R. Moldova, obligată de CEDO să achite 12.300 de euro unei foste deținute din cauza asistenței medicale neadecvate

18/01/2023

News

La 17 ianuarie 2023, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a pronunțat hotărârea sa în cazul Machina vs Moldova, prin care a constatat violarea Articolelor 3 și 13 din Convenție de către Republica Moldova. Cazul reclamantei Tatiana Machina indică asupra existenței, în continuare, a problemelor sistemice și se referă, în mod special la calitatea asistenței medicale din penitenciare, care pune în pericol sănătatea deținuților.

Reclamanta este o persoană cu deficiențe locomotorii și, la momentul expedierii plângerii, aceasta se deplasa doar într-un scaun cu rotile. Ea s-a plâns de condiții materiale precare de detenție în penitenciarul 13, supraaglomerare (14-16 deținuți în celule mici), hrană de calitate proastă și cantitate insuficientă, lipsă de igienă, detenție într-un penitenciar neadaptat nevoilor persoanelor cu nevoi speciale, (ex.: incapacitatea de a face duș sau merge la toaletă fără ajutor, pat neadaptat nevoilor ei, precum și imposibilitatea de a accesa zona de plimbare zilnică sau camera amenajată pentru întâlnirea cu avocatul ei și lipsa unui îngrijitor). Ea a fost infectată cu hepatita C în timp ce se afla în detenție și nu i s-a oferit un tratament medical special necesar stării sale.

Anterior, în septembrie 2014, Tatiana Machina a înregistrat o plângere la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității (CPEDAE) cu privire la eșecul de a asigura accesibilitatea și acomodarea rezonabilă, din partea Departamentului Instituții Penitenciare și a Penitenciarului nr.13. De asemenea, a fost invocat faptul discriminării indirecte prin refuzul de a achita indemnizația de invaliditate de către oficiul teritorial al Casei Naționale de Asigurări Sociale, pe motivul că Tatiana s-ar afla deja la întreținerea statului, prin faptul că se află în detenție. La 11 decembrie 2014, CPEDAE a constatat faptul discriminării în cazul Tatianei Machina, în baza ambelor criterii. Decizia CPEDAE nu a fost executată de Departamentul Instituțiilor Penitenciare, ulterior Administrația Națională a Penitenciarelor.

În cererea sa de la Curte, reclamanta s-a plâns că infecția cu hepatită a rezultat din neglijența medicală din închisoare și din condițiile materiale inadecvate de detenție. Curtea subliniază că, răspândirea bolilor transmisibile și, în special, a tuberculozei, hepatitei și HIV/SIDA, ar trebui să fie o problemă de sănătate publică, în special în mediul penitenciar. Prin urmare, în hotărârea din 17 ianuarie 2023, Curtea a constatat că a existat încălcarea art. 3 din Convenție sub aspect de neprevenire a infectării cu virusul hepatic, dar și din cauza lipsei de îngrijire adecvată a reclamantei în timpul detenției sale. Curtea a stabilit că autoritățile naționale nu au făcut nicio încercare reală de a afla ce s-a întâmplat și că întârzierea efectuării unui control (la un an de la închisoare) a subminat orice posibilitate de a evalua dacă reclamanta a fost infectată cu hepatită după încarcerarea ei. Din acest motiv, Curtea nu a putut stabili dacă contaminarea a avut loc în închisoare și, prin urmare, a concluzionat că nerespectarea fără întârziere de către autoritățile penitenciare competente a fost incompatibilă cu obligația generală a statului pârât de a lua măsuri efective, măsuri care vizează prevenirea transmiterii hepatitei și a altor boli contagioase în penitenciare.

Curtea a stabilit în ceia ce privește hepatita cronică, deoarece este o boală care atacă în primul rând ficatul și care, în timp, poate duce la ciroză hepatică, cancer la ficat și deces, a fost esențial ca starea de sănătate a reclamantei să fie evaluată în lumina asigurării unui tratament adecvat. O astfel de evaluare ar fi putut fi făcută pe baza unei biopsii hepatice și a unor teste de sânge relevante pentru a determina genotipul viral și încărcătura virală.

Reclamanta a fost diagnosticată cu hepatită cronică într-o fază inactivă, dar nu este clar cum a fost stabilit acest diagnostic având în vedere că nu a fost efectuată nicio evaluare a încărcăturii virale pe toată durata detenției sale. În această privință, Curtea a considerat irelevantă susținerea Guvernului potrivit căreia reclamanta a primit tratament, întrucât, ca urmare a lipsei unor examinări medicale adecvate, nu fusese stabilit efectul exact al hepatitei asupra sănătății sale și, prin urmare, nu ar fi putut fi stabilit dacă a primit îngrijiri medicale adecvate. Curtea indică că nu există nicio dovadă că reclamanta a fost vreodată examinată de un medic specialist sau că medicamentul prescris în legătură cu hepatita ar fi fost vreodată administrat efectiv (Curtea face referire la cauza Cosovan c. Republicii Moldova, nr. 13472/18, §§ 28 și 30, 22 martie 2022 care a constatat absența medicului hepatolog în Penitenciarul nr.16 și lipsa acreditării serviciului medical penitenciar). Prin urmare, Curtea a considerat că Guvernul nu și-a îndeplinit sarcina probei cu privire la disponibilitatea unei supravegheri medicale adecvate și a unui tratament adecvat al reclamantei în timp ce aceasta se afla în închisoare. Astfel Curtea a concluzionat că a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza lipsei de îngrijire adecvată a reclamantei în timpul detenției sale în închisoare.

