64% din populația Republicii Moldova este supraponderală, iar un sfert – obeză

04/03/2023

Șase din zece adulți din Republica Moldova sunt supraponderali, ceea ce reprezintă aproape 64% din populație. O proporție semnificativ mai mare – circa 71% – este în rândul bărbaților, comparativ cu 57% – în rândul femeilor.

Obezitatea și excesul ponderal: cauze, analize recomandate și soluțiile pentru a slăbi - Smart Medical

Totodată, aproape un sfert din populație este obeză, fără diferențe semnificative din punct de vedere statistic între sexe, transmite IPN.

Datele sunt prezentate de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică în contextul Zilei mondiale de combatere a obezității, care este marcată pe 4 martie.

Organizația Mondială a Sănătății descrie obezitatea drept o acumulare excesivă a grăsimii în corp, ceea ce reprezintă un risc pentru sănătate. Se consideră că un bărbat suferă de obezitate dacă are peste 25% grăsime în corp, iar o femeie este obeză dacă corpul ei este alcătuit peste 35% din grăsime.

În procesul de diagnosticare a obezității și a riscurilor pentru sănătate este utilă folosirea atât a Indicelui Masei Corporale (IMC), care reprezintă raportul dintre masa corpului și înălțimea în metri la pătrat, dar și a circumferinței abdominale.

Astfel, un IMC cuprins între 24 și 30 kg/m2 indică supraponderabilitate, iar cel trecut de 40 kg/m2 – obezitate. Circumferința abdominală, măsurată la nivelul ombilicului, mai mare de 94 cm la bărbați și de 80 cm la femei indică la un risc de apariție al complicațiilor metabolice, precum diabetul zaharat de tip 2 sau hipertensiunea arterială și bolile de inimă.

Conform ultimului studiu STEPS – prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în Republica Moldova, 2021, IMC-ul mediu al populației este de 26,9 kg/m2, adică în zona supraponderabilității. Circumferința medie a taliei constituie 87,3 cm pentru femei și 93,6 cm pentru bărbați.

În 2023, tematica evenimentului este „Schimbarea perspectivelor: să vorbim despre obezitate” și se centrează pe susținerea conversațiilor pe subiectul obezității și descrierea istoriilor de succes în lupta cu surplusul de kilograme.

Potrivit OMS, la nivel mondial, peste un miliard de persoane suferă de obezitate, dintre care 650 de milioane sunt adulți, 340 de milioane sunt adolescenți și 39 de milioane sunt copii. Federația Mondială a Obezității prognozează că spre anul 2030 una din cinci femei și unul din șapte bărbați vor suferi de obezitate.

Pentru a evita acumularea kilogramelor și a menține o greutate sănătoasă, specialiștii recomandă limitarea aportului de energie din contul grăsimilor și a zaharurilor.

Trebuie alese produsele alimentare de la raft într-un mod conștient, prin studierea detaliată a etichetelor.

Se recomandă consumul zilnic a minim trei porții de legume, două de fructe, două-trei porții de cereale integrale, dar și două-trei porții de leguminoase pe săptămână.

La fel, se recomandă activitate fizică sistematică, dar și crearea unui plan alimentar săptămânal și o listă de cumpărături prestabilită.

Executivul a aprobat proiectul de lege cu privire la medicamente, cu scopul de a îmbunătăți accesul pacienților la tratamente sigure și eficiente

Pentru a îmbunătăți accesul pacienților la tratamente sigure și eficiente, conform ghidurilor clinice, Guvernul a aprobat, astăzi, 12 februarie, la inițiativa Ministerului Sănătății, proiectul de lege cu privire la medicamente. Acesta asigură calitatea și eficacitatea medicamentelor prin ajustarea cadrului normativ la acquis-ul european, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

De asemenea, documentul urmărește reducerea deficitului de medicamente esențiale, atragerea producătorilor externi pe piața națională, sporirea competitivității pieței farmaceutice și facilitarea participării la studii clinice internaționale. Acești factori vor oferi pacienților opțiuni variate la medicamente de calitate și prețuri avantajoase.

Proiectul aprobat include prevederi noi ce țin de alinierea la standardele europene aplicabile procedurilor de fabricare, autorizare și reglementare a medicamentelor orfane, pediatrice și pentru terapii avansate. De asemenea, proiectul conține reglementări privind importul și punerea pe piață a medicamentelor, controlul calității și procedurile de inspecție.

Astfel, revizuirea și modernizarea domeniului medicamentului vor asigura o reglementare eficientă și coerentă a procesului de autorizare, distribuire și accesibilitate a medicamentelor.

Menționăm că proiectul de lege va contribui la crearea unui cadru legal stabil, în care operatorii economici din domeniul medicamentului vor putea desfășura activitatea conform reglementărilor internaționale, iar cetățenii vor beneficia de acces continuu și eficient la medicamente sigure și de calitate.

De ce visele recurente sunt adesea coșmaruri: Legătura dintre emoții și subconștient

Până la 75% dintre adulți experimentează vise recurente, iar majoritatea sunt negativ marcate, implicând teme precum frica, eșecul sau atacurile, potrivit Live Science. Experții explică de ce creierul nostru amplifică aceste emoții în somn și cum putem controla coșmarurile repetate pentru un somn mai liniștit.

