O americancă, arestată în Rusia după ce a plimbat un vițel prin Moscova

01/02/2023

News

O americancă a fost reţinută şi amendată de un tribunal din Rusia miercuri, după ce a plimbat un viţel în Piaţa Roşie din Moscova, despre care a spus că îl cumpărase pentru a îl salva de la sacrificare, au anunţat mass-media ruse, citate de Reuters.

O americancă, arestată în Rusia după ce a plimbat un vițel prin Moscova

Alicia Day, în vârstă de 34 de ani, a fost amendată cu 20.000 de ruble (285 de dolari) pentru că a stânjenit accesul pietonilor în cadrul unui protest neautorizat, transmite Digi24.ro.

Ea a fost condamnată şi la 13 zile de „arest administrativ” în urma unei acuzaţii separate: nesupunere faţă de ordinele poliţiştilor. „Am cumpărat viţelul pentru ca el să nu fie mâncat”, a declarat Alicia Day, citată de agenţia de presă TASS.

Înregistrări video distribuite în presa de stat rusă o arată pe americancă în timp ce dezvăluia că a angajat un şofer pentru a aduce viţelul în Piaţa Roşie cu ajutorul unui vehicul.

„Am vrut să îi arăt un loc frumos din ţara noastră frumoasă”, a declarat ea.

Ambasada americană, contactată de Reuters, nu a făcut deocamdată declaraţii pe această temă. Alicia Day locuieşte într-o suburbie a oraşului Moscova, după ce a sosit în Rusia cu ajutorul unei vize turistice, precizează agenţia de presă RIA.

În trecut, ea a susţinut acţiuni similare de protest şi în alte ţări, notează Agerpres. În 2019, cotidianul britanic Daily Mail a raportat că Alicia Day a „salvat” un porc de la sacrificare în vestul Angliei, pe care l-a denumit „Jixy Pixy”, l-a adus la Londra cu taxiul şi l-a plimbat prin oraş şi prin restaurante.

A trebuit să îl predea însă unei fundaţii care militează pentru bunăstarea animalelor după ce proprietarul micului apartament pe care îl închiriase a descoperit că porcul trăia în acea locuinţă.

Leul moldovenesc se întărește

Leul moldovenesc a înregistrat o consolidare în fața dolarului american și euro, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei pentru începutul acestei săptămâni, scrie unimedia.md.

În comparație cu sfârșitul săptămânii trecute, leul s-a apreciat față de ambele valute majore, menținându-și valoarea fără o schimbare nominală în termeni de lei sau bani. Euro se tranzacționează astăzi la valoarea de 18.9424 lei moldovenești, fără a înregistra o diferență față de valoarea de la sfârșitul săptămânii trecute. Dinamica euro a fost una descrescătoare în ultimele două zile, indicând o întărire a leului moldovenesc în raport cu moneda unică europeană.

Dolarul american este cotat astăzi la 17.6973 lei moldovenești, stabil față de valoarea de la sfârșitul săptămânii anterioare. Acesta a urmat o traiectorie similară cu cea a euro, marcând o tendință descrescătoare în ultimele două zile, ceea ce sugerează o consolidare a leului moldovenesc și în raport cu dolarul.

Leul românesc, hrivna ucraineană și rubla rusă se tranzacționează astăzi la valorile de 3.8068, 0.4477, respectiv 0.1927 lei moldovenești. Toate cele trei valute au prezentat o dinamică descrescătoare în ultimele două zile, indicând o tendință generală de întărire a leului moldovenesc în raport cu aceste monede. Fără a înregistra o schimbare nominală în termeni de lei sau bani, leul moldovenesc și-a menținut poziția consolidată față de monedele vecinilor săi regionali.

Părinții, îndemnați să supravegheze copiii atunci când fac fotografii la decorațiunile pascale din capitală

Primăria Municipiului Chișinău face apel către părinți, să supravegheze copiii minori, în perioada Sărbătorilor Pascale, când vor face poze la decorațiunile de sărbătoare, amplasate în sectoarele capitalei.

Solicitarea vine ca o asigurare, în contextul evitării oricăror incidente sau accidentări a minorilor.

Vă dorim să petreceți Sărbătoarea Învierii în liniște și pace, cu toți cei dragi alături!

Amintim că în spațiile publice din oraș au fost amenajate decorațiuni cu tematică pascală, care vor fi iluminate pe timp de noapte, odată cu conectarea iluminatului stradal, iar doritorii vor putea face poze cu familia, rudele și prietenii.

Se împlinesc 34 de ani de la primul Pod de Flori din 6 mai 1990! Visul românilor de a trece Prutul a devenit realitate

În urmă cu 34 ani, pentru o perioadă scurtă, între România și Moldova nu a existat graniță. La 6 mai, 1990, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Momentul s-a numit „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 34 de ani de la acel eveniment, scrie libertytv.md.

Peste un milion de oameni au participat la eveniment, iar pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera a putut fi traversată fără acte. Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a celor două ţări. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri.

În ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererâta, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

„Era o tensiune emoţională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alţii şi se regăseau după ani şi ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă şi a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniţi. Aveau mari emoţii şi nu îndrăzneau să facă nici o mişcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit şi ceilalţi. S-au întâlnit toţi la mijlocul Prutului şi au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut şi nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioşi astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei”, declara într-un interviu în 2008, regretatul poet Grigore Vieru.

Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii moldoveni au putut intra în România fără acte. Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.

Podul de Flori s-a înscris în cronicile istoriei ca un eveniment foarte rar şi de o mare importanță, care ne spune că poporul român trăieşte pe ambele maluri ale Prutului în ciuda tuturor vitregiilor istorice.