Președintele rus, Vladimir Putin, va susține un discurs tradițional la Adunarea Federală programat pentru ziua de marți, 21 februarie curent. Se întâmplă ca această perioadă să coincidă cu împlinirea unui an de la începerea așa-zisei ,,operațiuni militare de denazificare a Ucrainei”, a se citi ,,război.
foto: gettyimages
Astăzi, pe rețelele sociale au fost distribuite diverse zvonuri de către presa de propagandă, precum că liderul Kremlinului va anunța anexarea unor teritorii ucrainești, dar și a Transnistriei…, scrie www.realitatea.md.
„Vladimir Putin își va rosti discursul anual prezidențial la Adunarea Federală. Marți, 21 februarie, un important discurs al șefului statului în fața parlamentarilor. Transmisiune live exact la prânz, ora Moscovei”, s-a anunțat pe toate posturile tv afiliate Kremlinului.
În ajunul discursului său către deputați și senatori, Vladimir Putin a avut întâlniri de lucru cu șefii fracțiunilor Dumei.
„Atât președintele, cât și liderii de partid au remarcat că, în ciuda discuțiilor și a abordărilor diferite, forțele politice sunt unite în principal. Rusia suverană, puternică, rezolvarea problemelor unei operațiuni militare speciale, garanții sociale pentru soldații noștri, o economie nouă, de înaltă tehnologie, bazată pe producția proprie. Acest curs prezidențial este susținut atât în parlament, cât și în societate”, mai transmit aceleași posturi de propagandă.
Un pilot al unei companii din Turcia a murit în timpul zborului. Aeronava a aterizat de urgență
Un pilot al companiei aeriene Turkish Airlines a murit în timpul zborului, după ce i s-a făcut rău, iar avionul a aterizat de urgenţă miercuri la New York, a anunţat compania turcă, informează AFP, potrivit Agerpres.
Avionul, decolat marţi seara din Seattle, pe coasta de vest a SUA, avea drept destinaţie Istanbulul, a precizat pe reţeaua socială X purtătorul de cuvânt al Turkish Airiles, Yahya Üstün. „Comandantul de bord al avionului nostru Airbus 350 (…) TK204 a leşinat în timpul zborului. După o tentativă zadarnică de prim ajutor, cabina noastră de pilotaj (formată din alţi doi piloţi) a decis să aterizeze de urgenţă, însă căpitanul nostru şi-a pierdut viaţa înainte de aterizare”, a detaliat Üstün.
Pilotul, în vârstă de 59 de ani, trecuse cu succes la începutul lui martie examenul medical periodic, a precizat compania turcă
Parlamentul European condamnă ingerința Rusiei în alegerile din Republica Moldova
Astăzi eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care denunță mita electorală, operațiuni cibernetice și război informațional și cere Rusiei să respecte independența Republicii Moldova, să înceteze destabilizările și să-și retragă forțele armate.
Rezoluția, adoptată cu 508 voturi pentru, 53 împotrivă și 104 abțineri, condamnă cu vehemență tentativele de ingerință și operațiunile hibride ale Rusiei, ce au devenit mai agresive în ajunul alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din Republica Moldova, scrutine electorale ce vor avea loc pe 20 octombrie. Eurodeputații au scos în evidență rolul actorilor pro-ruși, inclusiv oligarhii moldoveni și grupul de presă Russia Today – companie finanțată de statul rus, în desfășurarea unor scheme de fraudare a voturilor, acțiuni cibernetice și război informațional. Aceștia solicită statelor membre să se asigure că Republica Moldova beneficiază de toată asistența necesară pentru consolidarea instituțiilor, astfel încât țara să facă față amenințărilor hibride.
Acțiuni de destabilizare ale Rusiei în Republica Moldova
Potrivit deputaților, Serviciul de Securitate și Informații din Republica Moldova a declarat recent că Rusia a investit aproximativ 100 de milioane de euro pentru a submina procesul electoral, cu scopul de a-i convinge pe moldoveni să voteze împotriva aderării la Uniunea Europeană. Pe 3 octombrie 2024, autoritățile moldovenești au descoperit o schemă de fraudă a votului la scară largă, finanțată de oligarhul fugar Ilan Șor, care a transferat 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni, ca parte a unei operațiuni de mită electorală. Condamnând aceste acțiuni, Parlamentul solicită Rusiei să respecte independența Republicii Moldova, să înceteze destabilizările și să retragă forțele militare de pe teritoriul țării. În plus, acesta reiterează apelurile anterioare pentru distrugerea tuturor munițiilor depozitate în comuna Cobasna, aflată în regiunea transnistreană.
Deputații cer sancțiuni suplimentare pentru politicienii care destabilizează Republica Moldova
Pe fundalul unei ingerințe tot mai agresive a Rusiei în Republica Moldova, Parlamentul European solicită Consiliului să adopte sancțiuni suplimentare ale UE împotriva celor care subminează suveranitatea acestei țări. De asemenea, deputații îndeamnă țările care găzduiesc fugari moldoveni precum Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc să-i extrădeze în Republica Moldova pentru a fi judecați.
Sprijin suplimentar pentru aderarea Republicii Moldova la UE
Parlamentul își reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și solicită Comisiei Europene să includă țara în Instrumentul de Asistență pentru Pre-Aderare (IPA III) și să prioritizeze finanțarea pentru țările candidate la UE în următorul Cadru Financiar Multianual (MFF) pentru perioada 2028-2034. Având în vedere că negocierile de aderare cu Republica Moldova au început deja, deputații europeni solicită accelerarea procesului de evaluare și organizarea în timp util a următoarelor conferințe interguvernamentale.
Pentru a spori reziliența Republicii Moldova împotriva amenințărilor hibride, Parlamentul îndeamnă UE să continue cooperarea în domenii precum comunicarea strategică, sprijinul pentru jurnaliști și societatea civilă , dar și promovarea conținutului media independent în limba rusă.
UE a impus anterior sancțiuni împotriva oligarhilor moldoveni și politicienilor pro-ruși precum Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Igor Ceaika, Gheorghe Cavaliuc și Marina Tauber. Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. În decembrie 2023, Consiliul European a decis, în unanimitate, deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova.
CEC tipărește 5,6 milioane de buletine de vot, în șase limbi, pentru secțiile de votare din țară
Comisia Electorală Centrală (CEC) a început tipărirea celor peste 5,6 milioane de buletine de vot pentru scrutinul prezidențial și referendumul republican constituțional din 20 octombrie, care urmează a fi distribuite secțiilor de votare din țară. În premieră, buletinele vor fi disponibile nu doar în limba română, ci și în cinci limbi ale minorităților etnice: rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară și romani, transmite unica.md, cu referire la CEC.
Potrivit CEC, pentru fiecare tip de scrutin vor fi tipărite 2 819 996 buletine de vot, dintre care 2 137 641 buletine de vot în limba română, 676 979 în limba rusă, 115 în limba ucraineană, 3 400 în limba găgăuză, 870 în limba romani și 991 în limba bulgară.
Dimensiunea unui buletin de vot pentru alegerile prezidențiale este de 14 cm lățime și 31,7 cm lungime, iar pentru referendumul republican constituțional – 16 cm lungime și 33 cm lățime.
Buletinele de vot se vor deosebi prin culoare: gri afumat pentru prezidențiale și violet pentru referendum.
Prețul unui buletin de vot este de 0,72 lei pentru alegerile prezidențiale și de 0,76 lei pentru referendumul republican constituțional. Valoarea tirajului total este de peste 4,17 milioane de lei.
