Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) nu planifică nici în 2023 să scoată la licitaţie benzile de frecvență 5G, scrie mold-street.com.
Aceasta rezultă din Programul de elaborare a actelor normative ale ANRCETI pentru anul 2023, în care sunt specificate şi concursurile pentru eliberarea licențelor pentru utilizarea frecvențelor, pe care are în plan să le organizeze autoritatea de reglementare.
Planuri schimbate
În acelaşi timp, la finele anului 2021, ANRCETI planifica pentru 2022 organizarea concursului pentru eliberarea licențelor de utilizare a frecvențelor radio din patru benzi de frecvențe, inclusiv și cele pentru comunicații mobile de generația a 5-a (5G).
De notat că Programul de management al spectrului de frecvențe radio pentru anii 2021-2025, aprobat de Guvernul Chicu în 2020, recomanda ca până pe 30 iunie 2022 autoritatea de reglementare să elaboreze și să consulte public aprobarea documentelor de concurs privind eliberarea licențelor pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio din benzile de frecvență 700 MHz și 3600 MHz, adică 5G.
Autoritățile sperau să încaseze circa 100 de milioane de euro, dar deocamdată concursul pentru licențe nu a mai fost anunțat.
Constrângeri şi riscuri
Anul trecut, însă, Cabinetul de miniștri a decis să prelungească, până în al doilea trimestru al 2024, termenul de pregătire a concursului pentru valorificarea frecvențelor necesare implementării rețelelor de comunicații mobile de generația a 5-a (5G).
Astfel, concursul pentru benzile de frecvență 700 MHz și 3600 MHz care urma să se desfăşoare în septembrie 2022 a fost prelungit cu doi ani, ceea ce în opinia autorităţilor „va oferi o perioadă suficientă pentru depășirea constrângerilor în procesul de valorificare a acestor resurse de spectru pentru benzile de frecvență 5G”.
Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale susţinea că decizia a fost luată în urma analizei situației curente și evoluțiilor în acest domeniu, au fost identificate principalele constrângeri și riscuri care pot împiedica desfășurarea cu succes a concursului pentru benzile de frecvență 5G în septembrie 2022 şi, respectiv, e nevoie de a extinde termenul cu doi ani:
- scăderea puterii de cumpărare a populației urmare a crizei economice;
- rata mică de penetrare a telefoanelor mobile compatibile 5G (<5-7%);
- prețul relativ înalt al telefoanelor mobile compatibile 5G (peste 500 euro, în raport cu circa 200 euro – prețul mediu al terminalelor 4G comercializate pe piața Republicii Moldova);
- capacitățile investiționale ale furnizorilor sunt limitate, fiind pe termen scurt direcționate, cu prioritate, spre modernizarea și dezvoltarea rețelelor fixe de bandă largă (FTTx), precum și spre creșterea capacității rețelei 4G existente și a calității serviciilor în orașele mari, unde se atestă o cerere sporită pentru serviciile corespunzătoare, dar și o insuficiență a capacității disponibile;
- insuficiența infrastructurii în mediul rural poate menține discrepanțele mari dintre mediul urban și cel rural privind dezvoltarea sectorului de comunicații mobile;
- posibile constrângeri în desfășurarea/implementarea rețelelor și tehnologiilor noi, în obținerea drepturilor de utilizare a infrastructurii fizice, obținerea accesului pe proprietăți şi utilizării partajate a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice, deoarece procesul de transpunere a Directivei 2014/61/UE privind măsurile de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză nu a fost finalizat;
- limitele existente de reglementare a expunerii la câmpuri electromagnetice pot fi prea restrictive pentru implementarea rețelelor moderne celulare dense, cadrul normativ pentru revizuirea acestora fiind încă în proces de elaborare;
- riscuri aferente implementării unor tehnologii de generație nouă, inclusiv percepțiile privind riscurile de securitate, protecția datelor, protecția împotriva radiațiilor electromagnetice etc.
„Totalitatea acestor factori de risc la moment constituie principala cauză pentru o cerere scăzută din partea furnizorilor de comunicații electronice mobile pentru resursele de spectru 5G și poate rezulta în final într-o posibilă nesolicitare și nevalorificare a acestor resurse”, se arată într-o notă a MIDR.
MIDR susţine că pentru a decide amânarea licitaţiei a luat în considerare și opinia consolidată a Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC, a Asociației Investitorilor Străini și a furnizorilor de comunicații electronice mobile – Moldcell, Orange Moldova și Moldtelecom.
Licitaţia 5G în România, un eşec?
Menţionăm că, în toamna anului trecut, România a scos la licitaţie licenţele 5G, încasând doar 432,6 milioane de euro, după ce operatorii au achiziţionat doar 76% din spectru.
Francezii de la Orange au făcut cel mai mare pariu, alocând 265 de milioane de euro pentru licitaţie. „Dar chiar şi Orange a cheltuit puţin pentru a opera în una dintre ţările mai mari din Europa Centrală şi de Est”, notează publicaţia americană The Light Reading.
Orange este urmat la mare distanţă de Vodafone (123 de milioane de euro) şi RCS&RDS (46 de milioane de euro). Potrivit The Light Reading, licitaţia a fost un eşec.
„Dacă Italia a reuşit să atragă 6,5 miliarde de euro din licitaţia 5G, România în schimb nu a reuşit nici măcar să atragă toţi jucătorii de pe piaţă la licitaţie, iar un sfert din spectrul radio a rămas nevândut”, se arată în analiza publicaţiei.
„Unul dintre factori este decizia Deutsche Telekom / OTE de a nu participa la licitaţie „chiar dacă are 4 milioane de clienţi”. Decizia de a nu participa echivalează cu o recunoaştere a DT/OTE că „nu vede un viitor în România”, scrie The Light Reading, citată de zf.ro.
„Ofertanţii câştigători Orange, RCS&RDS şi Vodafone trebuie să fie nespus de bucuroşi că au plătit atât de puţin pentru licenţele lor de telefonie mobilă într-o regiune a lumii care nu e cunoscută pentru generozitatea guvernelor faţă de companiile de telecomunicaţii”, constată publicaţia americană.
Unul din motivele eşecului este faptul că Guvernul României şi al ANCOM de a organiza mai devreme licitaţia 5G. „România a organizat competiţia la ani de zile după ce acest lucru s-a întâmplat pe alte pieţe, într-un context dominat de inflaţie, spectrul unei noi recesiuni şi o explozie a preţurilor la energie”.
În 2012, statul român a obţinut 682,1 milioane de euro de la aşa-numita „licitaţie 4G“, banii venind atunci de la Orange (227 de milioane de euro), Vodafone (229 de milioane de euro), Cosmote – actualul Telekom Mobile (180 de milioane de euro), RCS&RDS (40 de milioane de euro) şi 2K Telecom (7 milioane de euro).
