Exportul produselor moldovenești în România au depășit suma record de un miliard de euro. O spune ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.
Ministrul spune că autoritățile celor două state identifică noi modalități ca producătorii Republicii Moldova să-și poată vinde produsele pe piața românească. De cealaltă parte, exporturile spre CSI au înregistrat o scădere cu 30%, iar continuarea războiului din Ucraina va diminua și mai mult cifra de export, transmite IPN.
Potrivit datelor oficiale, prezentate de Biroul Național de Statistică, România este prima în topul statelor care cumpără cele mai multe produse moldovenești – 28,6%. Ministrul Agriculturii spune că România rămâne principalul partener comercial al țării, mai ales după războiul din Ucraina când cifra exporturilor pe piața CSI s-a prăbușit.
„Exporturile în România au depășit suma de un miliard de euro. În 2021 am avut un export în România de peste 800 de milioane, acum am depășit miliardul. CSI atinge suma de 240 de milioane de dolari, aici înregistrăm o scădere anuală a cifrei de afaceri pe segmentul de export cu 25-30%. Suntem într-o continuă diminuare a cifrei de export pe piețele din Est, acest lucru este cauzat, în primul rând, de logistica foarte complicată și foarte scumpă. Polonia a blocat hotarul cu Belarus, nu permite trecerea pentru transportatorii de oriunde, asta a scumpit transportul pentru a intra în zona CSI, ceea ce face aproape imposibilă activitatea economică și total neprofitabilă ”, a spus Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.
Ministrul spune că războiul a distrus multe zone agricole din Ucraina, iar Republica Moldova a început să exporte legume în țara vecină, deși până la război Republica Moldova era cea care cumpăra legume din Ucraina.
„În Ucraina acum se duc legume. Republica Moldova dintr-o țară, tradițional, importatoare de ceapă din Ucraina, astăzi ne-am transformat într-o țară exportatoare. Vara trecută am exportat în Ucraina și alte legume. Regiunile lor legumicole au fost distruse și din acest considerent s-a început circuitul invers”, a mai spus vicepremierul Vladimir Bolea.
Ministrul mai spune că piața românească este una prioritară pentru Republica Moldova, iar autoritățile își propun extinderea acesteia prin promovarea produselor moldovenești.
„Acum toată economia se orientează spre România, suntem în discuții cu Agenția de Investiții, Camera de Comerț din Republica Moldova și cea din România pentru crearea unor expoziții „Fabricat în Moldova”. Sunt unele expoziții gratuite pentru micii producători din Republica Moldova și avem mulți cu produse de o calitate deosebită. Încercăm să ne promovăm cât mai mult, pentru că potențialul de consum și de achiziții pe piața românească este unul foarte mare”, a explicat Vladimir Bolea.
Pentru promovarea produselor noastre pe piața românească, producătorii sunt invitați să participe la expoziția „Republica Moldova Prezintă”, organizată în luna mai la Cluj-Napoca și în luna iunie la Brașov. Cererile de participare vor fi primite până pe 30 aprilie 2023.
Cazuri de defăimare premeditată în mediul online a Recensământului 2024 și a activității recenzorilor
În legătură cu apariția în mediul online a unor înregistrări video prin care se răspândesc în societate falsuri despre recensământ, inclusiv despre scopul acestui exercițiu și activitatea personalului de recensământ, fiind făcute și apeluri de a nu participa la recensământ, Biroul Național de Statistică (BNS) vine cu precizări.
Recensământul populației și locuințelor (RPL) din Republica Moldova se desfășoară în perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024 în corespundere cu prevederile Legii nr. 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor și ale Hotărârii Guvernului nr. 69/2024 și Hotărârii Guvernului nr. 951/2022. Acesta este realizat în corespundere cu recomandările Organizației Națiunilor Unite, conform cărora statele lumii trebuie să efectueze recensăminte ale populației cel puțin o dată la 10 ani. RPL din Republica Moldova din anul 2024 se desfășoară după 10 ani de la recensământul precedent (din 2014) și este ultimul an din runda mondială 2020 a recensămintelor realizate pe plan internațional (care cuprinde anii 2015-2024).
În corespundere cu art. 5 al Legii 231/2022, recensământul are ca obiectiv producerea, în condiții de calitate și comparabilitate internațională, a statisticilor oficiale naționale sub forma unor indicatori statistici privind: numărul și distribuția teritorială a populației la cel mai mic nivel teritorial; structura demografică și caracteristicile socio-economice; gospodăriile casnice, locuințele, condițiile de locuit ale populației și clădirile în care se situează locuințele acesteia.
Chestionarele de recensământ au fost elaborate și aprobate urmare a unui proces extins de consultări publicecare a durat mai mult de 1 an. Au fost organizate o serie de mese rotunde, ședințe bilaterale cu reprezentanții societății civile, ca de exemplu ai asociațiilor etno-culturale, Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, organizațiilor care activează în domeniul apărării drepturilor omului etc. În procesul consultării chestionarelor au fost colectate peste 100 de propuneri, care au fost analizate minuțios și de care s-a ținut cont la definitivarea instrumentarului RPL.