Totodată, Curtea a constatat și încălcarea art. 13 din Convenție, din motiv că reclamanta nu a avut remedii interne eficiente pentru a contesta lipsa asistenței medicale corespunzătoare în timpul aflării în penitenciar.

Potrivit avocatului Asociației Promo-LEX, Alexandru Postica: ”Hotărârea recentă pronunțată în cauza Machina, de rând cu hotărârea Curții pronunțată în cauza Cosovan reiterează necesitatea reformării prioritare a sistemului medical penitenciar. Această prioritate a fost setată Guvernului Republicii Moldova și de Comitetul Miniștri al Consiliului Europei”.

În cele din urmă, CtEDO a dispus ca Guvernul Republicii Moldova să achite reclamantei, în timp de trei luni, suma de 9800 Euro, în calitate de prejudiciu moral și suma de 2500 Euro, în calitate de costuri și cheltuieli de reprezentare și asistență juridică.

Tatiana Machina a fost eliberată din detenție la data de 7 iulie 2016 și, la moment, se află în libertate.

În acest caz anterior a intervenit ca terț Equal Rights Trust, organizație specializată în drepturile omului și egalitate, cu sediul în Londra, Marea Britanie. Equal Rights Trust a formulat concluzii legate de asigurarea respectării dreptului la egalitate a persoanelor cu necesități speciale în sistemul penitenciar.

Raportul de azi, 1 ianuarie, al Celulei de criză de la Guvern

Guvernul informează că, potrivit rapoartelor Celulei de Criză, pentru data de 30 decembrie și 31 decembrie 2024, consumul de energie electrică în Republica Moldova a fost acoperit pe deplin, fără a fi necesară activarea contractelor de avarie și/sau fluxuri neintenționate.

Pentru ziua de 31 decembrie, consumul a fost acoperit din următoarele surse:

MGRES/Centrala de la Cuciurgan – 31%
SA „Termoelectrica” – 25,95%
SA „CET-Nord”– 4,29%
Întreprinderea de Stat „NHE Costești” – 0,76%
Energie regenerabilă – 6,85%
Import al energiei electrice (RO/UA) – 31,1%

Potrivit informațiilor SA „Energocom”, consumul va fi acoperit pe deplin și pentru ziua de astăzi, 1 ianuarie.

Până la 31 decembrie 2024, MGRES a livrat peste 50% din necesarul de energie electrică al malului drept, ceea ce permitea acoperirea deplină a consumului de energiei electrică. Ca urmare a încetării livrărilor de gaze rusești, deficitul la nivel de sistem electroenergetic va fi de circa 600 MW pentru malul drept.

Acoperirea volumului necesar se va face, în special, prin procurări de pe bursa de energie electrică din România administrată de către SA „OPCOM” sau în baza contractelor în vigoare dintre SA „Energocom” cu producătorii și furnizorii de energie electrică din regiune.

În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, nu au fost raportate incidente. Presiunile în segmentele sistemului de transport, gestionat de SRL „Vestmoldtransgaz”, sunt în limitele parametrilor funcționali.

În cazul energiei termice, la SA „CET-Nord” și „Termoelectrica” nu au fost înregistrate avarii sau incidente, iar instalațiile de generare funcționează în regim normal, conform graficului prestabilit. În prezent, consumul zilnic de gaze naturale este de circa 260 mii metri cubi pe zi la SA „CET-Nord” și de 1,88 milioane de metri cubi pe zi la SA „Termoelectrica”.

În regiunea transnistreană și Zona de Securitate, astăzi, 1 ianuarie 2025, întreprinderile de profil din regiunea transnistreană au sistat furnizarea gazelor naturale, încălzirii centralizate și a apei calde către mai multe localități, în mare parte în clădirile din sectorul privat care dispun de surse alternative de încălzire. De către „Tiraspoltransgaz” au fost deconectate și consumatorii casnici din localitățile controlate de autoritățile constituționale Varnița, Cocieri, Corjova, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Pohrebea, Vasilievca, Copanca, Hagimus și Fîrlădeni.

