Restaurantele din România, obligate să afișeze ingredientele şi E-urile din preparatele pe care le servesc

15/03/2023

Restaurantele şi unităţile de alimentaţie publică au obligaţia de a afişa, începând de miercuri, 15 martie, ingredientele şi valorile nutriţionale ale produselor şi preparatelor pe care le servesc consumatorilor, odată cu intrarea în vigoare a Ordinului 201/2022 al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Iniţial, Ordinul trebuia să intre în vigoare pe 20 decembrie 2022, dar s-a hotărât amânarea până la data de 15 martie 2023 în urma consultărilor cu structurile asociative şi patronatele din HoReCa, pentru a da timpul necesar operatorilor economici să se pregătească cu toate informaţiile pe care aceştia trebuie să le afişeze în meniuri.

Potrivit ANPC, prevederile actului administrativ se aplică şi în cazul site-urilor operatorilor economici care primesc astfel de comenzi online, astfel încât consumatorul să fie foarte exact informat referitor la preparatele comandate.

Potrivit Ordinului, trebuie indicată cantitatea ingredientelor compuse constituente ale unui fel de mâncare (ex: muşchiuleţ de porc – 140g, cu garnitură de orez cu legume – 140g [orez, apă, legume – 30g (morcov, dovlecel, ardei gras, în cantităţi variabile), ulei vegetal, sare, potenţator de aromă: glutamat de sodiu]). De asemenea, aditivii se înscriu în lista ingredientelor cu denumirea categoriei (ex: acidifiant, etc.) urmată de codul de numeric UE (ex: E 330) sau denumirea specifică (ex: acid citric). Astfel, ca exemplu: acidifiant – E 330 sau Acidifiant – acid citric; potenţator de aromă: E621 sau potenţator de aromă: glutamat de sodiu.

ANPC a explicat, în noiembrie 2022, că lista aditivilor se regăseşte în Regulamentul (CE) nr.1333/2008 privind aditivii alimentari.

Potrivit sursei citate, Ordinul conţine elemente esenţiale pentru sănătatea consumatorilor, ţinând cont că, în conformitate cu Regulamentul UE nr. 1169/2011, există obligativitatea prezentării tuturor datelor legate de ingredientele produselor alimentare şi valorile lor nutriţionale, tot aşa este normal să se regăsească acelaşi tip de informaţii care să descrie un preparat culinar servit într-o locaţie de alimentaţie publică.

„În acest fel, consumatorii pot lua decizia în cunoştinţă de cauză, atunci când aleg, într-o astfel de unitate, un produs sau altul”, au susţinut reprezentanţii ANPC, într-un comunicat transmis la finele anului trecut, când s-a luat decizia de amânare a termenului de afişare a acestor informaţii în listele meniu fizice sau virtuale.

La rândul său, preşedintele ANPC, Horia Constantinescu, explica la finele lunii ianuarie că alături de numele produsului va trebui pus într-o paranteză şi numărul de E-uri.

„Vreau să fac o paranteză legat de ordinul ce stabileşte ce informaţii trebuie să ne pună la dispoziţie operatorul economic din alimentaţie publică, fie că vorbim despre cantină, fie că vorbim despre restaurante sau unităţi de alimentaţie de tip fast-food.

Am emis un Ordin în urma discuţiilor cu asociaţiile de protejare a intereselor consumatorilor şi după ce am stabilit abordarea la nivel european, în sensul în care consider şi acum necesar ca pentru ciorba de perişoare să ne fie comunicate toate informaţiile de care cu siguranţă avem nevoie, cum ar fi din ce carne sunt făcute perişoarele, existând variante din ce în ce mai multe. În curând pot să fie făcute şi din greieri, dar măcar să ştim acest lucru”, a susţinut Constantinescu, în data de 26 ianuarie.

Acesta a precizat că mulţi operatori economici servesc produse similare ca aspect şi ca gust produselor cu care suntem familiarizaţi, în sensul utilizării cremelor vegetale pe bază de ulei de palmier în locul smântânii sau a unor produse similare cu brânza feta, ca aspect şi ca textură, în condiţiile în care şi acestea sunt făcute cu puţin zer şi foarte multă grăsime de palmier.

În viziunea şefului ANPC, acestea reprezintă practică înşelătoare, iar în baza Ordinului emis operatorii vor fi nevoiţi să scrie în meniu „cremă vegetală” şi să explice din ce este alcătuit un produs pentru a se lua o decizie în cunoştinţă de cauză din partea consumatorului.

Ordinul nr. 201/2022 al preşedintelui ANPC privind detalierea informaţiilor din meniurile restaurantelor intră în vigoare de Ziua mondială a drepturilor consumatorilor.

Dacă știi acest secret vei păstra cozonacii proaspeți chiar și o săptămână.

Gospodinele recomandă să învelești cozonacii în hârtie de copt și un prosop curat de bumbac.Acest „truc” îi va ajuta să nu transpire și să își păstreze coaja moale, iar interiorul să rămână pufos și proaspăt.

Dacă ai făcut mai mulți cozonaci, poți să păstrezi resturi la congelator. Taie cozonacul în felii, învelește-le individual în folie alimentară și pune toate feliile într-o pungă cu fermoar.