Astfel, contrar falsurilor din unele postări video, chestionarele pentru recensământul din 2024, ca și în cazul recensământului precedent din 2014, NU conțin întrebări despre avere, câștiguri, carduri bancare, datorii, colecții, moșteniri, conturi, firme, bunuri în posesia cetățenilor.
Pentru a asigura buna înțelegere a chestionarelor de recensământ de către reprezentanții diferitor grupuri etno-culturale și informarea din prima sursă a acestora, chestionarele au fost elaborate și sunt disponibile în limbile română, rusă, găgăuză, ucraineană, bulgară și romani.
Cu regret, au fost realizate și răspândite unele înregistrări video a activității recenzorilor, prin care este defăimată cu rea-credință și calomniată activitatea recenzorilor și a recensământului 2024 la general, fiind alimentate temerile nejustificate ale populației să participe la recensământ și astfel împiedicând buna desfășurare a acestuia.
Este ieșit din comun și condamnabil cazul de înregistrare video a interviului de recensământ oferit recenzorului în mod discret de către respondent, înregistrare făcută pe ascuns, fără știrea și acordul acestora. Mai mult ca atât, după intervenția persoanei terțe în procesul de intervievare, respondentul și recenzorul sunt forțați să părăsească locul interviului, fiindu-le adresate învinuiri nefondate, cu tentă de hârțuire.
Menționăm că, recenzorilor și supervizorilor angajați în calitate de personal autorizat contractat de Biroul Național de Statistică, le revine un rol cheie în procesul de colectare a datelor de recensământ în teren, aceștia vizitând fiecare locuință din cadrul sectorului de recenzare atribuit acestora, pentru a asigura că fiecare apartament, casă și fiecare om care locuiește în acestea este recenzat, în modul stabilit de legislație.
Ținem să menționăm că, conform art. 7 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 231/2022, respondenții și alte persoane care fac obiectul recenzării au obligația de a respecta și de a nu obstrucționa activitatea personalului de recensământ.
Defăimarea și calomnierea este realizată aparent de unii pretinși activiști publici care emit ipoteze nemotivate și nejustificate privind recensământul, care au scopul de a de a genera frică și neclaritate în rândul societății, de a știrbi din importanța și imaginea recensământului și a periclita buna desfășurare a acestuia.
Având în vedere aceste derapaje crase, BNS a sesizat organele de resort pentru a verifica și contracara practicile ilegale, care sunt realizate prin platformele de socializare, aparent de pe profiluri false.
În acest context, ne adresăm populației să fie mai precaută la alegerea surselor de informare, dând prioritate surselor demne de încredere și să nu cadă pradă falsurilor și miturilor despre recensământ, precum și să nu le răspândească.
Apelăm, de asemenea, către populație cu îndemnul să fie indulgență și binevoitoare cu recenzorii de recensământ, aceștia având o sarcină și muncă foarte importantă, responsabilă, dar și extrem de solicitantă atât sub aspectul eforturilor fizice necesare pentru a vizita (în multe cazuri repetat) fiecare casă, locuință, dar și din punct de vedere emoțional, fiind realizate multiple interviuri zilnic cu diverse persoane.
Mulțumim tuturor persoanelor care deja au fost recenzate, oferind răspunsuri corecte la întrebările din chestionarul de recensământ!
Apreciem mult și mulțumim recenzorilor și personalului de recensământ pentru activitatea lor asiduă și extrem de importantă de colectare a datelor de recensământ.
Îndemnăm populația să se informeze din surse oficiale și sigure, în special de pe site-ul oficial al Biroului Național de Statistică www.statistica.gov.md/RPL2024 pentru a fi cât mai corect informați, și să participe la recensământ, oferind răspunsuri complete, care corespund realității.
Răspunsurile la întrebările frecvente și combaterea diverselor falsuri și mituri pot fi consultate pe site-ul oficial web al BNS, la pagina Întrebări frecvente.
Reamintim că, dacă apar îngrijorări sau nelămuriri cu privire la recensământ, populația poate apela la Linia verde a RPL 0 800 800 24 (apel gratuit), scrie la adresa de e-mail rpl2024@statistica.gov.md sau în chatul de pe pagina dedicată recensământului www.statistica.gov.md/RPL2024.
Două medalii de bronz și două mențiuni de onoare pentru elevii moldoveni la Olimpiada Balcanică de Matematică din Bulgaria
Lotul olimpic al Republicii Moldova a obținut o medalie de argint, două medalii de bronz și două mențiuni de onoare la Olimpiada Balcanică de Matematică, desfășurată în orașul Varna, Bulgaria, în perioada 27 aprilie – 02 mai 2024.
Medalia de argint a fost obținută de Marius Cerlat, elev al Instituției Private de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont” din Chișinău.
