Ucraina suspendă exporturile de energie electrică pentru Moldova, din cauza bombardamentelor

Compania ucraineană Ukrenergo a anunțat că suspendă exporturile de energie electrică. Măsura a fost luată pentru a putea acoperi necesitățile de consum intern ale Ucrainei pe tot parcursul zilei și de a asigura rezerve pentru orele de vârf de consum de seară, informează Unian.net.

„Încă o dată, din cauza bombardamentelor rusești și a deteriorării rețelelor de distribuție (Oblenergos), consumatorii din regiunile Donețk și Sumî au fost lipsiți de energie electrică. Dacă situația este sigură, echipele regionale de alimentare cu energie electrică vor restabili rapid alimentarea cu energie electrică. De asemenea, ca urmare a opririi uneia dintre liniile oblenergos, producția unei centrale electrice din estul țării a fost limitată pentru moment. În ultimele 24 de ore nu au existat daune la rețeaua Ukrenergo”, se arată în comunicat, transmite Unimedia.

„Resursele de apă disponibile până în prezent permit hidrocentralelor să funcționeze pe tot parcursul zilei și, de asemenea, să își mărească producția pentru a acoperi vârfurile de consum de dimineață și de seară, pentru care sunt utilizate la maximum și capacitățile termocentralelor disponibile în sistem. Cu toate acestea, inundațiile sunt în scădere treptată, ceea ce va afecta centralele hidroelectrice. Centralele solare și eoliene sunt active în timpul zilei. Unitățile de putere ale centralelor nucleare și termice intră treptat în reparații”, a mai precizat compania de stat.

Pe 28 aprilie, Ukrenergo a anunțat că reia exportul de energie electrică în Republica Moldova.

Energocom SA a semnat un contract nou, pe jumătate de an, ce prevede achiziția energiei electrice de la Centrala Termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES). Conform graficelor agreate, urmează să fie achiziționate de la MGRES aproximativ 282 mii MWh lunar, ceea ce constituie peste 90% din necesarul de energie al malului drept al Nistrului. Prețul constituie 66 USD/MWh, cu 7 dolari mai puțin decât în ultimele patru luni.

SA Energocom a prelungit, pentru luna martie, contractul de achiziție a energiei electrice cu Centrala termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES).

Exportul de energie electrică din Ucraina către țările Uniunii Europene a fost oprit de marți, 11 octombrie, a informat Ministerul Energiei al Republicii.

Reacția Kremlinului după anularea alegerilor din România

Pe contul de X atribuit celebrului propagandist și ideolog al „lumii ruse” Aleksander Dughin sunt mai multe reacții după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din România, scrie adevarul.ro.

Filosoful Aleksandr Dughin, unul dintre creatorii ideologiei imperiale implementate de președintele rus Vladimir Putin, a reacționat pe contul său X după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din România.

”În România asistăm la primul episod al insurecției Europei totalitare liberale Soroş/Schwab împotriva Americii lui Trump. Se poate întâmpla ca dictatorii ultraliberali din UE să înfrunte atât SUA în Vest, cât și Rusia în Est”, a scris Dughin.

Filosoful susține că adversarii valorilor tradiționale reprezintă o mică minoritate în comparație cu majoritatea absolută a celor care le susțin.

” Dar ei persistă și se străduiesc să își salveze puterea ideologică globală cu orice preț. Aceasta este mlaștina globală – elitele liberale corupte. Europa de Est, în general, este în favoarea valorilor tradiționale. Europa de Vest este divizată. Elitele UE sunt necondiționat împotriva valorilor tradiționale. SUA și Rusia sunt în favoarea acestora. Clubul multipolar este cu siguranță și el în favoarea lor”, a mai menționat Aleksandr Dughin.

Recent, Călin Georgescu, candidatul pro-rus la alegerile prezidențiale anulate recent, suspectat ca a beneficiat de ajutorul Rusiei în campania electorală online, a afirmat ca s-a întâlnit de mai multe ori cu Aleksandr Dughin. Mai mult, independentul a admis ca a călătorit de mai multe ori în Rusia.

10 morţi şi 24 de răniţi după atacul Rusiei asupra orașului ucrainean Zaporojie

Bilanţul atacului Rusiei de vineri seara asupra oraşului Zaporojie, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei, a crescut la 10 morţi şi 24 de răniţi, între care trei copii, au anunţat serviciile de urgenţă ucrainene, citate de AFP, preluat de Agerpres citat de digi24.ro.

„Zaporojie.10 persoane”, au transmis serviciile de salvare naţionale pe contul lor de Telegram, adăugând că „a fost stins incendiul de la clădirea staţiei de service auto şi de la cele şase maşini”. Ivan Fiodorov, guvernatorul regiunii Zaporojie, a indicat pe Telegram un bilanţ de 24 de răniţi, între care o „fetiţă de numai patru luni”, precum şi alţi doi copii, între patru şi respectiv 11 ani.

