu toate instituțiile au specialiști care să implementeze programe de prevenire și control al acestor infecții.
„Până la pandemie, noi am început să facem un așa-numit studiu de prevalență de moment a infecțiilor asociate asistenței medicale, după un algoritm special. Datele ne-au demonstrat altceva decât se raportează. Cazurile de infecții asociate asistenței medicale erau sub-raportate”, a povestit Europei Libere șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile de la ANSP, Nicolae Furtună.
De fapt, autoritățile și-ar dori ca numărul acestora să crească în statistici. „Noi nu penalizăm pe nimeni pentru neraportare, dar încurajăm ca toate cazurile să fie semnalate, ca să depistăm procesul și unele riscuri asociate cu acest proces. Scopul este de a învăța din propriile greșeli și a le exclude pe viitor”, a explicat specialistul.
„Se poate întâmpla în orice instituție medicală”
El a accentuat, totodată, că infecțiile nosocomiale nu se egalează cu malpraxis-ul și că acestea pot apărea în orice instituție medicală.
„Spitalul poate fi bine dotat și să aibă toate condițiile necesare, dar asta nu înseamnă că aici nu vor apărea infecții asociate asistenței medicale. De exemplu, susținerea respirației este o procedură cu risc și predispune la apariția pneumoniei, iar cateterizările urinare predispun la apariția infecțiilor asociate asistenței medicale. Anterior, pneumoniile și infecțiile urinare de după cateterizare nu erau raportate. Noi știam doar de infecții de plagă, infecții la lăuze și la copiii mici”, a adăugat Nicolae Furtună.
Și unii directori de spitale consideră că raportarea cazurilor de infecții asociate asistenței medicale este în interesul medicilor.
„Noi raportăm infecțiile nosocomiale, reacțiile adverse la preparatele medicamentoase sau alte substanțe. Raportarea acestora se salută și se stimulează, pentru că este un indicator de performanță al instituției”, a spus Europei Libere directoarea Spitalului Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru Copii, Ludmila Bîrca.
Potrivit ei, orice instituție medicală ia măsuri de prevenire, însă infectările nu pot fi evitate în totalitate.
„Noi avem un regim epidemiologic foarte sever, pentru că suntem un spital de boli contagioase și pacienții sunt izolați. Oricum, câteodată mamele încalcă regulile, copiii ies din saloane și se pot întâlni la toaletă sau vine cineva în vizită. Cu toate că purtăm măști, dezinfectăm mâinile, facem dezinfecție în saloane, situații se pot întâmpla”, a explicat Ludmila Bîrca.