Concediu medical pentru femeile care suferă de menstre dureroase. Țara care a adoptat definitiv legea

Deputaţii spanioli au adoptat definitiv joi o lege ce instituie un „concediu menstrual” pentru femeile care suferă de menstre dureroase.

Menstruația cu cheaguri. Cât de gravă este și cum se tratează? - Totul  Despre Mame

„Este o zi istorică pentru progresele feministe”, a declarat pe Twitter ministrul spaniol pentru Egalitate, Irene Montero, membră a partidului stângii radicale Podemos, aliat al socialiştilor în cadrul executivului, transmite realitatea.md.

Adoptat cu 185 de voturi „pentru”, 154 de voturi „împotrivă” şi 3 abţineri, acest text a făcut din Spania prima ţară din Europa şi una dintre puţinele din lume care au integrat o astfel de măsură în legislaţiile lor naţionale, aşa cum au procedat deja Japonia, Indonezia şi Zambia.

Prin această lege, „concediul medical pentru o femeie în caz de menstre invalidante” asociate, de exemplu, „unor patologii precum endometrioza”, va fi „recunoscut ca o situaţie specială de incapacitate temporară” de a lucra.

„Este vorba despre a asocia această situaţie patologică cu o reglementare adaptată cu scopul de a elimina orice prejudecată negativă” pentru femei „în universul muncii”, precizează noua lege.

Nicio precizare nu figurează însă în lege despre durata acestui concediu medical, care va trebui acordat de un medic şi va fi finanţat din bugetul asigurărilor de sănătate.

„Concediul menstrual” a suscitat însă şi reticenţe în rândul aripii socialiste a Guvernului de la Madrid şi chiar a fost criticat de sindicatul UGT.

Această centrală sindicală cu afiliere socialistă, una dintre cele mai mari două formaţiuni sindicale din Spania, s-a declarat îngrijorată de o posibilă frână pusă în calea angajării femeilor de marea parte a companiilor, care ar dori să evite astfel de absenţe de la locul de muncă.

Partidul Popular (PP, formaţiune conservatoare), principala forţă a opoziţiei de dreapta, a avertizat în legătură cu un risc de „marginalizare” şi de „stigmatizare”, precum şi în legătură cu „consecinţe negative pe piaţa muncii” pentru femei.

„Concediul menstrual” este una dintre măsurile-far ale unui proiect de lege mult mai amplu ce vizează consolidarea accesului la avort în spitale publice, în condiţiile în care aceste unităţi practică mai puţin de 15% din întreruperile voluntare de sarcină din Spania, mai ales din cauza unor obiecţii numeroase pe motive de conştiinţă înaintate de către medici.

Din cauza acestei situaţii, precum şi a absenţei unor clinici specializate în proximitate, femeile spaniole trebuie să parcurgă uneori sute de kilometri pentru a putea să facă un avort.

Noua lege le va permite şi minorelor din grupa de vârstă 16-17 ani să avorteze fără aprobarea părinţilor lor, anulând astfel o obligativitate adoptată în 2015 de un guvern conservator.

Avortul a fost dezincriminat în Spania în 1985, apoi legalizat în 2010, însă întreruperea voluntară de sarcină rămâne un drept presărat cu multe capcane în această ţară cu profunde tradiţii catolice.

Legea adoptată joi prevede, de asemenea, o consolidare a educaţiei sexuale în şcoli, precum şi distribuirea gratuită de mijloace contraceptive sau de produse de igienă menstruală în licee.

Spania este o ţară considerată un punct de referinţă în materie de drepturi ale femeilor în Europa, mai ales după adoptarea în 2004 a unei legi împotriva violenţelor de gen. Revendicându-se feminist, Guvernul condus de Pedro Sanchez include mai multe femei decât bărbaţi.

UE alocă 300 de milioane de euro, în premieră, pentru achiziții comune de armament și sprijin pentru Ucraina

Uniunea Europeană a aprobat pentru prima dată finanțarea achizițiilor comune de armament de către statele membre, inclusiv rachete și muniție, care vor fi parțial direcționate către Ucraina. În cadrul mecanismului „Întărirea industriei europene de apărare prin achiziții comune” (EDIRPA), au fost selectate cinci proiecte, fiecare beneficiind de un buget de 60 de milioane de euro. Valoarea totală a finanțării se ridică la 300 de milioane de euro, potrivit anunțului făcut pe 14 noiembrie de oficialii de la Bruxelles, scrie moldova1.md citată de DW.

