O tânără din Rusia a reușit să adune aproape 2 mii de fire de păr propriu, timp de 100 de zile, pentru a-și face o perucă

Tânăra din Rusia a adunat peste 2 mii de fire de păr propriu, timp de 100 de zile, în ideea de a-și confecționa o perucă din păr propriu.

După fiecare spălare a părului, Iana Chesova îl colectează și îl piaptănă. Aceasta a vorbit despre intenția sa și a devenit celebră pe rețele cum ar fi TikTok si Instagram.

„Soarele artificial” al Chinei, un proiect revoluționar

Cercetătorii din China au anunțat o descoperire semnificativă în domeniul energiei de fuziune nucleară, dezvoltând o platformă avansată pentru testarea materialelor esențiale reactoarelor experimentale. Dispozitivul, numit SWORD (Superconducting Plasma Wall Interaction Linear Device), marchează un nou pas către construirea unui „Soare artificial” capabil să ofere energie durabilă, scrie evz.ro.

S-au atins specificațiile de proiectare

Anunțul a fost făcut de Institutul de Științe Fizice Hefei din cadrul Academiei Chineze de Științe, care a precizat că SWORD a atins specificațiile de proiectare. Cu o lungime de 15,5 metri și o greutate de 22,5 tone, reactorul poate produce 10²⁴ particule pe metru pătrat pe secundă și poate funcționa continuu timp de 24 de ore. Designul său aerodinamic este inspirat de Chixiao, o sabie legendară din China antică.

Profesorul Ye Minyou, care a condus echipa de evaluare, a confirmat că performanța reactorului îndeplinește toate criteriile necesare pentru testarea materialelor rezistente la bombardamentul de plasmă — o cerință crucială pentru siguranța reactoarelor de fuziune.

Provocările fuziunii nucleare și speranța unui viitor fără emisii

Spre deosebire de fisiunea nucleară, care implică divizarea atomilor, fuziunea nucleară reproduce procesele solare, combinând nucleele atomice pentru a elibera energie. Aceasta folosește izotopi ușor disponibili din apa de mare, ceea ce o face o sursă aproape inepuizabilă de energie. Cu toate acestea, dezvoltarea unor materiale capabile să reziste condițiilor extreme din interiorul reactorului este o provocare tehnologică majoră.

„Materialele din peretele reactorului trebuie să facă față unui bombardament intens de particule de plasmă. Pentru ca fuziunea să devină o sursă viabilă de energie electrică, este esențial să dezvoltăm soluții durabile”, a explicat Zhou Haishan, cercetător la Institutul de Studii Avansate de Fizică cu Plasmă.

ASIPP găzduiește și EAST (Experimental Advanced Superconducting Tokamak), un reactor care a stabilit numeroase recorduri în domeniul fuziunii nucleare. Dezvoltarea SWORD a necesitat peste cinci ani de muncă intensă, dar succesul acestui proiect deschide noi oportunități pentru cercetările viitoare.

Profesorul Zhou a confirmat că dispozitivul va fi pus la dispoziția comunității internaționale pentru proiecte colaborative, subliniind că inovațiile tehnologice chineze ar putea accelera dezvoltarea reactoarelor de generație următoare. Acest avans consolidează poziția Chinei în fruntea eforturilor globale de a produce energie curată și sigură, oferind speranță pentru un viitor în care fuziunea nucleară va deveni o sursă principală de energie.

În 2024 moldovenii au accesat mai multe credite și au cheltuit mai mult decât au economisit

În 2024, moldovenii au avut o înclinație mai mult spre consum, au accesat mai multe credite, decât au făcut depozite și au cheltuit mai mult decât au economisit. „În ultima perioadă, asistăm la un fenomen clar, al populației, de a se împrumuta mai mult de la bănci, decât de la instituții nebancare. Împrumuturile bancare asigură, în prezent, 85% din necesitățile de creditare ale moldovenilor, iar restul sunt de la instituții nebancare, rude, prieteni și cămătari.

