Analist economic: Comerțul online în Moldova crește vertiginos, iar banii în numerar sunt folosiți tot mai puțin

02/06/2023

News

În primul trimestru din 2023, plățile efectuate de către moldoveni cu cardul auajuns la 53 de miliarde de lei. Cu 16,7 miliarde de lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, când plățile efectuate cu cardul au ajuns la 36,3 miliarde de lei. „După pandemie, în Republica Moldova, plățile cu cardul și comerțul online au cunoscut cea mai rapidă creștere”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 2 iunie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ionita: EU's conditions are presents for Moldovans | IPN

Potrivit expertului, în Republica Moldova piața cardurilor bancare este despre: 1) cardurile bancare moldovenești utilizate în interiorul țării; 2) cardurile bancare moldovenești utilizate peste hotare; și 3) cardurile bancare străineutlizate în Republica Moldova. Astfel, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), combinate cu datele sondajelor efectuate de către IDIS „Viitorul”, în primul trimestru din 2023 moldovenii au făcut tranzacții cu cardurile bancare în sumă de 150,3 miliarde de lei: cu cardul bancar moldovenesc în țară – de 116,4 miliarde de lei; cu cardul bancar moldovenesc peste hotare – de 13,3 miliarde de lei; cu cardul bancar străin în țară – de 20,5 miliarde de lei.

„În prezent, piața cardurilor bancare crește aproape exclusiv din contul plăților cu cardul. Retragerea din numerar nu mai crește, din contra bate în retragere. Nu m-aș mira dacă în acest an vom avea, pentru prima dată din 1997 de când au apărut primele carduri bancare, o scădere a volumului de bani retrași la bancomate. Moldovenii migrează activ de la retragerea și achitarea în numerar către achitarea cu cardul”, a declarat expertul.

Vorbind despre achitările cu cardul bancare moldovenilor, Veaceslav Ioniță a sous că volumul acestora a ajuns în primul trimestru din anul curent la 53 de miliarde de lei: 37,8 miliarde de lei – plăți efectuate cu cardurile moldovenești în Republica Moldova; 12, 5 miliarde de lei – plăți efectuate cu cardurile moldovenești peste hotare; și 2,7 miliarde de lei – plățiefectuate cu cardurile străine în Republica Moldova.

„Până în 2016 practic plățile efectuate cu cardul în Republica Moldova erau mai mici decât plățile efectuate cu cardul în străinătate. În prezent, 3 din 4 lei pe care moldovenii îi cheltuie cu cardul îi cheltuie în Republica Moldova și 25% peste hotare. În Republica Moldova,în prezent, domină achitările un numerar, atunci când se face o comandă online. În Republica Moldova, cele mai mari plăți care se fac, în prezent, se fac pentru achitarea facturilor și impozitelor”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul afirmă că în Republica Moldova crește vertiginos comerțul online. În 2020 a ajuns la 17 miliarde de lei, iar în prezent este estimatla 38,8 miliarde de lei,față de 34,8 miliarde de lei în trimestrul patru din 2022.În trimestrul unu din 2023 a fost de 10,8 miliarde de lei, față de 6,8 miliarde de lei în primul trimestru din 2022 și față de 5,6 miliarde de lei în 2021. „Comerțul online din Republica Moldova este cea mai dinamică și cea mai rapidă piață care crește în prezent. Din cele 38,8 miliarde de lei: 16,9 miliarde de lei sunt plățile în țară în numerar sau cu cardul bancar; 11,4 miliarde de lei sunt plățile efectuate de către moldoveni în țară; 7,9 miliarde de lei suntplățile efectuate de către moldoveni cu cardurile moldovenești peste hotare; iar 2,7 miliarde de lei sunt plățile cu cardurile străine în Republica Moldova”, a afirmat economistul.

Despre piața online cu achitarea online, analistul economic a menționat că în primul trimestru din 2023 a fost de 14 miliarde de lei, față de 12,6 miliarde de lei în 2022 și față de 8,6 miliarde de lei în 2021. Din cele 14 miliarde de lei: 11,4 miliarde de lei au fost plățile efectuate de către moldoveni, iar 2,7 miliarde de lei – plățile efectuate de către străini.

„În primul trimestru al anului curent, moldovenii au procurat online din țară bunuri în sumă de 22,7 miliarde de lei, față de 20,1 miliarde de lei în 2022 și față de 13,5 miliarde de lei în 2021. Din cele 22,7 miliarde de lei: 16,9 miliarde de lei au fost plata în numerar la cu cardul la livrare, iar 5,8 miliarde de lei au fost achitările online”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai declarat că volumul plăților online, media anuală, efectuat de către moldoveni în trimestrul unu din anul curent a ajuns la 19,3 miliarde de lei, față de 17,6 miliarde de lei în 2022 și față de 12,8 miliarde de lei în 2021. Din cele 19,3 miliarde de lei: 8,2 miliarde de lei reprezintă achitarea serviciilor, abonamentelor, impozitelor și taxelor; 7,9 miliarde de lei – procurarea bunurilor și serviciilorde peste hotare; 3,1 miliarde de lei – plata pentru bunuri și servicii procurate din țară.„Risculde a pierde banii de pe card este cu mult mai mic decât riscul pe care al avem în a pierde alte proprietăți. A pierde banii din portmoneu este mai riscant decât a-i ține pe card”, a conchis expertul.

Limba rusă, interzisă la bancomate și limitată pe piața muncii, într-o țară europeană

Parlamentul Letoniei a adoptat joi măsuri legislative prin care limba rusă va fi limitată pe piaţa muncii şi interzisă pe ecranele ATM-urilor bancare, în această fostă republică sovietică, scrie agenția spaniolă de presă EFE citată de hotnews.ro.

