María Branyas Morera a trăit două războaie mondiale, războiul civil spaniol, pandemia de gripă din 1918 şi Covid. Acum, femeia născută în California este cea mai în vârstă persoană în viaţă din lume, scrie The Guardian.
Morera, în vârstă de 115 ani, a devenit cea mai în vârstă persoană cunoscută în viaţă după moartea lui Lucille Randon, în vârstă de 118 ani, a confirmat săptămâna trecută site-ul Guinness World Records. Randon a murit la azilul ei de bătrâni din oraşul francez Toulon pe 17 ianuarie.
Morera a atras atenţia după ce a supravieţuit unei crize de Covid în mai 2020, când pandemia a făcut din Spania una dintre ţările cele mai afectate înainte de disponibilitatea vaccinurilor. Se credea că ea este cea mai în vârstă supravieţuitoare de Covid la un moment dat, înainte ca Randon să supravieţuiască contractând şi ea virusul.
Morera s-a născut în San Francisco la 4 martie 1907, la un an după ce părinţii ei s-au mutat din Spania în SUA. Familia ei s-a întors în Spania opt ani mai târziu, stabilindu-se în Catalonia.
De atunci, Morera a îndurat momente definitorii la scară mare şi mică.
Tatăl ei a murit de tuberculoză pulmonară în călătoria peste Ocean din SUA în Spania. Traseul a fost ocolit, din cauza Primului Război Mondial, aşa că nava a trebuit să treacă prin Cuba şi Azore, îşi amintea odată Morera, potrivit News.ro.
În 1918, pandemia de gripă spaniolă a început să cuprindă lumea. Apoi, când Morera avea 29 de ani, a izbucnit războiul civil spaniol, lăsând-o cu ceea ce ea a rezumat drept „amintiri foarte proaste”. La scurt timp a urmat al Doilea Război Mondial.
Morera şi-a întemeiat o familie cu soţul ei, un medic catalan pe nume Joan Moret, care i-a dăruit trei copii. Are 11 nepoţi şi 13 strănepoţi.
În ziua nunţii cuplului, după ore în care l-au aşteptat, au aflat că preotul lor a murit pe neaşteptate. La biserică nu era niciun telefon cu care să cheme un alt preot, aşa că familia a fost nevoită să caute altă biserică.
Morera a îmbrăţişat şi progresele tehnologice. Ea foloseşte un dispozitiv voce-text şi Twitter pentru a păstra legătura cu cei dragi.
„Viaţa nu este eternă pentru nimeni”, a scris ea pe Twitter în ziua de Anul Nou. „La vârsta mea, un an nou este un cadou, o sărbătoare umilă, o călătorie frumoasă, un moment de fericire. Să ne bucurăm de viaţă împreună”.
Azilul de bătrâni al lui Branyas, Residència Santa María del Tura, a emis o declaraţie în care spune că o vor sărbători drept cea mai în vârstă persoană în viaţă din lume într-un eveniment privat.
„Este sănătoasă şi continuă să fie surprinsă şi recunoscătoare pentru atenţia pe care aceasta… a generat-o”, se arată în declaraţie.
Cetățenii vor primi avertizări pe telefon în situații de urgență și dezastre
Cetățenii vor primi avertizări despre situații de urgență și dezastre prin intermediul telefonului mobil. Aleșii poporului au ratificat joi, 27 martie, Acordul de împrumut cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru realizarea Proiectului de susținere a managementului riscurilor de dezastre și rezilienței Republicii Moldova, comunică MOLDPRES.
Documentul stabilește un împrumut din partea Băncii Mondiale de 40 de milioane de dolari pentru dezvoltarea sistemului de avertizare publică.
Astfel, va fi instalat și operaționalizat un sistem PWS cu acoperire națională, bazat pe telefonie mobilă. Acesta va permite transmiterea avertismentelor de urgență, ceea ce va avea drept rezultat salvarea vieților.
