Peste 200 de elevi din țară participă la Olimpiada Republicană la Matematică

Peste 200 de elevi participă la Olimpiada Republicană la Matematică (ediția a 66-a), care are loc în perioada 3-6 martie, în cadrul Liceului Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău, anunță Ministerul Educației și Cercetării.

În discursul de deschidere a evenimentului, ministrul Educației și Cercetării Anatolie Topală a subliniat importanța studierii științelor reale în învățământul general și promovarea tinerilor cu performanțe înalte, prin intermediul competițiilor corecte și cu implicarea celor mai buni profesori.

„Fie că veți continua să vă dedicați studiului matematicii, veți alege să profesați în domeniul învățământului, medicinei, economiei, arhitecturii, infrastructurii sau orice alt domeniu important pentru dezvoltarea unei țări, matematica vă va ajuta să progresați”, a menționat ministrul în adresarea sa către elevi. Totodată, ministrul a menționat că matematica este disciplina școlară care aduce cele mai multe medalii la nivel internațional de către elevii din Republica Moldova.

Olimpiada Republicană la Matematică este organizată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației şi Cercetării și se înscrie în lista celor 21 de olimpiade și concursuri republicane ce se desfășoară în perioada 17 februarie – 22 mai 2023.

La competiția din acest an participă 217 elevi ai claselor 7-12 delegați din toate raioanele și municipiile republicii, în baza rezultatelor obținute la etapa raională/municipală/zonală a olimpiadei.

Scrierea probelor de concurs și jurizarea vor avea loc pe parcursul zilelor de 4-5 martie. Festivitatea de premiere va avea loc luni, 6 martie, ora 12:00 în Sala de festivități a Liceului Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău.

Festivitatea de deschidere a Olimpiadei Republicane la Matematică a fost organizată cu suportul Centrului Republican pentru Copii şi Tineret ARTICO, a Școlii de Arte „Valeriu Poleacov” și a Liceului Teoretic „Ion Creangă” din Chișinău.

Părinții, îndemnați să supravegheze copiii atunci când fac fotografii la decorațiunile pascale din capitală

Primăria Municipiului Chișinău face apel către părinți, să supravegheze copiii minori, în perioada Sărbătorilor Pascale, când vor face poze la decorațiunile de sărbătoare, amplasate în sectoarele capitalei.

Solicitarea vine ca o asigurare, în contextul evitării oricăror incidente sau accidentări a minorilor.

Vă dorim să petreceți Sărbătoarea Învierii în liniște și pace, cu toți cei dragi alături!

Amintim că în spațiile publice din oraș au fost amenajate decorațiuni cu tematică pascală, care vor fi iluminate pe timp de noapte, odată cu conectarea iluminatului stradal, iar doritorii vor putea face poze cu familia, rudele și prietenii.

Se împlinesc 34 de ani de la primul Pod de Flori din 6 mai 1990! Visul românilor de a trece Prutul a devenit realitate

În urmă cu 34 ani, pentru o perioadă scurtă, între România și Moldova nu a existat graniță. La 6 mai, 1990, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Momentul s-a numit „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 34 de ani de la acel eveniment, scrie libertytv.md.

Peste un milion de oameni au participat la eveniment, iar pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera a putut fi traversată fără acte. Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a celor două ţări. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri.

În ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererâta, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

Era o tensiune emoţională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alţii şi se regăseau după ani şi ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă şi a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniţi. Aveau mari emoţii şi nu îndrăzneau să facă nici o mişcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit şi ceilalţi. S-au întâlnit toţi la mijlocul Prutului şi au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut şi nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioşi astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei”, declara într-un interviu în 2008, regretatul poet Grigore Vieru.

Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii moldoveni au putut intra în România fără acte. Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.

Podul de Flori s-a înscris în cronicile istoriei ca un eveniment foarte rar şi de o mare importanță, care ne spune că poporul  român trăieşte pe ambele maluri ale Prutului în ciuda tuturor vitregiilor istorice.

Rapperului rus MC Doni i-a fost interzisă intrarea în Moldova. Motivul

Rapperului rus MC Doni i-au interzis intrarea în Republica Moldova. Artistul a făcut cale întoarsă de pe Aeroportul Internațional Chișinău, scrie newstv.md.



MC Doni urma să cânte la concertul organizat în Taraclia, dedicat aniversării a 211 de la întemeierea orașului. Artistul a intrat în Republica Moldova folosind un pașaport uzbec, dar acest lucru nu l-a ajutat, scrie presa.

Mai mult, pe canalele de Telegram a fost publicat un document emis de autoritățile țării noastre, în care este menționată decizia de refuz.

Ofițerul de presă al Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, a declarat că ”nu s-au întrunit condițiile de intrare în Moldova”.

Nu este pentru prima dată, când autoritățile de la Chișinău nu le permit artiștilor ruși să intre pe teritoriul Republicii Moldova. La sfârșitul anului 2023, cântărețul Irakli a fost întors de pe Aeroport. De asemenea, la data de 29 iulie 2022, Filip Kirkorov a făcut cale întoarsă.

Totodată, în vara anului 2023, celebrul artist sârb Goran Bregovic nu a fost lăsat să vină în Moldova, pentru a participa la festivalul „Gustar”. Poliția de Frontieră a precizat că interdicția a fost aplicată încă în anul 2022.

Jennifer Lopez, surprinsă cu garda jos. Cum arată vedeta necoafată și nearanjată
Articolul anterior
Mort în singurătate de circa o lună, un bărbat din Italia a fost vegheat de câinele său până când cadavrul a fost descoperit
Articolul următor