Un bărbat, paralizat de 10 ani, merge din nou folosind un dispozitiv care îi reconectează creierul cu muşchii

Un bărbat care a rămas paralizat în urma unui accident cu bicicleta în 2011 a reuşit să stea în picioare şi să meargă din nou, după ce medicii i-au implantat un dispozitiv care îi citeşte undele cerebrale şi trimite instrucţiuni coloanei vertebrale pentru a mişca muşchii potriviţi, transmite news.ro.

În urmă cu 12 ani, un accident cu bicicleta l-a lăsat pe Gert-Jan Oskam, acum în vârstă de 40 de ani, paralizat la picioare şi parţial la braţe, după ce i-a fost afectată măduva spinării la gât. Dar de curând, Oskam este din nou în picioare şi merge, datorită unui dispozitiv care creează o „punte digitală” între creierul său şi nervii de sub zona afectată, potrivit unui articol publicat în revista Nature.

Implantul i-a schimbat viaţa, spune Oskam. „Săptămâna trecută, trebuia să vopsesc ceva şi nu era nimeni în jur care să mă ajute. Aşa că am luat premergătorul şi vopseaua şi am făcut-o singur în timp ce stăteam în picioare”, spune el.

Dispozitivul, numit interfaţă creier-coloană vertebrală, se bazează pe cercetările anterioare ale lui Grégoire Courtine, profesor de ştiinţe neuronale la Institutul Federal Elveţian de Tehnologie din Lausanne şi ale colegilor săi. În 2018, au demonstrat că, atunci când este combinată cu antrenament intensiv, tehnologia care stimulează coloana inferioară cu pulsuri electrice poate ajuta persoanele cu leziuni ale măduvei spinării să meargă din nou.

Oskam a fost unul dintre participanţii la acel proces, dar, după trei ani, îmbunătăţirile sale se stabiliseră. Noul sistem foloseşte implantul spinal pe care îl are deja Oskam şi îl asociază cu două implanturi în formă de disc introduse în craniul său, astfel încât două grile cu 64 de electrozi să se sprijine pe membrana care acoperă creierul.

Când Oskam se gândeşte la mers, implanturile din creier detectează activitatea electrică în cortex, stratul exterior al creierului. Acest semnal este transmis şi decodat fără fir de un computer pe care Oskam îl poartă într-un rucsac, care apoi transmite informaţia către generatorul de puls spinal.

„Acum câteva luni, am putut, pentru prima dată după 10 ani, să mă ridic şi să beau o bere cu prietenii mei”, a spus Oskam, care este din Ţările de Jos. „A fost grozav. Vreau să-l folosesc în viaţa mea de zi cu zi”.

„Puntea digitală” este cea mai recentă invenţie de la o echipă de neurologi din Elveţia, care are un program de lungă durată pentru a dezvolta interfeţe creier-maşină pentru a depăşi paralizia.

„Ceea ce am reuşit să facem a fost să restabilim comunicarea între creier şi regiunea măduvei spinării care controlează mişcarea picioarelor printr-o punte digitală”, a spus profesorul Grégoire Courtine. El a spus că sistemul ar putea „capta gândurile lui Gert-Jan şi transpune aceste gânduri în stimularea măduvei spinării pentru a restabili mişcările voluntare ale picioarelor”.

Dispozitivul nu produce paşi rapizi şi lini, dar Oskam a spus că implantul, prezentat în revista Nature, a permis mişcări mai naturale decât înainte, deoarece ridicarea în picioare şi mersul au fost iniţiate şi controlate prin faptul că s-a gândit la aceste acţiuni. Semnalele stimulează muşchii necesari pentru a flexa şoldul, genunchiul şi glezna.

De asemenea, dispozitivul pare să stimuleze reabilitarea. După mai bine de 40 de şedinţe de antrenament cu implantul, Oskam, care nu a avut toţi nervii coloanei vertebrale afectaţi, şi-a recăpătat un anumit control asupra picioarelor, chiar şi atunci când dispozitivul a fost oprit. Courtine crede că reconectarea creierului şi a coloanei vertebrale ajută la regenerarea nervilor spinali, recuperând o parte din controlul pierdut de către pacient.

În timp ce această tehnologie se află într-un stadiu incipient, cercetătorii speră că dispozitivele viitoare miniaturizate vor ajuta pacienţii cu AVC şi persoanele paralizate să meargă, să-şi mişte braţele şi mâinile şi să controleze alte funcţii, cum ar fi vezica urinară, care este adesea afectată de leziunile măduvei spinării. Mişcările braţelor şi mâinilor pot fi mai dificile, deoarece sunt mai complexe decât mersul.

Prin faptul că Oskam a arătat progrese la mai bine de un deceniu după accidentul său, echipa este încrezătoare că şi alţi pacienţi cu răni mai recente s-ar putea descurca mai bine. La Oskam „sunt mai bine de 10 ani de la leziunea măduvei spinării”, a spus Courtine. „Imaginaţi-vă când aplicăm puntea digitală la câteva săptămâni după leziunea măduvei spinării. Potenţialul de recuperare este extraordinar”.

Patru cazuri de rujeolă, înregistrate în Capitală săptămâna trecută

Patru cazuri suspecte de rujeolă au fost înregistrate în Capitală, săptămâna trecută. Pacienții sunt un copil și trei adulți. Anunțul a fost făcut de Vladimir Bolocan, șef-adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială, în cadrul ședinței Primăriei din 14 mai, scrie newtv.md.

