Ce ar fi mâncat, de fapt, Iisus și apostolii Săi la Cina cea de Taină?

Un studiu arheologic a dezvăluit ce ar fi mâncat Iisus și Apostolii la Cina cea de Taină. O tocană de fasole, miel, măsline, ierburi amare, un sos de pește, pâine nedospită, curmale și vin aromatizat au fost probabil în meniul ultimei cine a Fiului Domnului, arată cercetările despre bucătăria palestiniană în timpul lui Iisus, scrie fanatik.ro.

Ce ar fi mâncat, de fapt, Iisus și Apostolii la Cina cea de Taină? Răspunsul neașteptat al specialiștilor

Potrivit specialiștilor însă, Iisus și Apostolii nu au mâncat așezați la o masă dreptunghiulară, așa cum se arată în multe picturi, ci așezați pe perne de podea, așa cum făceau romanii la acea vreme.

Studiul efectuat de doi arheologi italieni s-a bazat pe versete biblice, scrieri evreiești, lucrări antice romane și date arheologice pentru a investiga obiceiurile alimentare din Ierusalim la începutul secolului I d.Hr.

„Biblia relatează ce s-a întâmplat în timpul cinei, dar nu detaliază ce au mâncat Iisus și cei 12 comeseni ai Săi”, a declarat Generoso Urciuoli, arheolog la centrul Petrie din Italia.

Urciuoli, specializat în istoria creștinismului timpuriu, și coautorul Marta Berogno, arheolog și egiptolog la muzeul din Torino Egipt, și-au publicat descoperirile în volumul „Gerusalemme: l’Ultima Cena” (Ierusalim: Cina cea de Taină) .

“Punctul de plecare este presupunerea că Iisus era evreu. El și discipolii săi au respectat tradițiile transmise de Tora și interdicțiile sale legate de mâncare”, a spus Urciuoli.

Comemorată astăzi de creștini, Cina cea de Taină este ultima masă pe care, potrivit Evangheliei, Iisus a împărtășit-o cu cei mai apropiați discipoli din Ierusalim cu câteva ore înainte ca acesta să fie predat de Iuda soldaților romani și răstignit.

Scena a fost imortalizată de Leonardo Da Vinci, dar capodopera sa, una dintre cele mai faimoase picturi din lume, nu este exactă din punct de vedere istoric, potrivit lui Urciuoli.

“Pictura murală a lui Leonardo derivă din secole de coduri iconografice. Întruchipând taina euharistiei, Cina cea de Taină are o semnificație simbolică foarte puternică și acest lucru nu ajută la reconstrucția istorică”, a spus Urciuoli.

Reunind date istorice și indicii din lucrări de artă, cum ar fi picturile din catacombele din secolul al III-lea d.Hr., cercetătorii au reușit să reconstruiască obiceiurile alimentare și preparatele din Palestina de acum 2000 de ani.

Imaginea care apare este complet diferită de interpretările tradiționale ale ultimei Cine. Cina, care s-a întâmplat în camera superioară a unei case din Ierusalim, nu era o adunare așezată la o masă dreptunghiulară.

“La acea vreme, în Palestina, mâncarea era plasată pe mese joase, iar oaspeții mâncau în poziție culcată pe perne și covoare”, a spus Urciuoli.

Farfuriile, bolurile și paharele erau probabil din piatră. Dovezi pentru vasele de piatră din secolul I d.Hr. au fost găsite în numeroase locuri de lângă Ierusalim și Galileea.

„Evreii care au respectat regulile de puritate au folosit vase de piatră pentru că nu erau susceptibile de a transmite impurități”, a spus Urciuoli. “O altă posibilitate este utilizarea ceramicii fine roșii de tip terra sigillata, o tendință internațională la acea vreme”, a adăugat el.

Poziția oaspeților în jurul mesei urma o regulă precisă, iar cei mai importanți au fost așezați în dreapta și stânga oaspetelui principal.

“Versetele din evangheliile lui Ioan indică că Iuda era foarte apropiat de Iisus, probabil în stânga sa imediată. Într-adevăr, ni se spune că Iuda a scufundat pâinea în vasul lui Iisus, urmând practica împărțirii mâncării dintr-un vas comun”, a spus Urciuoli.

