Șeful grupului rus Wagner: ”Înainte luptam cu armata ucraineană profesionistă. Mai nou dăm doar de bătrâni și copii în Bahmut”

Vladimir Putin i-a convocat la raport, ce-i drept de la distanţă, pe responsabilii serviciilor militare şi de securitate.

Evgheni Prigojin, seful Wagner, vrea inchisoare pentru rusii care critica  criminalii deveniti mercenari in Ucraina

Aparent a cerut propuneri pentru noi măsuri antiteroriste în urma presupusei infiltrări de joi a unor sabotori ucraineni pe teritoirul Rusiei.

În presa internaţională exista consens asupra caracterului înscenat al incidentului. Dar acesta care ar putea servi drept pretext pentru ca Putin să escaladeze conflictul din Ucraina şi să declare război în toate puterea cuvântului.

Liderul rus a tras aceste concluzii în şedinţa săptămânală a Consiliului de Securitate al ţării, care a început mult după ora prevăzută. Întârzierea a aprins speculaţiile că Putin ar urma să schimbe statutul operaţiunii speciale din Ucraina în război în toată regula.

În primul rând, asta i-ar permite o mobilizare amplă, dar şi înăsprirea restricţiilor în domeniul drepturilor civile şi accentul pe o economie de război. Picătura care i-ar fi umplut paharul a fost aşa zisul atac terorist de joi, când – potrivit Kremlinului – zeci de sabotori ucraineni ar fi pătruns pe teritoriul rusesc, unde ar fi luat ostatici şi ar fi tras în civili înainte să fie eliminaţi de FSB.

Dmitri Peskov, purtător de cuvând al Kremlinului: ”Era implementat un regim special la graniţa (cu Ucraina). Acum s-au luat măsuri suplimentare. Evident, incidentul terorist de joi este investigat și vor fi luate măsuri să nu se repete așa ceva”.

Singurele probe ar fi 2 clipuri în care 4 bărbaţi tineri îndemnau populaţia rusă să se revolte împotriva regimului. Iar FSB a difuzat imagini cu o maşină ciuruită de gloanţe şi şoferul mort în scaun, acţiuni pe care le-ar fi săvârşit presupuşii terorişti.

Dar acţiunea aşa-zişilor naţionalişti ucraineni a fost revendicata de Corpul voluntarilor ruşi, care luptă alături de forţele ucrainene încă din august 2022. În urmă cu trei luni, unul dintre ei era intervievat de jurnaliştii CNN, transmite www.protv.ro.

Reporter: Ce crezi despre Rusia, acum?

Bărbat: Pentru noi este dușmanul, orice ar fi.

Kievul a negat orice implicare în presupusa incursiune peste graniţă şi a calificat sceneta drept provocare deliberată.

Declarații contradictorii în ambele tabere

Trecând la situaţia concretă de pe front, cele două tabere se duelează în declaraţii contradictorii despre soarta Bahmutului.

Prigozhin, șeful grupului Wagner: ”Înainte luptăm cu armata ucraineană profesionistă. Mai nou dăm doar de bătrâni și copii în oraș. Zilele lor în Bahmut sunt numărate, una, maximum două. Le dăm șansa să părăsească orașul, care este practic încercuit”.

Kievul în schimb reafirma că va apăra Bahmutul cât îi va sta în putinţă. Cucerirea oraşului minier ar asigura ruşilor acces la autostrada care leagă Donbasul de Mariupol, dar şi la restul teritoriilor estice pe care le controlează trupele Kievului.

Roman Svitan, expert militar și colonel în rezervă: ”Bahmutul în sine e o zonă bine fortificată. Dar, ca s-o păstram așa trebuie să controlăm legătura cu să-i zicem „teritoriul principal” al țării, prin Chasiv Yar. Rușii sunt sugrumați pretutindeni și nu pot avansa în nicio direcție cu excepția zonei Bahmut, care a devenit un simbol pentru ei. Au pretins de mai multe ori că au capturat Bahmutul. Pentru ei a devenit un fel de capcană propagandistică din care nu mai pot ieși”.

Luat la întrebări cu ocazia reuniunii ministeriale G20 din India, şeful diplomaţiei ruse a pus placa obişnuită.

Sunjoy Joshi, Fundația Research India: Care este ieșirea? Cum vedeți încheierea războiului? Că doar nu poate dura la nesfârșit! Vreți să repetați Afganistanul?

Sergei Lavrov: ”Ați fi un propagandist ideal pentru URSS… cu pledoariile astea pentru pace. Încerc să vă explic că situația nu e în alb și negru, că nu se vorbește deloc de suferințele alor noștri. Putin a explicat foarte clar că nu am avut de ales”.

Cum nu s-a mai întâmplat de când ruşii au pierdut Hersonul, un faimos regizor rus şi-a permis declaraţii diferite de linia Kremlinului.

Karen Șahnazarov, director general al „Mosfilm” și artist emerit al federației Ruse: ”Este într-adevăr o situație care poate avea cele mai grave consecințe pentru noi în cazul în care pierdem. Și trebuie să recunoaștem că am putea pierde! Rusia a subestimat unitatea Vestului, iar dacă când Occidentul simte că poate câștiga, va încerca să… câștige. Zelenski este periculos!. Nu e deloc prost. Joacă un rol major în această poveste. Nu este doar o păpușă”.