Totodată, 22,5 milioane de dolari vor fi folosite pentru achiziționarea de vehicule de intervenție de urgență și alte echipamente, precum containere de căutare, salvare și logistică, care vor fi folosite de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Alte 1,5 milioane de dolari sunt destinate pentru pregătirea comunitară pentru situații de urgență. De asemenea, 6 milioane de dolari vor fi investite în îmbunătățirea serviciilor hidrometeorologice. Astfel, vor fi modernizate sistemele de observare hidrometeorologică, iar la Serviciul Hidrometeorologic de Stat vor fi instalate sisteme de vizualizare a prognozei și stații de lucru meteorologice.
Maturitatea împrumutului este de 30 de ani, inclusiv perioada de grație de cinci ani.
Grosu, despre Plahotniuc: Geografia deplasării acestui personaj devine mai mică
Persoana apare în sistemul Interpol în anumite momente, când traversează niște hotare, ceea ce înseamnă că geografia deplasării acestui personaj devine mai mică. Astfel a comentat președintele Parlamentului, Igor Grosu, informațiile precum că fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, ar avea și cetățenia Mexicului, transmite IPN.
„Acolo sunt mai multe detalii legate de această cetățenie sau încercarea de a se alege cu această cetățenie. Detaliile o să le dea instituțiile de drept în momentul în care o să considere”, a precizat șeful legislativului pentru presă.
Igor Grosu a declarat că justiția trebuie să-și facă treaba. „Nu o să mă dau acum în premoniții când și cât de repede, dar eu zic să-i lăsăm pe colegii noștri să-și facă treaba, pentru că sunt câteva exemple că s-au aprins beculețele”, a mai spus Igor Grosu.
Acesta a fost întrebat despre reținerea bașcanei Evghenia Guțul și acuzațiile aduse guvernării. Igor Grosu a spus că „nu comentează alegațiile acestor grupări”. În contextul dispariției deputaților Marina Tauber, Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, șeful legislativului a precizat că instituțiile de drept trebuie să-și facă concluziile de rigoare.
„Justiția are de lucru, are de îmbunătățit și comunicarea, și felul cum desfășoară ancheta ca să nu fie prejudiciată și să aibă o finalitate ”, afirmă Igor Grosu.
Cât despre scrisoarea bașcanei către președintele Federației Ruse, președintele Parlamentului a declarat că un stat străin nu trebuie să se implice în treburile interne, așa cum a făcut de la Independență încoace. „Sunt treburi interne ale instituțiilor de drept ale Republicii Moldova”, a mai spus Grosu.
Summit-ul de la Paris. Emmanuel Macron a vorbit la telefon cu președintele Trump înainte de începerea reuniunii
Președintele francez Emmanuel Macron găzduiește, joi, 27 martie, la Paris un nou summit centrat pe Ucraina, dar întrebarea care rămâne nerezolvată este: poate Europa, cu Franța în frunte, să sprijine Kievul aflat în plin război, în condițiile în care Statele Unite se retrag treptat?
UPDATE 14:03 Suedia se angajează să „consolideze poziția Ucrainei” prin sprijin militar și prin accelerarea reînarmarii acesteia, scrie adevarul.ro.
„Obiectivul Suediei rămâne acela de a întări poziția Ucrainei, în special prin sprijinul militar, care trebuie consolidat de urgență ”, a declarat pe X prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, care participă la summitul aliaților Kievului de la Paris.
Cu câteva ore mai devreme,Kristersson anunțase lansarea „cel mai mare plan de reînarmare militară al Suediei de la Războiul Rece” , având ca scop creșterea cheltuielilor pentru apărare la „aproape 3,5% din PIB-ul [țarii] până în 2030” .
Premierul britanic Keir Starmer, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron au purtat scurte discuții înainte de începerea summitului „coaliției celor dispuși”, care s-a deschis la Palatul Élysée cu puțin timp înainte de ora 12.00.
” Europa știe să se apere. Trebuie să dovedim asta „, a scris președintele ucrainean pe Telegram .
UPDATE 13:30 Presa franceză a relatat că președintele Emmanuel Macron a vorbit cu președintele american Donald Trump „înaintea” reuniunii de astăzi . Citând o sursă de la Palatul Élysée , Le Monde și France24 au relatat că discuția a avut loc după întâlnirea de aseară dintre Macron și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. SUA nu participă la summitul de astăzi.