Medaliați cu bronz sunt elevii Timur Degteari și Alin Popescu, elevi ai Instituției Private de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont” din Chișinău, iar mențiunile de onoare au fost obținute de Laura Șestacov și Mihai Eșanu, elevi ai aceleiași instituții de învățământ.
Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Naționalî pentru Curriculum și Evaluare adresează mulțumiri membrilor Consiliului Olimpic Republican la Matematică pentru dedicație și implicare în pregătirea lotului olimpic național.
Totodată, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează felicitări premianților, profesorilor și părinților, dorindu-le succese în continuare.
Implementarea votului electronic a fost stopat din cauza riscurilor de securitate cibernetică la care este expusă Republica Moldova
Comisia Electorală Centrală nu a renunțat la implementarea votului online, dar a stopat acest proces din motive legate de riscurile de securitate cibernetică la care este expusă Republica Moldova, au declarat reprezentanții CEC la o ședință. De cealaltă parte, experții susțin că votul electronic este mult mai ieftin comparativ cu cel clasic sau cu cel prin corespondență, iar riscurile de securitate vizează orice tip de vot, scrie moldova1.md.
Implementarea votului prin internet în Republica Moldova este dificilă nu doar din cauza riscurilor de securitate cibernetică, dar și pentru că nu au fost identificați prestatori și software-uri de servicii digitale calitative care să contracareze aceste riscuri, a declarat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica. Acesta a mai spus că anumite elemente, cum ar fi identificarea persoanelor la distanță prin metode digitale, sunt deja incluse în proiectul privind votul prin corespondență care va fi testat în alegerile prezidențiale din toamnă.
„Comisia Electorală Centrală nu a renunțat la implementarea votului prin internet, dar reieșind din acele motive, obiective care sunt la această etapă, adică riscurile de securitate cibernetică la care este expusă Republica Moldova, inclusiv CEC, din perspectiva războiului care este la hotarul Republicii Moldova și, suplimentar, practic experiența comisiei în găsirea acelor prestatori de servicii digitale calitative care să ofere dezvoltarea acelor produse, a softurilor pentru punerea în aplicare a diferitelor aspecte digitale, este foarte complicat și, pe alocuri, practic imposibil. Deci, din aceste considerente și lucrurile durează mai mult decât ne-am fi dorit noi, totuși vreau să atrag atenția că anumite elemente definitorii, precum identificarea persoanelor la distanță prin metode digitale, deja se regăsesc inclusiv în acest proiect și, respectiv, va fi o bună oportunitate pentru a testa inclusiv anumite aspecte sau anumite părți ale procedurii de vot prin internet, că ceea ce se face sau să facem din perspectiva punerii în aplicare parțiale a votului prin corespondență ar fi de foarte mare ajutor, inclusiv pentru exercitarea votului de internet”, a declarat Pavel Postica.
Expertul politic Mihai Mogîldea a declarat pentru Radio Moldova că atât votul prin corespondență, cât și cel la urne comportă riscuri, în special, de a fi fraudate, dar introducerea votului electronic ar reduce din cheltuieli și ar facilita procesul de vot al cetățenilor din diasporă.
„Votul electronic reprezintă o metodă alternativă care poate facilita procesul de vot pentru cetățenii moldoveni, stabiliți în mod special în diasporă. Vorbim aici despre zeci, dacă nu chiar sute de mii de cetățeni moldoveni care astăzi sunt în indisponibilitatea de a-și exercita dreptul la vot pentru că se află la distanțe semnificative de secțiile de votare sau locuiesc în state în care în general nu există secții de vot sau trebuie să acopere costuri financiare semnificative pentru a vota. Votul electronic este cea mai ieftină metodă de vot, deoarece, spre deosebire de votul la urne sau votul prin corespondență, nu implică costuri atât de mari de personal, de logistică și toate cheltuielile sunt suportate de stat, nu de votanți. Asta este diferența semnificativă față de votul la urne. Orice metodă de vot implică riscuri. Votul la urne tot implică riscuri, votul clasic la fel poate fi fraudat, și noi avem diverse cazuri de fraudă electorală, cum ar fi coruperea alegătorului, sau fotografierea buletinului de vot. Toate aceste lucruri le-am văzut ani de-a rândul în timpul alegerilor”, a menționat Mihai Mogîldea.
Precizăm că, în anul 2022, Parlamentul a votat alocarea a circa opt milioane de lei pentru testarea votului electronic. Potrivit Președintei CEC, Angelica Caraman, aceste resurse ar putea fi alocate după testarea votului prin corespondență și desemnarea unei companii pentru dezvoltarea software-urilor destinat votului online.
Precizăm că inițiativa de implementare a votului electronic a fost lansată încă în anul 2008, prin intermediul unei legi adoptate de Legislativ, care a stabilit conceptul de digitalizare a procesului electoral. Proiectul trebuia să fie implementat din 2016.
Potrivit autorităților responsabile, votul online ar facilita participarea cetățenilor la procesul electoral din țară, precum și a diasporei și ar soluționa problema numărului limitat de secții de votare deschise în străinătate.