Șahnazarov a atras atenția că societatea rusă părea stabilă atât în 1916, cât și înainte de destrămarea URSS, dar, deodată, s-a dovedit că nu era aşa de stabilă.

Scandalul în jurul concursului „Pedagogul anului”, aplanat. Decizia Ministerului Educației

 Ministerul Educației nu va retrage titlul „Educatorul anului” obținut de directoarea grădiniței „Guguță” din orașul Rîșcani, Valentina Moscalu. Decizia a fost luată după ce o comisie a examinat sesizările privind o pretinsă încălcare a Regulamentului concursului, scrie evz.ro. 

În data de 12 octombrie, Ministerul Educației și Cercetării a inițiat examinarea retragerii titlului „Educatorul anului 2024”, obținut de directoarea grădiniței „Guguță” din orașul Rîșcani, Valentina Moscalu. Decizia a fost luată în urma sesizărilor cu privire la două sancțiuni care i-au fost aplicate premiantei de către autoritățile publice locale.

Ministerul Educației explica atunci că, la etapa republicană a concursului „Pedagogul anului”, sunt înaintați candidații care au obținut locurile I la etapa raională. Organul local de specialitate în domeniul învățământului (OLDSI) nu ar fi inclus actele cu privire la aplicarea sancțiunilor disciplinare.

După examinarea circumstanțelor cazului, Comisia a decis că Moscalu își poate păstra titlul.

„La 24 octombrie 2024, în adresa Ministerului Educației și Cercetării a fost expediată Dispoziția primarului orașului Rîșcani nr.104-C din 24 octombrie 2024 cu privire la revocarea sancțiunii disciplinare aplicate Valentinei Moscalu. În rezultatul analizării actelor și informațiilor colectate de către Comisia de examinare a corectitudinii conferirii titlului „Educatorul anului” și raportându-le la Hotărârea Guvernului nr.370/2006 cu privire la organizarea Concursului republican „Pedagogul anului”, Comisia nu a constatat temei legal de retragere a titlului „Educatorul anului” Valentinei Moscalu”, susține instituția.

Pentru a evita pe viitor situații similare, regulamentul concursului va fi modificat. Astfel, conform MEC, va fi introdusă obligația candidaților la concurs de a depune o declarație pe propria răspundere. Aceasta va viza lipsa sancțiunilor disciplinare și lipsa altor abateri de etică și disciplină.

Concursul republican „Pedagogul Anului” 2024 s-a desfășurat în trei etape. Anul acesta a avut trei categorii de învingători: educatorul anului, învățătorul anului și profesorul anului.

Pedagogii care s-au clasat pe locul I au fost premiați cu câte 50 000 de lei și li s-a conferit titlul „Pedagogul anului”. Câștigătorii locului II au primit câte 25 000 de lei și Diploma de onoare a MEC. Cei de pe locul III – câte 15 000 de lei și Diploma de onoare a MEC.

Valentina Moscalu a luat premiul I, la categoria „Educatorul anului”.

„Acest premiu este o responsabilitate în activitatea ulterioară. Sunt plăcut surprinsă, dar cred că cel mai mare merit aparține copiilor. M-au susținut în toate activitățile mele. Nu știu dacă aș face altceva mai bine decât instruirea copiilor preșcolari”, a declarat Moscalu, într-un interviu pentru M1.

Caz tragic: Un tânăr de 20 de ani a murit călcat de tren

Un tânăr în vârstă de 20 de ani şi-a pierdut viaţa, după ce a fost călcat de tren în zona localităţii Vatra din municipiul Chişinău, scrie newtv.md.

Cazul s-a produs în dimineața zilei de duminică, 24 noiembrie, în jurul orei 8:30, iar conform informațiilor preliminare, tânărul stătea așezat pe linia de cale ferată.

În urma impactului, victima a decedat pe loc, iar oamenii legii au deschis o anchetă pentru a stabili toate circumstanțele incidentului.

Un avion cargo s-a prăbușit peste o casă, lângă aeroportul din Vilnius

Un avion cargo DHL s-a prăbuşit luni în apropierea aeroportului din Vilnius, în jurul orei 03:30 GMT, au declarat purtătorii de cuvânt ai aeroportului din capitala Lituaniei şi poliţia pentru Reuters. O persoană a fost declarată decedată, scrie digi24.ro

Potrivit aerotime.aero, site-ul de urmărire a zborurilor FlightAware arată că aeronava cargo a decolat de pe Aeroportul Leipzig/Halle (LEJ) la ora 03:08 CET, potrivit News.ro. 

Postul local de ştiri Delfi Plus informează că aeronava s-a prăbuşit pe strada Žirnių, într-o zonă rezidenţială, pe o clădire rezidenţială cu două etaje, şi a provocat un incendiu. Se pare că în aeronavă se aflau patru persoane: doi piloţi şi doi angajaţi DHL. Salvatorii au reuşit să elibereze un pilot din carlingă, iar acesta şi-a recăpătat cunoştinţa. Alte două persoane au fost preluate pentru îngrijiri medicale de urgenţă. O persoană a murit. Toate persoanele din casa pe care s-a prăbuşit avionul au supravieţuit.

Surorile Oanei Zăvoranu au murit în urma cutremurului din 1977. Aveau doar nouă ani și au rămas sub dărâmături
Articolul anterior
O femeie a suferit șocul vieții după ce a aflat că s-a căsătorit cu verișorul ei de gradul trei. Cum a făcut descoperirea
Articolul următor