Alte mese importante care i-au ajutat pe arheologi

Urciuoli și Berogno au restrâns căutarea preparatelor servite la Cina cea de Taină prin reconstituirea altor două mese importante menționate în Noul Testament, nunta de la Cana, care unde Iisus a înfăptuit miracolul preschimbării apei în vin și banchetul lui Irod, cel care l-a decapitat pe Ioan Botezătorul.

“Nunta de la Cana ne-a permis să înțelegem legile dietetice religioase evreiești, cunoscute sub numele de kashrut, care stabileau ce alimente pot și nu pot fi consumate și cum trebuie preparate. Pe de altă parte, Banchetul lui Irod ne-a permis să analizăm influențele culinare romane în Ierusalim”, a spus Urciuoli.

În afară de vin și pâine, tzir, o variantă a sosului de pește roman garum, a fost probabil servit atât la nunta din Cana și la banchetul lui Irod, cât și la Cina cea de Taină, au spus autorii.

În cercetările lor Urciuoli și Berogno au emis, de asemenea, ipoteza că Cina cea de Taină ar fi putut să aibă loc în timpul sărbătorii tabernacolelor, o sărbătoare de toamnă care comemorează anii pe care israeliții i-au petrecut în deșert în locuințe fragile de după exod.

Dar, conform Evangheliei lui Marcu, Iisus s-a pregătit pentru Cina cea de Taină în „prima zi a azimilor, când au sacrificat mielul de Paște”.

Dacă Cina cea de Taină ar fi fost o cină de Paște, ținută de evrei atunci ca acum pentru a comemora exodul din Egipt, masa ar fi inclus probabil miel.

Scriptura ne oferă un alt indiciu: pâinea nedospită și vinul erau, de asemenea, în meniu. Iisus a rupt pâinea și a binecuvântat vinul, spunându-le apostolilor că pâinea era trupul său și vinul era sângele său – punând astfel bazele Împărtășaniei.

Potrivit lui Urciuoli și Berogno, alte alimente de pe masă ar fi inclus șolent, un fel de mâncare fierte de fasole gătită foarte scăzută și lentă, măsline cu isop, o plantă cu gust asemănător mentei, plante amare cu fistic și un haroset de curmale, o pastă groasă de fructe și nuci.

“Ierburile amare și harosetele sunt tipice Paștelui, șolentul se mănâncă în timpul festivităților, în timp ce era isopul consumat zilnic”, a mai spus Urciuoli.

Donald Trump despre faptul că l-a numit pe Zelenski „dictator”: „Am spus asta? Nu pot să cred că aș spune asta”

Președintele american Donald Trump a minimalizat, joi, o afirmație anterioară, în care l-a numit „dictator” pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit BBC.

 „Am spus asta? Nu pot să cred că aș spune asta”, a răspuns Trump în timpul întâlnirii cu Keir Starmer din Biroul Oval, când a fost întrebat de jurnalişti despre comentariul său făcut luna aceasta într-o postare pe platforma sa, Truth Social.

Pe 19 februarie, Trump l-a atacat direct pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, numindu-l „un comediant modest” și „un dictator”, cu referire directă la retorica folosită de Putin și de propaganda rusă, potrivit căreia mandatul lui Zelenski a expirat anul trecut.

În Ucraina este în vigoare legea marțială, de la invazia rusă din februarie 2022, iar acest lucru împiedică organizarea alegerilor pentru parlament și președinte.

Gândiți-vă la asta: un comediant modest, Volodimir Zelenski, a reușit să păcălească America să cheltuie 350 de miliarde de dolari pentru a se implica într-un război pe care nu avea cum să-l câștige, care nu avea de ce să fie declanșat, dar un război pe care el nu avea cum să-l continue fără SUA și fără Trump.

Statele Unite au cheltuit cu 200 de miliarde mai mult decât Europa, dar în timp ce banii Europei sunt garantați, America nu va primi nimic înapoi”, a spus Trump într-o postare publicată pe rețelele sociale.

