Noul preşedinte al Cehiei, mai deschis faţă de Ucraina și UE

29/01/2023

News

Preşedintele ceh proaspăt ales, Petr Pavel, fost general al NATO, va promova legături strânse cu UE şi va ajuta Ucraina să reziste în contextul invaziei ruse, susţin analişti cu care a discutat France Presse.

Pavel a câştigat sâmbătă alegerile prezidenţiale, învingându-l pe populistul miliardar Andrej Babis, transmite Agerpres.ro.

În martie, fostul şef al comitetului militar al NATO, în vârstă de 61 de ani, îl va înlocui în fruntea statului pe preşedintele la final de mandat Milos Zeman, cunoscut pentru legăturile sale strânse cu Moscova şi Beijing, şi acuzat în mai multe rânduri că abuzează de competenţele sale constituţionale.

Potrivit analiştilor, experienţa lui Pavel în diplomaţie militară va fi atuul său şi modul în care va gestiona chestiunile de stat va fi foarte diferită de ceea a predecesorului său.

„Va fi un preşedinte competent şi înţelegem că războiul din Ucraina este una din problemele cheie cu care Europa este confruntată”, a afirmat Pavel Havlicek, cercetător în cadrul Asociaţiei pentru afaceri internaţionale de la Praga.

„Ştim că are contacte la NATO (…) care sunt foarte puternice şi politica externă va fi domeniul său”, a subliniat expertul.

Pavel şi-a construit cariera militară în Cehoslovacia anilor 1980. El a beneficiat de apartenenţa la partidul comunist, până la căderea regimului în 1989.

Devenită o democraţie liberală, Cehoslovacia s-a scindat în Republica Cehă şi Slovacia în 1993. Între timp, Pavel a devenit susţinător al aderării la UE şi la NATO.

„Nu există o alternativă mai bună”, a declarat el pe site-ul său electoral, unde a pledat şi pentru a ajuta Kievul.

„Este foarte favorabil Ucrainei (…), foarte critic faţă de Rusia”, a subliniat Jiri Pehe, analist politic la Universitatea New York din Praga.

„Poziţia sa va implica o susţinere puternică, necondiţionată pentru Ucraina”, apreciată deja de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, insistă expertul.

După alegerea lui Pavel, liderii europeni au reacţionat salutând dinamismul său proeuropean.

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat „angajamentul ferm” al lui Petr Pavel faţă de „valorile europene”.

Victoria lui Pavel vine în siajul recentei preşedinţii cehe a Consiliul UE, considerată în general o reuşită.

Fostul paraşutist de elită va putea să lucreze în strânsă colaborare cu guvernul de centru-dreapta al lui Petr Fiala, care furnizează un ajutor militar şi umanitar important Ucrainei.

Petr Pavel „se va inspira din politica guvernul în acest sens (…), nu vor exista diferende fundamentale”, a estimat Pavel Saradin, analist în cadrul universităţii Palacky. „Politica sa va fi cu siguranţă diferită de orientarea multilaterală a lui Zeman”, a subliniat el.

Zeman a avut o schimbare de 180 de grade de la relaţiile sale amicale cu preşedintele rus Vladimir Putin abia după invadarea Ucrainei.

„Nu va mai exista această ambivalenţă pe care am cunoscut-o cu Milos Zeman”, consideră Pehe, adăugând că Pavel este favorabil şi adoptării euro de către Praga.

Jiri Pehe mai afirmă că Petr Pavel este mai critic decât predecesorul său faţă de grupul de la Vişegrad, format din Republica Cehă, Slovacia, Polonia şi Ungaria, o ţară care provoacă multe îngrijorări în cadrul UE.

Prim-ministrul ungar Viktor Orban rămâne în dezacord cu UE în privinţa respectării statului de drept în ţara sa şi a legăturilor sale cu Putin.

Petr Pavel l-a criticat pe liderul ungar în mai multe rânduri şi, cu prilejul vizitei sale în Ungaria din decembrie anul trecut, s-a întâlnit cu responsabili ai opoziţiei.

„El ar prefera să redefinească cooperarea regională într-un format mai larg, care reuneşte mai multe ţări, ceea ce ar însemna că influenţa Ungariei ar fi neutralizată”, a estimat Pehe.

Ca majoritatea politicienilor cehi, Pavel ar urma să promoveze legături strânse cu Israelul, chiar dacă preferă să urmeze UE, potrivit lui Pehe.

Potrivit lui Havlicek, Petr Pavel va putea restabili şi bunele relaţii cu Washingtonul, deteriorate de mai mulţi ani.

„Are o experienţă mare şi solidă a reuniunilor şi negocierilor şi o va arăta. În ceea ce priveşte politica externă va fi în elementul său”, a subliniat el.

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.