UPDATE 12.30 Premierul britanic Keir Starmer, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron au purtat scurte discuții înainte de începerea summitului „coaliției celor dispuși”, care s-a deschis la Palatul Élysée cu puțin timp înainte de ora 12.00.
” Europa știe să se apere. „Trebuie să dovedim asta „, a scris președintele ucrainean pe Telegram .
UPDATE 12:08 Premierul britanic Keir Starmer a denunțat joi ”promisiunile goale” ale președintelui rus Vladimir Putin privind un posibil acord de încetare a focului în Ucraina, în vreme ce aliații Kievului se reunesc la Paris în cadrul așa-numitei ”coaliții a celor dornici!, informează AFP.
”Spre deosebire de președintele (ucrainean) Volodimir Zelenski, Putin a arătat că nu este un jucător serios în aceste discuții de pace. Se joacă cu încetarea focului naval convenit în Marea Neagră, în ciuda participării cu bună-credință a tuturor părților, în timp ce continuă să provoace atacuri devastatoare asupra poporului ucrainean. Promisiunile lui sunt goale”, a acuzat liderul laburist britanic, care participă la reuniunea de la Paris.
UPDATE Președintele interimar Ilie Bolojan a fost primit de omologul său francez, Emmanuel Macron, la summitul pentru Ucraina, de la Paris.
Întrebat joi care este principalul scop al acestui summit și la ce progrese ne putem aștepta, Ilie Bolojan a spus: „Cel puțin în perioada următoare, vor continua discuțiile legate de acest plan pe care Europa îl susține pentru a-și consolida apărarea, inclusiv pentru a susține ca, după încetarea focului în Ucraina, la care sperăm să se ajungă cât mai repede, să existe niște condiții asiguratorii, pentru a avea o securitate care să fie asigurată pentru Ucraina. Și, deci, România, chiar dacă, așa cum am mai spus, nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, va participa la aceste discuții.”
La întâlnire ar urma să participe, pe lângă liderii „coaliției celor dispuși”, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
„Vom finaliza activitatea cu privire la sprijinul pe termen scurt pentru armata ucraineană, la apărarea unui model sustenabil şi durabil de armată ucraineană pentru a preveni invaziile ruseşti şi apoi la garanţiile de securitate pe care armatele europene le pot oferi”, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute președintele francez Emmanuel Macron despre summitul de astăzi.
Într-un discurs din 5 martie, Macron a declarat că Franța și Europa trebuie să se pregătească pentru a face față amenințărilor rusești, chiar și fără sprijinul Americii. „În fața acestei lumi periculoase, a rămâne spectator ar fi o nebunie”, a spus președintele Franței.
La 26 martie, Macron a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2 miliarde de euro (2,1 miliarde de dolari). „Trebuie să continuăm să oferim sprijin imediat Ucrainei – este necesar pentru a susține rezistența”, a declarat Macron, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Palatul Elysee. Pachetul include rachete antitanc, sisteme de apărare aeriană, rachete pentru avioane Mirage, vehicule blindate, muniție și alte echipamente militare.
Macron depune mult efort pentru a plasa Franța în prim-planul apărării europene, cu speranța că va conduce apărarea continentului. Totuși, eforturile sale diplomatice nu au dat încă roade vizibile, iar Europa nu a reușit să formuleze un plan concret pentru reînarmare, trimiterea de pacificatori în Ucraina sau adoptarea unei poziții unificate față de o Americă din ce în ce mai agresivă.
Dorinta Franței pentru o Europă independentă în fața amenințărilor externe
În ultimele săptămâni, președintele Macron a arătat o dorință tot mai mare de a consolida sprijinul pentru Ucraina și de a reconstrui apărarea europeană, încă puternic dependentă de Washington. Franța a înțeles „că este necesar să se colaboreze cu parteneri din afara Uniunii Europene, pentru a crea o masă critică de state care să poată dezvolta o abordare comună a apărării Europei”, a declarat Antonio Missiroli, fost secretar general adjunct al NATO pentru Provocările de Securitate Emergente.