Visele recurente reprezintă un fenomen surprinzător de comun, cercetările aratând că până la 75% dintre adulți experimentează cel puțin unul pe parcursul vieții. Aceste vise pot varia: uneori sunt aproape identice de fiecare dată, dar pot avea și teme, locații sau personaje recurente, plasate în contexte diferite.

Această variație le deosebește de coșmarurile cauzate de tulburarea de stres posttraumatic, o condiție psihologică în care oamenii retrăiesc amintiri specifice din viața de zi cu zi, cu mult mai puține variații, în timpul somnului.

Experții încă nu sunt siguri de ce experimentăm vise recurente, dar cercetările recente ajută la identificarea mai clară a tiparelor legate de frecvența și conținutul acestora, precum și a scenariilor care le provoacă.

De ce visele recurente sunt adesea negative Studii recente confirmă ideea conform căreia visele recurente sunt adesea coșmaruri.

Într-un sondaj din 2022 realizat de Michael Schredl, șeful laboratorului de somn al Institutului Central de Sănătate Mintală din Germania, adulții au descris visele recurente ca având o „tonalitate negativă” în două treimi din cazuri, aceste vise implicând frecvent teme precum a fi urmărit sau atacat, a ajunge târziu undeva sau a eșua la ceva.

Prin contrast, visele recurente pozitive ale participanților includeau teme precum zborul sau descoperirea unei camere noi în propria casă. Motivele pentru care avem o predispoziție mai mare spre vise negative nu sunt pe deplin înțelese, dar Schredl spune că visele tind să exagereze ceva din viața noastră de zi cu zi, chiar și un sentiment minor sau o situație pe care ne simțim neputincioși să o schimbăm.

„În vis, devine o emoție mult mai intensă, deși legătura nu este întotdeauna evidentă sau directă”, explică el.

Psihologia și neuroștiința oferă indicii suplimentare. De exemplu, suntem predispuși la ceea ce se numește „tendința spre negativitate”, o înclinație de a ne concentra mai mult asupra gândurilor, emoțiilor sau interacțiunilor sociale neplăcute decât asupra celor pozitive. Acest comportament este înrădăcinat în nevoia subconștientă de a rezolva situațiile negative care ne amenință supraviețuirea.

Tendința spre negativitate poate fi amplificată în somn, deoarece creierul reduce activitatea în zonele asociate cu logica liniară și activează porțiunile asociate cu emoțiile, slăbind filtrul dintre gânduri și sentimente.

Cum să controlezi visele recurente negative

Deirdre Leigh Barrett, cercetător în domeniul viselor și autor al cărții Pandemic Dreams (Visele pandemiei, 2020) și alți experți subliniază că visele recurente negative sunt comune și normale și că există măsuri care pot fi luate pentru a le controla. Unii oameni au găsit succes în terapia de repetiție prin imaginație, care implică reimaginarea repetată a coșmarurilor cu finaluri mai fericite înainte de culcare.

Nirit Soffer-Dudek, cercetător în domeniul conștiinței și psiholog clinic la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, recomandă cultivarea unei „igiene bune a somnului”.

Stabilirea unui program de somn consistent, limitarea utilizării ecranelor și evitarea cofeinei sau alcoolului înainte de culcare pot reduce starea emoțională intensă în care adormiți.

„Cel mai bun sfat pe care îl pot da este să impuneți limite clare între timpul de veghe și somn pentru a evita aducerea anxietății în vise”, spune ea.

Peste 324 de cazuri de gripă, înregistrate într-o săptămână

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă monitorizarea situației epidemiologice prin infecțiile respiratorii la nivel teritorial și național. Astfel, în perioada 3-9 februarie curent, au fost înregistrate 9589 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind la copii (61%). Morbiditatea prin IACRS s-a manifestat la un nivel de intensitate medie, cu 3% mai mult față de săptămâna precedentă a acesteia și în descreștere cu 27% comparativ cu aceeași perioadă a sezonului anterior, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 324 de cazuri de gripă sezonieră (mun. Chișinău – 250 de cazuri; Bălți – 15 cazuri; Ialoveni, Soroca – câte 6 cazuri; Călărași, Criuleni – câte 5 cazuri; Căușeni, Florești, Orhei, Ștefan-Vodă – 4 cazuri; Cimișlia, Comrat, Edineț, Sângerei – 3 cazuri; Strășeni, Ungheni – câte 2 cazuri; Basarabeasca, Briceni, Dondușeni, Fălești, Leova – câte un caz), atestându-se o descreștere cu 25% în comparație cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (30.09.2024 – 09.02.2025), au fost înregistrate 1635 de cazuri de gripă, 96 620 de cazuri de IACRS și 9198 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

Totodată, pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 7 cazuri de COVID-19, în descreștere cu 30% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. La copii de până la 14 ani nu au fost raportate cazuri.

În contextul creșterii numărului de cazuri de infecții respiratorii, specialiștii ANSP recomandă în continuare respectarea măsurilor de protecție: păstrare distanței sociale, evitare locurilor aglomerate; respectarea regulilor de igienă, inclusiv igiena mâinilor, igiena respiratorie; respectarea măsurilor sanitare la locul de trai, la locul de muncă, de educație și învățământ, cu aerisirea spațiilor închise; purtarea măștilor în instituțiile medicale; adresarea la medicul de familie la apariția primelor simptome ale infecției respiratorii; menținerea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație bogată în legume și fructe, odihnă adecvată și exerciții fizice regulate.