Rușii au început marea ofensivă rusă în Ucraina. Au adus pe front 1.800 de tancuri, mii de blindate şi piese de artilerie, 400 de avioane de luptă

09/02/2023

News

Război în Urcraina, ziua 351. Forțele ruse au recâştigat inițiativa în Ucraina și au început deja o ofensivă majoră în regiunea Lugansk, evaluează Institutul pentru Studiul Războiului – un think tank cu sediul în SUA – care oferă zilnic analize şi actualizări despre războiul din Ucraina.

Marea ofensivă rusă a început deja în Ucraina. Ruşii au adus pe front 1.800 de tancuri, mii de blindate şi piese de artilerie, 400 de avioane de luptă

Ritmul operațiunilor rusești de-a lungul liniei Svatove-Kreminna din vestul regiunii Lugansk a crescut considerabil în ultima săptămână. Numeroase surse rusești relatează că trupe ale armatei convenționale atacă liniile defensive ucrainene și fac progrese minore de-a lungul graniței dintre regiunile Harkov şi Lugansk, în special la nord-vest de Svatove, lângă Kupiansk și la vest de Kreminna, relatează analiştii ISW.

Comandamentul militar rus a început să folosească elemente ale mai multor divizii din armata convențională în operațiuni ofensive decisive de-a lungul liniei Svatove-Kreminna. Potrivit ISW, pe această linie sunt angajate forţe ale Diviziei 144, ale Diviziei 3 de Puşti Motorizate, un regiment al Diviziei 90 de Tancuri, ajutate de elemente ale Diviziei 76 Aeropurtate și elemente nespecificate ale Districtului Militar de Sud.

Acestea desfășoară operațiuni ofensive de-a lungul întregii linii Svatove-Kreminna și se pare că avansează împotriva apărării ucrainene. Implicarea unor elemente semnificative din cel puțin trei divizii majore rusești la operațiunile ofensive din acest sector indică faptul că ofensiva rusă a început, chiar dacă forțele ucrainene au împiedicat până acum forțele ruse să avanseze semnificativ, sunt de părere experţii occidentali de la ISW.

ISW: Ofensiva rusă a început, dar încă nu și-a atins ritmul maxim. Apărarea Kievului nu a fost spartă încă

Cel mai probabil ofensiva rusă încă nu și-a atins ritmul maxim, estimează ISW. Comandamentul rus nu a angajat încă în luptă elemente ale Diviziei a 2-a de Puști Motorizate, care au fost desfășurate în regiunea Lugansk în ianuarie, după ce au fost trimise întâi în Belarus.

În plus comandamentul miliției din Republica Populară Donețk și-a asumat controlul asupra unui batalion rusesc de artilerie rusesc, cel mai probabil pentru a întări forțele din Doneţk înainte de ofensiva rusă iminentă. Se continuă astfel eforturile de integrare a formațiunilor militare din Donețk şi Lugansk în Forțele Armate Ruse, dar acest proces se va confrunta cu dificultăți semnificative, susţin cei de la ISW. În acest context, la Moscova, oficialii ruși continuă să propună măsuri pentru a pregăti industria militară de un război prelungit în Ucraina, se mai arată în analiza ISW.

În ultimele 24 de ore forțele ruse au efectuat atacuri şi au obţinut progrese tactice în jurul oraşului Bahmut, au continuat acțiunile ofensive la nord-vest de Svatove și au intensificat operațiunile ofensive în apropiere de Kreminna. Au continua atacurile şi zona orașului Avdiivka, și în vestul regiunii Donețk. În plus, se pare că forțele ruse și ucrainene continuă înfruntări la scară mică și activitățile de recunoaștere în delta Niprului și peninsula Kinburn.

Rusia a adus pe front 1.800 de tancuri, mii de blindate şi piese de artilerie, 400 de avioane de luptă

Potrivit Foreign Policy și Observator, care citează un înalt oficial al armatei americane, Moscova a concentrat sute de mii de soldaţi în estul țării, unde foloseşte tactici precum forța brută și valuri umane în încercarea de a distruge apărarea Forțelor Armate ale Ucrainei. Mulţi analişti militari cred că mult-anunţata ofensivă rusă este deja în curs de desfăşurare şi este aşteptată o accelerare a sa pe măsură ce se apropie împlinirea primului an de război, scrie sursa citată.

Oficialii ucraineni estimează că în Ucraina sunt acum 300.000 de soldaţi ruşi. Analiștii militari cred că numărul este de fapt mai mic, dar semnificativ mai mare decât forța folosită de Vladimir Putin pentru a invada țara în februarie anul trecut. „Ne așteptăm în următoarele 10 zile la o nouă invazie uriașă”, a declarat un oficial militar ucrainean, sub protecţia anonimatului.