Pune-o la congelator și când vrei o felie de cozonac, doar ia câte una, las-o 10-15 minute la temperatura camerei sau la frigider și apoi încălzește-o la microunde și servește-o cu o cană de lapte.

Producători și vânzători de mezeluri, verificați de FISC

Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat, în perioada 11-16 aprilie 2025, acțiuni de control și inventariere în secțiile de producere și spațiile de depozitare la contribuabilii care produc/ comercializează mezeluri, în contextul creșterii cererii de procurare a produselor respective în ajunul sărbătorilor pascale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Scopul acțiunii a constat în verificarea activității contribuabililor privind respectarea legislației referitor la eliberarea bonurilor fiscale la decontările cu numerar, declararea tuturor veniturilor, utilizarea forței de muncă declarate, precum și deținerea documentelor de proveniență a mărfurilor expuse spre comercializare.

În perioada menționată au fost efectuate controale fiscale prin metoda verificării operative/ faptice la 3 contribuabili din mun. Chișinău, Soroca și Orhei, care activează în acest domeniu. În consecință, a fost stabilit un caz de nerespectare a prevederilor legislației, care se referă la neeliberarea bonului de casă în cazul decontării mijloacelor bănești în numerar, fiind aplicată sancțiunea în sumă de 5 mii lei.

Totodată, au fost stabilite plusuri de materii prime și produse finite în valoare totală de 1,9 mii lei, lipsuri de materii prime și produse finite în valoare totală de 58,4 mii lei.

Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii la respectarea legislației fiscale și eliberarea bonurilor fiscale la decontările în numerar și informează despre desfășurarea în continuare a acțiunilor de monitorizare a domeniilor care prezintă riscuri pentru administrare fiscală.

Cum să alegem corect vinul pentru Paște: ANSA vine cu recomandări

Republica Moldova are o tradiție îndelungată și bogată în producerea vinului. În această perioadă, pe mesele tradiționale de Paști, ale multor moldoveni, se va regăsi și licorosul roșu „Pastoral” – un vin dulce de desert, emblematic pentru patrimoniul vitivinicol al țării, care însoțește armonios deserturile și preparatele festive, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, în calitate de autoritate competentă, inclusiv, în domeniul controlul siguranței și calității produselor vitivinicole, alcoolului etilic și a producției alcoolice, a pregătit recomandări și informații utile și pentru consumatorii care vor alege să pună pe masa de sărbători o sticlă de Pastoral.

De regulă, acest vin este obținut din soiuri nobile de struguri precum Cabernet-Sauvignon, Merlot sau Saperavi, care conferă produsului final o culoare rubinie intensă, opacă și un buchet aromatic complex, cu note de prune uscate, cireșe sălbatice și ciocolată amară. Gustul este catifelat, dens și echilibrat, cu alcool bine integrat și un postgust persistent, marcat de fructe negre confiate și accente fine de ciocolată neagră.

Rădăcinile acestui vin remarcabil se regăsesc în perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, când era cunoscut sub numele de „Cagor”. Inițial, existau două metode distincte de producere a vinului Pastoral:

– Tratarea termică a boștinei(tescovinei), prin încălzirea acesteia la aproximativ 60°C, urmată de o perioadă de macerație (menținerea pe boștină) de până la 18 ore;

– Metoda italiană, ce presupunea alcoolizarea mustuielii fără aplicarea temperaturii, cu menținerea acesteia pe boștină pentru cel puțin două luni.

Cele două tehnici au fost ulterior îmbinate de vinificatorul Feodosie Cucerenco, care a pus bazele faimosului vin de desert „Cagor Ciumai”, cunoscut pentru calitatea sa excepțională.

În prezent, cea mai utilizată metodă de vinificare a Pastoralului este cea cu tratare termică. Procesul începe cu o fermentare parțială a mustului, până la un conținut alcoolic de 2–3% vol., urmată de încălzirea masei de boștină între 55°C și 70°C. Fermentarea este apoi oprită prin adăugarea de distilat de vin, pentru a crește concentrația alcoolică la 15–22% vol. și previne reluarea fermentației.

Potrivit legislației în vigoare, vinul roșu licoros dulce „Pastoral” trebuie să conțină între 15 și 22% alcool volumic și un minimum de 160 g/dm³ de zaharuri naturale nefermentate.

Stimați consumatori! Indiferent de vinul ales, consumați băuturi alcoolice moderat și țineți cont de următoarele recomandări:

1. Alegeți produse alimentare, inclusiv vinurile, din unități comerciale autorizate de către ANSA!

2. Evitați produsele vândute în străzi (portbagajele mașinilor”, pe carosabil), chiar dacă prețul oferit este comparativ mai mic decât în unitățile comerciale!

3. Atenție la informația de pe etichetă!

4. Verificați concordanța dintre prețurile afișate la raft și cele marcate pe bonurile de casă!

5. Informați-vă corect despre vinul ales înainte de a-l pune în coșul pascal!

6. Depozitați corect vinul. Evitați locurile în care temperatura este fluctuată. Păstrați sticlele de vin în poziție orizontală, astfel dopul se menține permanent umed prin contactul permanent cu lichidul din interior. Pentru vinurile roșii se recomandă menținerea la temperatura de 12-16⁰C.

7. Temperatura de servire recomandată a vinului pastoral este 10-12 ⁰C.