Trump l-a făcut apoi direct „dictator” pe Zelenski, deoarece președintele ucrainean nu a fost „votat”. „Avem un mare și frumos ocean care ne separă.

Pe deasupra, Zelenski recunoaște că o parte din banii pe care i-am trimis sunt dați dispăruți. Refuză să organizeze alegeri, stă prost în sondaje, singurul lucru la care s-a priceput a fost să-l păcălească pe Biden. Un dictator fără alegeri, Zelenski ar trebui să se miște repede, altfel rămâne fără țară”, a spus Donald Trump.

Numărul infracțiunilor înregistrate este în creștere față de anul precedent

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 24,6 mii infracțiuni, în creștere cu 2,5% comparativ cu anul 2023, dar în scădere cu 6,5%, comparativ cu anul 2020. Rata infracționalității, în anul 2024, a constituit 102 infracțiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 99 infracțiuni în anul 2023.

Fiecare a cincea infracțiune este din categoria celor excepțional de grave, deosebit de grave şi grave

Din infracțiunile înregistrate, 21,7% au fost total infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave şi grave (Figura 2), dintre care 3,0% au constituit infracțiuni excepțional de grave şi deosebit de grave, iar 18,7% infracțiuni grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor grave (cu 11,7%), deosebit de grave (cu 4,4%) și excepțional de grave (cu 3,0%) şi o scădere a celor ușoare (cu 27,8%) și mai puțin grave (cu 1,2%).

Nivelul infracționalității este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (60,4%). Fiecare a 3-a infracțiune (29,2%) a fost înregistrată în mun. Chișinău, 5,5% – în mun. Bălţi, în Cahul – 2,9% și Orhei – 2,3%.

Fiecare a patra infracțiune înregistrată este comisă în locuri publice

Fiecare a patra infracțiune înregistrată a fost săvârșită în locuri publice (22,6%). Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor, grenadelor și minelor au fost înregistrate 94 infracțiuni, inclusiv: 26 cazuri de huliganism, 21 cazuri de vătămări intenționate și 6 cazuri de omor.

Mai mult de o treime din infracțiuni sunt contra patrimoniului, iar aproape fiecare a șasea infracțiune este din domeniul transporturilor

În structura infracțiunilor, mai mult de o treime au fost infracțiuni contra patrimoniului (35,4%), 16,9% infracțiuni în domeniul transporturilor, infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au constituit 13,7%, iar cele contra securității și ordinii publice – 5,6%.

Au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat, infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, dar mai puţine infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice

În anul 2024, comparativ cu anul 2023, au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat (cu 68,4%), infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică (cu 37,5%) și infracțiuni militare (cu 27,5%). În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice (cu 48,5%), infracțiuni contra patrimoniului (cu 13,0%) și infracțiuni în domeniul transporturilor (cu 2,1%).

Cele mai multe infracțiuni înregistrate care au fost săvârșite din motive de prejudecată3 sunt bazate pe considerente de identitate de gen

În anul 2024, au fost înregistrate 48 infracțiuni săvârșite din motive de prejudecată, 60,4% din acestea fiind săvârșite din motive de prejudecată bazate pe considerente de identitate de gen, 10,4% din motive de prejudecată bazate pe considerente de origine etnică, precum și din alte motive (29,2%).

Numărul infracțiunilor săvârșite de minori este în creștere față de anul precedent

În anul 2024, au fost înregistrate 493 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,0% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2023, se atestă o creștere cu 9,8% a infracțiunilor săvârșite de minori (Tabelul 1). Cel mai frecvent minorii au fost implicați în săvârșirea furturilor – 45,6%, pungășiilor – 15,0%, huliganismului – 7,7% și jafurilor – 6,7%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 97 infracțiuni comise de minori, comparativ cu 88 infracțiuni în anul 2023.

Victime ale infracțiunilor înregistrate

Bărbații predomină în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, au fost înregistrate 12,9 mii victime ale infracțiunilor. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 55,2% comparativ cu 44,8% victime femei. Circa 37,4% din total victime au fost înregistrate în mun. Chișinău, în mun. Bălţi – 6,0%, în Cahul și Drochia câte 3,0%. La 10 mii locuitori au revenit 53 victime.