Anterior, la 28 decembrie 2024, compania „Tiraspoltransgaz” a deconectat de la rețeaua de gaze naturale mai multe instituții publice din localitățile controlate de autoritățile constituționale, inclusiv școli, spitale și instituții culturale. De asemenea, agentul termic a fost sistat pentru penitenciarele nr. 8 și nr. 12, subdiviziunile teritoriale de poliție și de procuratură ale Republicii Moldova situate în orașul Bender.

Autoritățile de la Chișinău sunt în căutare de soluții pentru conectarea acestor instituții ale statului la resurse energetice alternative.

Compania rusă „Gazprom” a suspendat livrarea gazelor naturale către „Moldovagaz” începând cu data de 1 ianuarie 2025, ora 08:00 (ora Moscovei). În legătură cu potențiala criză umanitară în regiunea transnistreană din cauza nerespectării de către Federația Rusă a contractului livrărilor de gaze naturale consumatorilor din stânga Nistrului, Republica Moldova se află în stare de urgență începând cu 16 decembrie 2024.

Nodul rutier din preajma satului Sagaidacul Nou este deschis pentru circulație

Nodul rutier, inclusiv pasajul de pe drumul public M3 Chișinău-Giurgiulești, în apropiere de satul Sagaidacul Nou, raionul Cimișlia, au fost deschise, astăzi, circulației. După 30 de ani de la sistarea lucrărilor, podul este complet funcțional și asigură conectivitatea locuitorilor din regiunea de sud cu centrul Republicii Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Aflat la fața locului, vicepremierul Vladimir Bolea a declarat că reabilitarea podului consolidează infrastructura rutieră în sudul țării și va îmbunătăți condițiile de trafic pentru toți cei care circulă pe drumul M3, spre Comrat și Giurgiulești, până la frontiera cu România. Nodul rutier asigură accesul către localitățile Sagaidacul Nou, Satul Nou și Mihailovca, „iar aceasta înseamnă mobilitate și conectivitate regională îmbunătățite semnificativ”, a adăugat vicepremierul.

Podul are o lungime de 42,15 m și două deschideri a câte 21 de metri fiecare. Lățimea totală a pasajului este de 29 de metri și include 4 benzi de circulație, o zonă mediană și două trotuare a câte 1,5 metri fiecare.

Pentru realizarea proiectului au fost efectuate lucrări de reparație a îmbrăcămintei rutiere pe drumul de acces la pod și pe bretelele 1 și 2, și au fost construite șanțuri de evacuare a apelor. De asemenea, au fost montate borduri, parapet de siguranță și indicatoare pentru circulația rutieră, și construite accese din pavaj în curți, dar și pentru tehnica agricolă.

Costul lucrărilor este de peste 59 de milioane de lei, bani alocați din Fondul Rutier al Republicii Moldova.

Autoritățile vin cu recomandări despre cum să ne pregătim pentru deconectările de curent

Ministerul Afacerilor Interne recomandă cetățenilor să se asigure din timp cu surse de iluminat de rezervă, precum lanterne funcționale, baterii suplimentare sau lămpi care funcționează cu baterii reîncărcabile, în contextul riscurilor de deconectări, transmite IPN.

Într-un răspuns la o solicitare de presă a IPN, MAI sugerează, de asemenea, utilizarea lămpilor LED portabile ori solare, și avertizează asupra necesității supravegherii focului deschis sau a lumânărilor, pentru a preveni incendiile.

Autoritățile recomandă persoanelor juridice eficientizarea consumului de energie electrică: să reducă iluminatul interior al clădirilor publice și comerciale cu cel puțin 30%, deconectarea vitrinelor și iluminatului decorativ, precum și limitarea funcționării scărilor rulante în anumite intervale orare. În plus, întreprinderile cu procese energetice mari vor trebui să reconfigureze programul de lucru, pentru a minimiza consumul de energie în orele de vârf.

MAI încurajează cetățenii să se informeze din surse oficiale despre orice deconectare programată sau neplanificată. Autoritățile vor transmite informații prin paginile oficiale ale instituțiilor publice, dar și la radio, în cazul în care accesul la internet sau rețele de socializare este limitat.

De asemenea, toate serviciile de intervenție sunt gata să răspundă rapid la situațiile de urgență în caz de deconectare a energie electrice, iar subdiviziunile MAI sunt antrenate să lucreze în regim continuu 24/7.

Potrivit MAI, autoritățile au asigurat un regim stabil de alimentare cu energie electrică, prin importuri suplimentare din ENTSO-E, cu o capacitate minimă garantată de 315 MW la granița cu România. În funcție de ora zilei, Moldova poate importa între 20 MW și 115 MW suplimentar, utilizând capacitatea de transport nefolosită de la alte hotare cu ENTSO-E.

De asemenea, Guvernul a aprobat un plan de măsuri pentru sezonul de încălzire 2024-2025, care include scenarii pentru furnizarea de energie electrică și gaz natural, precum și soluții alternative pentru alimentarea instituțiilor și populației în caz de deconectări.