„Săptămâna trecută a fost una nefavorabilă pentru rujeolă. Sunt patru cazuri suspecte, dintre care doar unul la copil, ceea ce este îmbucurător. Celelalte trei cazuri fiind în rândurile adulților”, a menționat Bolocan.

Menționăm că tratament specific contra rujeolei nu există, dar putem preveni boala prin vaccinare.

Screening și consultații medicale gratuite pentru locuitorii din trei raioane

Echipele mobile de medici specialiști continuă să ofere populației consultații profilactice gratuite acoperite din mijloacele financiare ale fondului măsurilor de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Astfel, săptămâna curentă, complexul radiodiagnostic mobil pentru examinarea cutiei toracice se va afla în mai multe localități din raionul Dondușeni și anume:

– pe 14 mai – în Codrenii Noi,  unde vor fi deservite persoanele din satele Țaul, Codrenii Noi, Briceva, Caraiman;

 – pe 15 mai –  în Crișcăuți, unde vor fi deservite persoanele din Crișcăuți, Horodiște, Teleșeuca;

– pe 16 mai – în Elizavetovca – vor fi deserviți locuitorii din Elizavetovca, Braicău, Briceni;

– pe 17 mai – în Rediul Mare, pentru persoanele din Rediul Mare și Pivniceni.

Tot în această săptămână vor fi prestate gratuit servicii medicale stomatologice copiilor în diferite localități din raioanele Căușeni și Nisporeni:

– în  intervalul 14 – 17 mai – în Taraclia, Căușeni.

– în  zilele de 14  și 15 mai  – în Marinici, Nisporeni;

– în zilele de 16 și 17 mai  – Șișcani, Nisporeni.

Săptămâna trecută  au efectuat examene profilactice gratuite  circa 400 de  persoane, dintre care peste 120 –  screening pulmonar și  circa 270 de copii au fost consultați de medicii stomatologi.

Primul pacient cu Parkinson din lume care a primit celule cerebrale crescute în laborator: și-a recăpătat mirosul și poate face sport

Premieră absolută în lumea medicală. Un bărbat diagnosticat cu Parkinson și-a recăpătat mirosul după ce i s-au implantat în creier 7 milioane de celule crescute în laborator.

Thomas Matsson este primul pacient cu Parkinson din lume care a primit milioane de celule cerebrale crescute în laborator.

Operația a avut loc în 2023, iar până astăzi el și-a recăpătat mirosul și poate face sport.

Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au implantat cu succes 7 milioane de celule cerebrale crescute în laborator în pacientul care suferă de boala Parkinson.

Cetățeanul suedez Thomas Matsson a fost primul din lume care a testat metoda acum aproximativ un an.

Matsson a fost diagnosticat cu Parkinson pe când avea 42 de ani, potrivit Euronews.com

Astăzi, Matsson recunoaște din nou mirosurile și face sport. Matsson spune că reușește să joace golf, ceea ce nu a mai putut să facă de 10 ani.

„Starea de dezorientare a dispărut. Am cele 7 milioane de celule ale mele și încep să funcționeze acum”, a spus Matsson.

„Fac patinaj pe distanțe lungi, slalom, schi fond, tenis și, mai ales, golf”, a spus el.

Cum functioneazã tratamentul revoluționar?

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea din cauza pierderii celulelor care produc dopamină, care ajută la transmiterea semnalelor care controlează mișcarea și coordonarea ca neurotransmițător.

Terapia celulară concepută de cercetătorii de la Universitatea Lund implică expunerea celulelor stem din ouă fecundate- numite celule stem embrionare- la factori de creștere și semnale pe care le-ar primi în mod normal în timpul dezvoltării embrionului pentru a le direcționa să devină celule mature de dopamină.

Celulele sunt apoi implantate într-o zonă de 4 mm în centrul creierului pacientului, cel mai aproape de trunchiul cerebral, pentru a înlocui celulele dopaminergice pe care pacienții cu Parkinson le-au pierdut.

După câteva luni, aceste celule încep să trimită fibre nervoase și să producă dopamină.

„Speranța noastră este că ar putea fi administrat ca un tratament unic și speranța este ca pacienții să își reducă medicația, să evite efectele secundare ale tratamentului medicamentos și să obțină un efect motor bun pe termen lung de la celule pentru viață”, a explicat Gesine Paul-Visse, medic senior în neurologie la Spitalul Universitar din Skåne și profesor adjunct la Universitatea Lund.

Matsson nu s-a simțit bine imediat când s-a trezit de la procedura de 13 ore. A suferit o psihoză timp de 10 zile.

„Printre altele, am scăpat de două ori din secție. A doua oară, poliția a fost cea care m-a condus înapoi. Nu este ceva ce vreau să experimentez din nou. Absolut nu”, a spus Matsson.

Nu se știe dacă a fost un efect al expunerii îndelungate la anestezie sau dacă a avut de-a face cu adaptarea creierului  la noile celule cerebrale.

sursa

Au fost dezvăluite cauzele decesului Tinei Turner
Articolul anterior
Vei fi surprins! Ce se întâmplă când mănânci avocado în fiecare zi
Articolul următor