Estimăm că, datoria persoanelor fizice a fost în 2024 de 52 mild/lei, cu 10 mild/lei mai mult față de 2023”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 17 ianuarie, 2025, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, soldul creditelor persoanele fizice în bănci, în 2000 a fost de 200 mil/lei. În 2005 a ajuns la 1,7 mild/lei, dintre care 6 mil/lei-sectorul nebancar, iar 1,1 mild/lei-sectorul bancar. În 2008 – 6,8 mild/lei, dintre care 2,2 mild/lei-sectorul nebancar, iar 4,6 mild/lei-sectorul bancar. 2010 – 3,9 mild/lei: 1,4 mild/lei-sectorul nebancar, iar 2,5 mild/lei-sectorul bancar. 2015 – 9,2 mild/lei: 3,2 mild/lei-sectorul nebancar, iar 6 mild/lei-sectorul bancar. 2020 – 23,4 mild/lei: 7,1 mild/lei-sectorul nebancar, iar 16,3 mild/lei-sectorul bancar. 2022 – 33,4 mild/lei: 10,1 mild/lei-sectorul nebancar, iar 23,3 mild/lei-sectorul bancar. 2024 – 45,1 mild/lei: 11,9 mild/lei-sectorul nebancar, iar 33,2 mild/lei-sectorul bancar. „În 2024 a fost o creștere enormă a soldului creditelor. 85% din creștere a fost asigurată de către bănci. Ca volum de bani, este cea mai mare creștere din istoria Republicii Moldova. Băncile luptă să atragă populația în calitate de creditori, dar și dobânda este mai atractivă la ei”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că în 2024, estimativ, 73,5% din creditele accesate de către moldoveni au fost de la bănci; 21,9% de la companii de microfinanțare; 2,4% de la asociații de economii și împrumut; iar 2,1% de la companii de leasing. Vorbind despre gradul de îndatorare al persoanelor fizice, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), expertul a spus că în 2000 gradul a fost de 0,9% din PIB; în 2005 – 3,8%; 2007 – 9,6%; 2010 – 4,5%; 2015 – 6,3%;  2020 – 11,7%; 2021 – 13,1%; 2023 – 12%; 2024, estimativ – 14,1%. „În ultimii ani, cel mai mult au crescut creditele ipotecare. În 2024 s-a ajuns la cel mai mare grad de îndatorare al persoanelor fizice din istoria Republicii Moldova. Totuși suntem de patru ori mai puțin decât media UE. Am ajuns aprope de media regională, care este de 15%-20%”, a spus expertul.

Economistul a menționat că în 1998, ponderea sectorului nebancar în creditarea persoanelor fizice a fost de 5,2%; în 2000 – 30,9%; 2001 – 35,3%; 2004 – 20,3%; 2005 – 35,2%; 2007 – 23,5%; 2008 – 31,8%; 2009 – 28,7%; 2010 – 34,8%; 2014 – 31,5%; 2018 – 41,8%; iar în 2024 – 26,4%. „Moldovenii se împrumută cam 25% de la sectorul nebancar. În 1998, când era complicat de luat credite de la bănci, au apărut primele asociații de economii și împrumut. Atunci băncile au creat facilități pentru cetățeni, iar rolul asociațiilor de economii și împrumut a scăzut. În 2005 au apărut companiile de microfinanțare și au avut un rol semnificativ în timpul jafului bancar din 2014. Atunci băncile au devenit rigide, iar sectorul nebancar a avansat enorm, chiar cu ale lor condiții specifice. În prezent, se duce o luptă pentru creditori, iar băncile au devenit mai deschise către populație. Ele asigură majoritatea creditele accesate de către moldoveni. Sectorul nebancar are unul dintre cele mai mici nivele”, a menționat economistul.