Un prim amendament adoptat în acest sens la Legea Muncii stabileşte că solicitanţilor de locuri de muncă nu li se va mai putea cere cunoaşterea unei limbi străine drept condiţie pentru angajare, cu excepţia cazurilor în care necesitatea cunoştinţelor de limbi străine este justificată în anunţul de angajare, notează Agerpres.

Deşi prevederea nu face vreo referire explicită la limba rusă, în practică ea vizează angajatorii ce solicită cunoaşterea acestei limbi.Deşi Letonia are o minoritate rusă numeroasă, relaţiile sale cu Moscova sunt considerabil diminuate în contextul războiului din Ucraina, necesitatea cunoaşterii limbii ruse fiind astfel dificil de justificat de către companiile letone.Într-un alt amendament, parlamentul de la Riga a votat interzicerea utilizării limbii ruse pe interfeţele de utilizator ATM.

Dispoziţia legală în acest sens, care din nou nu menţionează explicit limba rusă, precizează că informaţiile de pe ecranele bancomatelor pot fi oferite doar în limbile oficiale ale statelor membre în UE sau candidate la aderare şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).Această măsură privind ATM-urile va intra în vigoare pe data de 30 ianuarie 2025.Letonia şi celelalte două state baltice foste republici sovietice (Lituania şi Estonia) au relaţii tensionate cu Moscova, ele remarcându-se printre ţările cele mai active în susţinerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia.

Ele oferă astfel Kievului cel mai substanţial ajutor raportat la propriul PIB, respectiv 1,4% din PIB Lituania, 1,1% Letonia şi 1,3% Estonia.

De asemenea, cele trei state baltice, acum membre ale UE şi NATO, solicită cele mai radicale sancţiuni împotriva Rusiei.

Doi frați, membri ai „grupării Șor”, reținuți pentru organizarea de destabilizări în masă

Ofițerii INI, în comun cu polițiștii de la Inspectoratul de poliție Criuleni și procurorii PCCOCS, cu suportul mascaților de la BPDS „Fulger”, anunță reținerea a două persoane pentru complicitate la organizarea dezordinilor în masă, în cadrul unui protest în fața Comisiei Electorale Centrale, de către o entitate afiliată condamnatului Ilan Șor, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Acțiunile investigate au avut loc în prima săptămână a lui septembrie a anului 2024, atunci când sediul CEC a fost vandalizat (atât în timpul protestului, cât și în noaptea zilei din data de 7 spre 8 septembrie), inclusiv prin proiectarea la intrarea în sediu a recipientelor cu vopsea. Acțiunile ilegale au fost raportate de către CEC autorităților, care au reținut doi frați din Criuleni, cu vârste de 38 și 43 de ani.

Cei doi bănuiți, de comun cu organizatorul (care la moment este în căutare) au racolat 17 tineri din Criuleni, care au primit instrucțiuni pe grupul de comunicare creat pe platforma Telegram despre modalitățile de cauzare a destabilizării. O parte din tinerii audiați, cărora cei doi bănuiți le-au organizat și transportarea în calitate de șoferi la Chișinău, cooperează cu ancheta. Aceștia menționează că pentru participare la protestul care a durat aproximativ o oră li s-au promis a câte $50, iar cel care ar fi aruncat primul obiectele pregătite (este vorba de ouă, pe care le-au primit fiecare) la intrarea în sediul CEC – un bonus de 1000 lei. În final, însă, acestora le-au fost achitate sume de 500-600 lei.

Încălcările comise sunt investigate de procurorii PCCOCS de comun cu ofițerii INI în contextul în care organizatorul acestor acțiuni de destabilizare ar fi fost remunerați cu 20.000 lei, iar lunar sunt salarizați prin aplicația mobilă „PSB” a unei bănci din Rusia.

Investigațiile continuă, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Consiliul Europei, îngrijorat de un amestec al Rusiei în viitoarele alegeri din Republica Moldova

Consiliul Europei s-a declarat joi îngrijorat de un amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale din 20 octombrie din Republica Moldova şi referendumul din aceeaşi zi referitor la aderarea ţării la Uniunea Europeană, transmite France Presse citat de digi24.ro.

„Dezinformarea, finanţarea ilegală şi presupusa cumpărare de voturi, susţinute de Kremlin, aduc ameninţări grave pentru suveranitatea, securitatea şi integritatea alegerilor din Moldova”, a scris Consiliul Europei într-un comunicat. O delegaţie a acestei organizaţii ce reuneşte 46 de ţări s-a deplasat la Chişinău marţi şi miercuri.

„Viitoarele alegeri şi referendumul din 20 octombrie ar putea constitui un punct de cotitură pe calea consolidării democraţiei şi a instituţiilor”, au estimat reprezentanţii organismului însărcinat cu apărarea democraţiei şi drepturilor omului pe continentul european.

Republica Moldova, cu o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, este din iunie 2022 candidată oficială la aderarea la UE. Însă aceste reuşite „sunt ameninţate de presiuni geopolitice crescânde”, potrivit delegaţiei Consiliului Europei, noteaxă France Presse, citată de Agerpres. În luna iunie, SUA, Regatul Unit şi Canada au avertizat cu privire la un „complot” rus vizând influenţarea alegerilor prezidenţiale şi „suscitarea de manifestaţii” dacă nu va câştiga un candidat pro-rus. Preşedinta pro-europeană Maia Sandu caută să obţină un al doilea mandat. Ea a atenţionat de mai multe ori cu privire la ingerinţele Moscovei în politica internă din ţara sa. Aflat marţi la Chişinău, ministrul demisionar de externe francez Stéphane Séjourné a subliniat necesitatea de a ajuta Republica Moldova să facă faţă ingerinţelor Rusiei şi să-şi îndeplinească destinul său european.