Potrivit Foreign Policy, ofensiva s-ar putea accelera de săptămâna viitoare. Armata ucraineană estimează că Rusia are deja 1.800 de tancuri, 3.950 de vehicule blindate, 2.700 de sisteme de artilerie, 810 de lansatoare multiple de rachete cum ar fi Grad și Smerch, 400 de avioane de luptă și 300 de elicoptere pregătite pentru noul val de atacuri, potrivit oficialului citat. Pentagonul susţine însă că trupele ruse care au fost deja transportate pe câmpul de luptă sunt „prost echipate, prost antrenate şi trimise pe fugă”, potrivit unui înalt oficial al armatei americane.

UK: Ruşii ar fi început operațiuni ofensive majore în Ucraina de la începutul lunii ianuarie, dar avansează greu

Într-un raport al serviciilor de informaţii britanice de pe 7 februarie, despre războiul din Ucraina, Ministerul Apărării de la Londra susţine că este foarte probabil ca Rusia să fi reînceput de fapt operațiunile ofensive majore în Ucraina încă de la începutul lunii ianuarie 2023.

Britanicii cred că scopul operațiunii este de a captura părțile din regiunea Donețk, rămase sub controlul ucrainean. Forțele ruse au reușit să avanseze însă cu doar câteva sute de metri pe săptămână, susţin britanicii. Asta pentru că Rusia nu are în prezent nici munițiile, și nici unitățile de manevră necesare pentru ofensive de succes.

Comandanților armatei ruse li se cere progrese semnificative, dar rămâne puțin probabil ca Rusia să adune forțele necesare pentru a afecta în mod substanțial rezultatul războiului în următoarele săptămâni, evaluează britanicii.

Ucraina: ”Dacă ruşii cuceresc Bahmut, vor dori să meargă mai departe”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat într-un interviu acordat miercuri jurnalului francez Le Figaro că, dacă ruşii cuceresc Bahmut ar abţine un „avantaj” şi ar dori să „meargă mai departe”, notează AFP.

„Din punct de vedere strategic, Bahmut nu are prea mare importanţă pentru că ruşii au distrus complet oraşul cu artileria lor. Dar dacă ei cuceresc Bahmut, vor dori să meargă mai departe. Asta le va oferi un avantaj”, a spus el, adăugând: „întrebarea este ce se întâmplă după Bahmut?”.

„Trebuie să rezistăm pentru a primi arme”, a declarat Zelenski. Bahmut, un oraş cu aproximativ 70.000 de locuitori înainte de invazia rusă, este unul din punctele fierbinţi de pe frontul de est, iar beligeranţii duc acolo o luptă devastatoare şi mortală încă din vară. A fost distrus aproape în întregime şi cele câteva mii de locuitori care au rămas supravieţuiesc ascunşi în pivniţe.

Bătălia de la Bahmut a căpătat o dimensiune simbolică, în special pentru că acolo luptă mercenari din grupul militar privat Wagner, iar şeful lor, Evgheni Prigojin, ar dori să ofere o victorie Rusiei care a fost nevoită să se retragă în toamnă după o contraofensivă ucraineană în est.

În ultimele săptămâni, trupele ruse au câştigat teren, metru cu metru, iar la sfârşitul lui ianuarie au pus mâna pe Soledar, un oraş de lângă Bahmut, aflat şi el în mijlocul luptelor de luni de zile. Cucerirea oraşului Bahmut ar deschide drumul şi spre Kramatorsk, o localitate industrială importantă din regiunea Doneţk, reaminteşte AFP.

Zelenski primeşte la Paris sprijin din partea aliaţilor, cere armament greu şi avioane

Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a asigurat miercuri seară, la Paris, pe Volodimir Zelenski, de „hotărârea” sa de a „însoţi” Ucraina „spre victorie” şi de disponibilitatea sa de a continua livrările de arme franceze către Ucraina, la aproape un an după debutul invaziei ruse, scrie AFP.

„Suntem alături de Ucraina. Cu fermitate. Şi cu hotărârea de a o însoţi spre victorie şi restabilirea drepturilor sale legitime”, a spus el. „Vom continua efortul” în ceea ce priveşte livrările de mijloace de apărare, a adăugat şeful statului francez.

Volodimir Zelenski a cerut armament greu şi avioane „cât mai curând posibil”. „Cu cât Ucraina primeşte mai devreme arme grele cu rază lungă de acţiune, cu cât piloţii noştri primesc mai repede avioane, cu atât mai devreme se va încheia această agresiune rusă şi ne vom putea întoarce la pace în Europa”, a declarat Zelenski la Palatul Elysée.