La scurt timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că nu doreşte o „pace reală”. „Miile de lovituri de acest tip efectuate de Rusia în timpul acestui război arată clar că Putin nu are nevoie de o pace reală”, a reacţionat Zelenski într-un mesaj pe Telegram. Preşedintele ucrainean a evocat şi lovitura din aceeaşi zi asupra asupra Krivoi Rog (centrul Ucrainei), oraşul său natal: „17 persoane au fost rănite. Două dintre ele au decedat între timp”, a explicat el în declaraţie.

Printre răniţi se află şi un „băieţel de 6 ani”, potrivit lui Oleksandr Vikul, şeful administraţiei militare din Krivoi Rog, într-un mesaj pe Telegram. Preşedintele Zelenski urmează să se deplaseze la Paris în acest weekend pentru ceremoniile dedicate redeschiderii Catedralei Notre-Dame, a declarat pentru AFP un înalt responsabil ucrainean, unde el speră să se întâlnească cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump.

Zelenski a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu ar fi în măsură să respingă avansul trupelor ruse fără sprijinul SUA, iar Kievul se teme că Trump va încerca să-l forţeze să accepte condiţii de pace favorabile Rusiei. Această serie de lovituri intervine după săptămâni de escaladare în războiul care durează de aproape trei ani, Moscova intensificându-şu atacurile asupra infrastructurii energetice la început de iarnă.

Reacția furioasă a Ilan Şor după anularea alegerilor prezidenţiale în România: „S-a terminat cu democraţia. Este un cadavru”

Oligarhul prorus Ilan Şor, condamnat la închisoare în Moldova şi refugiat la Moscova, despre care au existat dovezi că a încercat să influenţeze alegerile recente din Republica Moldova, a avut o reacţie de-a dreptul furioasă pe Telegram după anunţarea anulării alegerilor prezidenţiale din România, care a fost imediat preluată de agenţia oficială rusă TASS, scrie observatornews.ro.

Liderul blocului de opoziţie „Victorie” din Republica Moldova, Ilan Şor, a declarat sfârşitul democraţiei în România după anularea rezultatelor primului tur al prezidențialelor din România, unde se afla în frunte Călin Georgescu, un critic al NATO, consemnează TASS.

„Eşti împotriva NATO, împotriva ajutorului militar pentru Ucraina? Eşti pentru parteneriat cu Federaţia Rusă, pentru suveranitatea ţării tale – asta e, nu ai nicio şansă să fii ales pe teritoriul unei ţări aflate sub control. Este ceea ce i s-a întâmplat lui Călin Georgescu”, a scris Şor pe canalul său de Telegram, transmite news.ro.

Potrivit acestuia, ceea ce s-a întâmplat în România înseamnă sfârşitul democraţiei. „Ce naiba înseamnă „apărarea democraţiei şi a statului de drept”? Un paravan pentru idioţi. Au scuipat şi au şters cu piciorul. (…) S-a terminat cu democraţia. Este un cadavru. Rămâne să fie îngropată”, a scris el.

Moscova a evitat până acum să se pronunţe asupra candidaturii lui Călin Georgescu

Deşi un admirator declarat al lui Vladimir Putin, Moscova a evitat până acum să se pronunţe asupra candidaturii lui Călin Georgescu, pretinzând că nu ştie prea multe despre acest candidat şi despre programul lui.

După ce au apărut informaţii că în campanie ar fi beneficiat de ajutor din partea Rusiei, Moscova s-a grăbit să nege vehement şi să acuze o „atmosferă de isterie antirusă fără precedent”.

În ceea ce-l priveşte pe oligarhul fugar Ilan Șor, recentele alegeri prezidenţiale din Republica Moldova, precum şi referendumul constituţional proeuropean din 20 octombrie, s-au desfăşurat pe fundalul unui scandal de corupere electorală orchestrată, potrivit autorităţilor, de organizaţia criminală a acestuia, care viza influenţarea rezultatelor celor două scrutine. Conform investigaţiilor, organizaţia „Şor” a mobilizat peste 130.000 de persoane pentru a influenţa votul, folosind fonduri de la PSB Bank, o bancă rusească sancţionată internaţional. Schema care a asigurat deschiderea a conturilor bancare la PSB Bank pentru cetăţenii Republicii Moldova a fost elaborată de serviciile speciale ruseşti, potrivit autorităţilor. 

Delegații din 46 de țări vin la Summitul Comunității Politice Europene din satul Bulboaca
Articolul anterior
Comisia Europeană va ajuta Moldova să achiziţioneze gaze naturale pentru iarna viitoare prin Platforma unică a UE
Articolul următor