Femeile predomină în numărul victimelor violenței în familie

În urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, în anul 2024, au suferit 926 persoane, 70,5% dintre victime fiind femei. Atât femeile (52,2%), cât și bărbații (47,3%), victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani victime ale violenței în familie a fost de 2,3 ori mai mare față de cea a fetelor de aceeași vârstă: 25,3% față de 11,0%.

Bărbații predomină în numărul victimelor omorului intenționat

Numărul victimelor omorului intenționat, în anul 2024, a constituit 106 persoane. În medie, la 100 mii locuitori au revenit 4,4 persoane – victime ale omorului intenționat (indicator ODD 16.1.1). La 100 mii bărbați au revenit, în medie, 6,1 bărbați victime ale omorului intenționat, comparativ cu 2,9 femei victime ale omorului intenționat care au revenit la 100 mii femei.

Mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier

În anul 2024, numărul persoanelor decedate în urma infracțiunilor înregistrate a constituit 396 persoane. În rezultatul infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave au decedat 328 persoane.

Din total persoane decedate în urma infracțiunilor, mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier (41,4%), 17,4% din cauza omorurilor, 10,1% din cauza vătămărilor intenționate și 31,1% din alte cauze.

Părinții pot înscrie online copii în clasa întâi, începând cu 3 martie

Din data de 3 martie 2025, părinții pot depune online actele pentru înscrierea copiilor în clasa I pe platforma www.escoala.chisinau.md.

În clasa I se înscriu obligatoriu, fără probe de concurs, toți copiii din districtul școlar corespunzător, care au împlinit vârsta de 7 ani până la începutul anului de studii, inclusiv copiii cetățenilor Republicii Moldova din diasporă, cetățenilor Uniunii Europene, străinii, precum și copiii din familii refugiate.

Procedura de înscriere se va desfășura în două etape.

Etapă de înscriere în clasa I (3 martie – 30 aprilie 2025):

Aceasta presupune depunerea/ completarea/validarea cererilor a actelor de înscriere în clasa I a copiilor care împlinesc vârsta de 7 ani până la 01 septembrie 2025. Este obligatoriu ca viza de reședință a copilului să corespundă cu districtul școlar. Cererea de înscriere a copiilor în clasa I se va depune pe platforma www.escoala.chisinau.md și va fi completată cu următoarele documente:

– Buletinul de identitate al părintelui/reprezentantului legal al copilului;

– Certificatul de naștere al copilului;

– Certificatul de ședere temporară pentru copii cu statut de refugiat.

În acest an, în clasele cu profil arte și sport, înscrierea în clasa I poate avea loc în baza unor probe de aptitudini specifice profilului. Astfel, în perioada 02-08 mai 2025 se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățămînt general care organizează clase cu profil.

Etapă de înscriere în clasa I (19 – 30 mai 2025):

În cadrul acesteia va avea loc depunerea/completarea/validarea actelor de înscriere:

-a copiilor din districtul școlar, care vor împlini vîrsta de 7 ani pînă la începutul anului școlar și n-au reușit să fie înscriși în prima etapă;

-a copiilor care vor împlini vîrsta de 7 ani în perioada 01 septembrie

– 31 decembrie 2025 din districtul școlar;

-a copiilor din alte districte școlare pe locurile rămase libere.

Totodată, în perioada 02-06 iunie 2025, se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățămînt general care organizează clase cu profil pentru locurile rămase libere. Situațiile de excepție a copiilor care pe parcursul celor două etape nu au fost înscriși în clasa I, vor fi examinate de comisiile de școlarizare, în urma solicitării individuale a părinților, în perioada 20-30 august 2025, în limita locurilor rămase libere. Înscrierea copiilor în clasa I este gratuită!

Primăria îndeamnă locuitorii să evite văruitul arborilor din oraș
Articolul anterior
Cum va activa Piața Centrală în perioada Sărbătorilor de Paști
Articolul următor