La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz i-a dat asigurări preşedintelui ucrainean că aliaţii îi vor sprijini ţara, inclusiv militar, „atât timp cât este necesar” pentru a respinge invazia rusă.

„Suntem angajaţi alături de Ucraina (…) şi, de asemenea, am sprijinit Ucraina prin ajutor financiar, ajutor umanitar şi armament, artilerie grea, apărare antiaeriană şi, mai recent, livrarea de tancuri de luptă şi vom continua să facem acest lucru atât timp cât este necesar”, a afirmat cancelarul german într-o conferinţă de presă la Paris alături de preşedinţii francez şi ucrainean.

Volodimir Zelenski a fost miercuri la Londra, unde a obţinut din partea Marii Britanii promisiunea pregătirii piloţilor militari ucraineni pentru folosirea unor avioane de luptă occidentale. De la Paris, el va pleca la summitul celor 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor UE care va avea loc joi la Bruxelles.

Tancurile britanice, operaţionale în Ucraina din martie

Tancurile britanice Challenger promise de Londra Kievului vor fi operaţionale „luna viitoare” în Ucraina, a declarat miercuri premierul britanic Rishi Sunak. „Echipele ucrainene care au sosit săptămâna trecută (pentru a se antrena în Regatul Unit, n.red.) vor folosi tancuri Challenger 2 pentru a apăra suveranitatea teritorială a Ucrainei luna viitoare”, a declarat Sunak alături de preşedintele ucrainean Zelenski, în sud-vestul Angliei, confirmând calendarul dat în ianuarie de guvern care menţiona că livrările vor avea loc la sfârşitul lunii martie.

Ucraina insistă să primească tancuri grele occidentale pentru a putea străpunge liniile ruseşti, fiindu-i insuficiente tancurile de concepţie sovietică de care mai dispune după aproape un an de război, deşi în acest timp a mai primit, în special din Polonia, circa 300 de tancuri T-72, de asemenea un model sovietic aflat în dotarea armatei ucrainene, şi în plus a capturat în luptă sute de tancuri folosite de armata rusă.

Casă cu două etaje, construită pe un bloc de locuit din Chișinău. Cine este proprietarul ,,locuinței”

Imaginile video care surprind o casă cu două etaje construită pe un bloc de locuit cu cinci etaje din Chișinău au făcut înconjurul rețelelor de socializare în ultimele zile.

Pretura sectorului Centru arată, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, că această casă a fost construită încă anul opt ani, în 2016.

Totuși, autoritățile capitalei se declară neputincioase în acest caz.

„Autoritatea publică locală a sesizat despre construcția ilegală edificată pe acoperișul blocului de locuit din strada Grenoble nr. 159/7, încă în anul 2020, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, responsabil de verificarea legalității și a disciplinei în construcții. Având în vedere faptul că APL nu poate întocmi procese-verbale contravenționale pe art. 178, al. 4, pct. d) construcția anexelor, balcoanelor, copertinelor, transformarea acoperișurilor sau extinderea celor existente, care afectează aspectul arhitectural al blocurilor locative, examinarea cazului este de competența Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică și a Poliției”, susține Pretura sectorului Centru din municipiul Chișinău.

Anterior, locatarii acestui bloc au declarat că bărbatul care a construit casa deține două apartamente la ultimul etaj și nu și-a întrebat vecinii atunci când și-a ridicat o nouă locuință pe acoperiș.

sursa

Proteste în Veneția, în prima zi în care a intrat în vigoare taxa de 5 euro pentru a intra în oraș. Cine nu plăteşte riscă o amendă între 50 şi 300 de euro

Taxa pentru vizitatorii de o zi a adus haosul la Veneţia. Nu doar turiştii, ci şi localnicii sunt împotriva ei şi acuză autorităţle că vor să transforme vechiul oraş plutitor într-un parc tematic. Mai multe asociații de rezidenți au organizat, astăzi, proteste în Piazzale Roma şi s-au ciocnit cu autorităţile.

Aproximativ 300 de persoane au ieșit în stradă, la Veneţia, pentru a-și arăta opoziția față de taxa de acces care a început să se aplice turiştilor de o zi. Cu steaguri și bannere în mâini, protestatarii au oprit traficul în Piazzale Roma, blocând banda de tramvai. Au împărţit oamenilor paşapoarte false pentru a intra în oraş şi s-au plâns că astfel de decizii vor aduce sfârşitul oraşului Venezia şi distrugerea lagunei, informează observatornews.ro.

Ruggero Tallon, protestatar: Noi suntem cei din tabăra „Da”. Vrem o viaţă şi un viitor pentru acest oraş. De asta ne opunem biletului de intrare şi ne opunem intrării navelor de croazieră. E ca şi cum ne-am muta într-un mare parc tematic, o mare grădină zoologică. Iar noi nu acceptăm asta!