„Este pentru prima dată când folosim bugetul UE pentru a sprijini statele membre în achizițiile comune de produse de apărare”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta Comisiei Europene.

Achizițiile includ sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, vehicule blindate moderne și muniție. Aproximativ 20 de state membre sunt implicate în aceste proiecte, unele participând pentru prima dată în inițiativa EDIRPA.

Măsurile au ca scop eliminarea „deficiențelor critice” din potențialul de apărare al UE, accentuate în urma sprijinului oferit Ucrainei. Majoritatea proiectelor vizează achiziționarea de echipamente destinate Ucrainei, pentru a susține capacitățile sale de apărare în fața agresiunii externe.

Proiectele au fost selectate în urma unui concurs organizat de Comisia Europeană în luna martie.

Poșta Moldovei, pregătită să elibereze compensațiile

Întreprinderea de stat „Poșta Moldovei” anunță că este pregătită să elibereze compensațiile pentru perioada rece a anului și colaborează în acest sens cu instituțiile competente. Precizarea vine în contextul în care, beneficiari de compensații la energie, care nu au carduri bancare, vor ridica banii la poștă, transmite IPN.

„Conform prevederilor legale și în strânsă colaborare cu autoritățile și instituțiile competente, întreprinderea va asigura plata acestora conform procedurii stabilite, pentru a sprijini cetățenii din întreaga țară. În acest context, așteptăm cetățenii care beneficiază de compensații să se apropie în orice oficiu poștal din țară, pentru a le ridica”, se arată într-un comunicat de presă.

Compensațiile pentru energie se acordă, în acest an, sub formă monetară, oferită direct fiecărei gospodării eligibile pe cardul bancar al solicitantului sau la poștă. Sunt eligibile toate gospodăriile încălzite pe bază de gaze naturale, energie termică și electrică sau combustibil solid (lemne, cărbuni, pelete, brichete).

Pentru a primi compensații pentru noiembrie, doritorii trebuie să se înregistreze pe platforma compensatii.gov.md până pe 28 noiembrie. În perioada sezonului rece (noiembrie-martie), cererile pot fi depuse oricând, dar compensațiile nu vor fi acordate pentru lunile precedente. Dacă cererea a fost depusă după data de 28 a lunii, compensațiile vor fi acordate începând cu luna următoare.

Până în prezent, au fost depuse circa 465 de mii de cereri pentru compensarea costurilor la energie pentru sezonul rece 2024-2025, dintre care peste 238 de mii au fost completate cu ajutorul registratorilor.

14 programe noi de studii în universitățile din țară, printre care „Inteligența artificială și știința datelor”

Trei universități din R. Moldova au lansat 14 programe noi de licență și master în noul an de studii. Reprezentanții Ministerului Educației spun că programele au fost adaptate la cerințele pieței muncii, așa încât să permită angajarea mai ușoară a viitorilor specialiști, scrie Europa Liberă

La noile specialități s-au înscris 319 studenți, iar 185 dintre aceștia sunt la masterat. Cei mai mulți studenți au optat pentru disciplina „Știința datelor” de la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde au fost înmatriculați 90 de studenți la licență și 44 – la master.

La un alt program de master „Managementul dezvoltării personale și consiliere organizațională” de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” s-au înscris 37 de studenți, iar programul „Inteligența artificială și știința datelor” de la Universitatea de Stat din Moldova a atras 17 studenți.

Cinci programe noi de licență și opt de master au fost deschise la Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova.

Un nou program de master va fi introdus în perioada următoare și la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. De asemenea, cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale, alte 63 de programe din șapte instituții de învățământ superior din țară au fost modernizate ca să asigure o mai bună pregătire a tinerilor pentru ca aceștia să poată ulterior să-și găsească mai ușor un post de muncă.

Acum doi ani, în mai multe universități din R. Moldova au fost inițiate specialități noi în cadrul programului „Profesiile Viitorului”. Este vorba despre: animație, game design și new media.

În anul de studii 2024-2025 în universitățile din țară au fost înmatriculați peste 13.000 studenți la licență (buget și contract), față de circa 11.000 în 2023. Dreptul, economia și IT-ul au fost cele mai solicitate de tineri.

Un nou cutremur în Turcia, la 10 zile după dezastru. Țara este în stare de șoc
Articolul anterior
Rihanna a arătat lumii întregi cum arată fiul ei de 9 luni: „El este totul!”
Articolul următor