Cu referire la economiile nete ale persoanelor fizice (depozitele minus creditele, fenomen care arată dacă este vorba de o înclinație spre economii sau spre consum), analistul economic a afirmat că în 2000 economiile nete au fost de 800 mil/lei. În 2005 – 5,4 mild/lei; 2010 – 14,4 mild/lei; 2015 – 26 mild/lei; 2020 – 28,1 mild/lei; 2023 – 31,9 mild/lei; iar în 2024 – 29,8 mild/lei. Oamenii au, pe de o parte, economii în bănci și la asociații de economii și împrumuturi, iar pe de altă parte, accesează credite de la bănci și de la asociații de economii și împrumuturi. Recordul a fost atins în 2023. Economiile nete s-au ridicat la aproape 32 mild/lei. Toate depozitele oamenilor din bănci și de la asociații de economii și împrumuturi minus toate creditele din bănci și de la asociații de economii și împrumuturi arată că moldovenii au o diferență dintre depozite și împrumuturi de aproape 32 mild/lei. Anul trecut, înclinația spre economii a fost negativă. A fost mai mult o înclinație spre consum. S-au luat mai multe împrumuturi, decât s-au făcut depozite. S-a cheltuit mai mult decât s-a economisit. Crizele arată o înclinație spre economii. În toată istoria țării, au fost doar cinci ani cu înclinații spre consum și 2024 a fost un an cu înclinație spre consum”, a afirmat analistul economic.

Despre destinația împrumuturilor bancare luate de către persoanele fizice, expertul a declarat că în 2015, din cele 6,6 mild/lei, care au fost luate drept credite, 3,1 mild/lei au fost credite de consum, 2,3 mild/lei – credite ipotecare, iar 1,2 mild/lei – credite de afaceri. În 2020 – 16,3 mild/lei: 7,9 mild/lei-credite ipotecare, 7,5 mild/lei-credite de consum, 1 mild/lei-credite de afaceri; 2024 – 34,3 mild/lei: 17,9 mild/lei-credite imobiliare, 14,5 mild/lei-credite de consum, iar 1,9 mild/lei-pentru afaceri. „De cinci ori a crescut portofoliul de credite al moldovenilor în ultimii zece ani. Creditele de consum au crescut, dar cele ipotecare și mai mult. Din 2020 creditele ipotecare determină moldovenii să acceseze credite. Partea proastă este că oameni nu prea accesează credite de afaceri, care practic au dispărut”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, datoria persoanelor fizice, estimată în baza a trei sondaje realizate de CBX Research la comanda IDIS „Viitorul”, în 2015 a fost de 10,6 mild/lei, dintre care 9,2 mild/lei-credite de la instituții financiare, iar 1,4 mild/lei-bani împrumutați de la prieteni, rude, alte persoane fizice, inclusiv cămătari. În 2020 – 26,9 mild/lei: 23,4 mild/lei-de la instituții financiare, 3,6 mild/lei-de la prieteni, rude, alte persoane fizice, inclusiv cămătari. 2024 – 52,1 mild/lei: 45,1 mild/lei-de la instituții financiare, 7 mild/lei-de la prieteni, rude, alte persoane fizice, inclusiv cămătari.

Sentință în cazul unui escroc, cetățean al Libanului, care a pus la cale o schemă de cumpărare fictivă a bovinelor din Moldova

Un cetățean al Libanului a fost condamnat la 9 ani închisoare, cu obligarea achitării prejudiciului de peste 4.600.000 lei unui cetățean al Libiei pe care „l-ar fi ajutat” să cumpere bovine în Moldova, scrie newtv.md.

Potrivit sentinței pronunțate de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cumpărătorul înșelat urma să primească în Libia cele 4.000 de bovine transportate cu vaporul, pentru vânzarea ulterioară a cărnii. Acesta s-a hotărât să le cumpere, după ce în 2013 vânduse acasă un teren de pământ, iar câștigul intenționa să-l investească într-o afacere. În acest scop, după ce s-a informat, victima a sosit în Moldova ca să încheie tranzacția cu condamnatul, de 50 de ani, originar din Liban, dar care locuia în Chișinău.

În Moldova, victima a fost întâlnită de către condamnat, care se prezentase cu un nume fals ca reprezentant al companiei ce urma să organizeze vânzarea bovinelor. Acesta era însoțit de alte patru persoane, membri ai unui grup infracțional, condamnați la solicitarea procurorilor în 2015, prin sentința Judecătoriei Centru din Chișinău.

Lindsay Lohan, însărcinată pentru prima oară! Cum a făcut anunțul
Articolul anterior
Butonul secret din mânerul portierei de la mașină. 90 la sută din șoferi habar nu au de el
Articolul următor