Marina Rodinò, localnică: Acesta nu este un parc natural, nu este un muzeu, nu este Pompei, acesta este un oraș în care trebuie să luptăm pentru ca locuinţele noastre să fie locuite de familii și trebuie să redeschidem afacerile locale.

Veneția este primul oraș din lume care a implementat o astfel de măsură. Taxa de 5 euro, care a intrat în vigoare astăzi, are ca scop protejarea acestuia de efectele turismului excesiv.

Simone Venturini, consilier municipal: Trebuia să găsim un echilibru, un nou echilibru între turiști și rezidenți. Trebuie să protejăm spațiile rezidenților și, de asemenea, să descurajăm sosirea călătorilor de o zi.

Experimentul veneţian durează 29 de zile şi se desfăşoară în perioada 25 aprilie – 14 iulie. Pentru vizitele de o zi în centrul istoric, va fi nevoie de rezervare online. Turiştii vor primi un cod QR, după achitarea taxei, pe care vor trebui să îl scaneze în anumite puncte, la intrarea în oraş.

La chioşcurile ridicate în faţa principalelor puncte de acces în oraş, aproximativ 200 de administratori au fost instruiți pentru a ghida politicos, pe oricine nu știe de taxă, prin procesul de descărcare a codului.

Oficialii din turism spun că aproximativ 6.000 de oameni au plătit astăzi pentru a descărca codul, însă numărul ar putea ajunge la 10 mii până la fnalul zilei. Alţi 70 de mii de oameni au descărcat codul indicând o scutire, precum cea că sunt navetişti sau rezidenţii regiunii Veneto.

Răsturnare de situație în cazul morții lui Navalnîi. Serviciile secrete ale SUA spun că „probabil” Putin nu a ordonat uciderea opozantului rus

Agenţiile de informaţii americane au stabilit că preşedintele rus, Vladimir Putin, probabil nu a ordonat uciderea politicianului de opoziţie Alexei Navalnîi într-o tabără de prizonieri din Arctica în februarie, a relatat sâmbătă Wall Street Journal, transmite Digi24.ro cu referire la Reuters.

Navalnîi, în vârstă de 47 de ani când a murit, era cel mai vehement critic intern al lui Putin. Aliaţii săi, catalogaţi drept extremişti de către autorităţi, l-au acuzat pe Putin că a ordonat uciderea acestuia şi au declarat că vor furniza dovezi pentru a-şi susţine acuzaţia.

Kremlinul a negat orice implicare a statului. Luna trecută, Putin a calificat drept „tristă” moartea lui Navalnîi şi a declarat că era pregătit să îl predea Occidentului pe politicianul încarcerat, într-un schimb de prizonieri, cu condiţia ca opozantul să nu se mai întoarcă niciodată în Rusia. Aliaţii lui Navalnâi au declarat că astfel de discuţii au fost în curs de desfăşurare.

Wall Street Journal, citând persoane anonime familiare cu această chestiune, a scris sâmbătă că agenţiile de informaţii americane au ajuns la concluzia că Putin probabil nu a ordonat uciderea lui Navalnîi în februarie. Washingtonul nu l-a absolvit pe liderul rus de responsabilitatea generală pentru moartea lui Navalnîi

Totuşi, publicaţia menţionează că Washingtonul nu l-a absolvit pe liderul rus de responsabilitatea generală pentru moartea lui Navalnîi, având în vedere că politicianul de opoziţie a fost ţinta autorităţilor ruse timp de ani de zile, a fost încarcerat pentru acuzaţii despre care Occidentul a spus că au fost motivate politic şi a fost otrăvit în 2020 cu un agent neurotoxic.

Kremlinul neagă implicarea statului în otrăvirea din 2020.

Reuters nu a putut verifica în mod independent informaţiile conţinute în articolul Wall Street Journal. Ziarul a citat surse care au declarat că această constatare a fost „acceptată pe scară largă în cadrul comunităţii de informaţii şi împărtăşită de mai multe agenţii, inclusiv Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Biroul Directorului de Informaţii Naţionale şi unitatea de informaţii a Departamentului de Stat”.

Evaluarea americană s-a bazat pe o serie de informaţii, inclusiv unele clasificate, şi pe o analiză a faptelor publice, inclusiv momentul morţii lui Navalnîi şi modul în care aceasta a umbrit realegerea lui Putin în martie, a precizat ziarul citând unele dintre sursele sale. Un consilier al lui Navalnîi, citat de ziar, Leonid Volkov, a calificat constatările SUA drept naive şi ridicole.